75,302 matches
-
conversației între cei doi. Cartea poate fi citită și ca debut filozofic al lui Matthieu Ricard, care deși a investit ani în cercetarea biologică și în traducerea unor texte budiste fundamentale în engleză și franceză, nu e cunoscut ca gînditor original. S-ar putea susține că el nici nu este un gînditor original, măcar în măsura în care budismul nu prosperă din originalitate. Provocat cu mult tact de Revel, încurajat și tachinat în egală măsură, Ricard izbutește să elaboreze o doctrină miniaturală a budismului
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
al lui Matthieu Ricard, care deși a investit ani în cercetarea biologică și în traducerea unor texte budiste fundamentale în engleză și franceză, nu e cunoscut ca gînditor original. S-ar putea susține că el nici nu este un gînditor original, măcar în măsura în care budismul nu prosperă din originalitate. Provocat cu mult tact de Revel, încurajat și tachinat în egală măsură, Ricard izbutește să elaboreze o doctrină miniaturală a budismului pe-nțelegerea unui om obișnuit. Tocmai aici apare aspectul interesant al alcătuirii
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
pomenită în textul ziaristului peruan ("Amo el metro que me oculta la urbe/ Calles y muros fríos en que yo estoy demas./ Amo yo los jardines bajo el inmovil cielo,/ Amo la urbe/ poerque me oculta el metro"), al cărei original este scris în franceză; el se află în culegerea de proză și versuri L'Archisucre. Nouvelles, încă inedită, încredințată profesorului Eugen Coșeriu pentru a fi inclusă în ediția "operelor" lui Gr. Cugler: "J'aime le metro qui me cache la
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
afirmat-o. Autorul nostru, după multe căutări prin arhivele Bistriței, unde s-au mai păstrat copii sau alte acte întocmite de Centrul ținutului (ideal, mărturisește cercetătorul nostru, ar fi cotrobăirea prin arhivele budapestane), a făcut o descoperire fericită, găsind niște originale ale unor conscripții alcătuite la dispoziția autorităților fiscale imperiale în limba latină. Ele atestă originea familiei Creangă în zona Ilva Mare, deci în despărțămîntul năsăudean al județului Bistrița. Ceea ce demonstrează că strămoșii scriitorului nu au venit în Moldova nici din
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
sa. Și, ținînd seama de ipoteza pe care o propune, are dreptate. D-sa a descoperit, în arhivele Bistriței, două volume ale conscripției fiscale Transilvania. Primul volum e al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor. Între locuitorii din Rodna e menționată o Titiana A Kranki, cu dările pe care e obligată să le
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
alături de un Discurs la Parlamentul Europei. Deoarece piesa se anunță încă din subtitlu a fi o prelucrare după John Gay, e necesară o prezentare a operei inițiale a acestui dramaturg al Restaurației engleze. Considerată de Anthony Burgess drept "cea mai originală producție teatrală a vremii", The Beggar's Opera a cunoscut un succes de scenă unic în acea vreme; de la premiera din 29 ianuarie 1728, ea a fost jucată de 61 de ori, deși spectacolele n-au fost consecutive. Secretul acestei
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
locuri vagi referințe la unele cărți ale lui Mircea Eliade și Titu Maiorescu). Să nu amintești măcar cîteva titluri din imensa literatură de pe marginea operei eminesciene îmi pare a fi un gest cel puțin orgolios. Să fie chiar atît de original eseul încît să nu mai fie nevoie de trimiteri, de analiză a receptării? Poate un filolog să ignore referințele (sau să se mimeze această atitudine), cuprins fiind de un inexplicabil "flux eseistic"? Pentru a căpăta cîteva răspunsuri trebuie să vedem
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
ei reușind de fiecare dată să-și păstreze echidistanța, în speță, verticalitatea. Mai sunt unii care "se dau legați" cu bună știință, care își negociază financiar propria personalitate, cum sunt pălmașii redacției "Atac la persoană" (de exemplu), varianta românizată a originalului sovietic "Zavtra". Dar aceștia au însemnele stigmatului pe frunte și sunt lesne de localizat. Mă refer la ceilalți, așa-numita presă "independentă", nu la cea partinică, unde câte un Alcibiade, sosit pe pluta paranoiei, ne scrutează cu câte o căutătură
Pirații micului ecran by dr. Harald Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/16856_a_18181]
-
nici una din literaturile lumii. Recunoscînd că acest comunicat al Consiliului Uniunii i-a "dat totuși de gîndit", anunță cele ce urmează: "voi încerca la ediția a II-a a volumului III să pun și mai clar în evidență aportul meu original la edificarea acestei cărți". E prima oară cînd un scriitor anunță că se va strădui să aducă și aportul lui. Și nu numai aportul fie al textelor pe care le plagiază, fie al negrilor ce-i scriu cărțile". Ca și
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
inclusiv data morții. Răspunde acelei edituri, comunicînd date și vestind că n-a murit. "Cum de au ajuns, nota deprimat în jurnal, lucrurile pînă aici? Cine este de vină?... Sau poate nu este nimic grav în asta". Scria și poeme originale și la un manuscris "Cărți și o altă carte" care urmărea să facă din lectorii ei eroi și eroine pe tărîm transcendent. Apoi s-a gîndit să topească tot (inclusiv romanul) în două volume intitulate Narațiuni. Voia numaidecît ca volumele
Un scriitor de raftul doi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16877_a_18202]
-
de formă de limbă operate de Liliana Iorga. De aceea, tocmai, s-a ales, ca text de bază al ediției actuale, nu ediția a treia, ci tocmai a doua, din 1933, verificînd păstrarea formelor de limbă ale lui Iorga după originale, inclusiv la textele nou adăugate acum. A rezultat o ediție ireproșabilă sub raport filologic, obicei care, azi, din păcate, s-a cam pierdut datorită apariției unei puzderii de editori improvizați. N. Iorga, Generalități cu privire la studiile istorice. Ediția a IV-a
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
studiului Tommaso Cavalieri. A fi iubit de Michelangelo de C.D. Zeletin, traducerile acestuia din sonetele lui Michelangelo dedicate lui Cavalieri, reproduse împreună cu notele din volumul (epuizat de mult) apărut în BPT în 1986. Acestora, Ștefan Bălan le-a adăugat și originalele în italiană, astfel încît cititorul să poată aprecia dificultatea și fidelitatea traducerii. Reproducem la rîndul nostru, pentru dvs., celebrul sonet 89, scris în 1534, în tălmăcirea lui C.D. Zeletin: "Cu ochii tăi văd o lumină lină,/ ce-n ochii-mi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
și legată de ea și aceea a reconstituirii unor genuri pierdute. Un caz semnificativ a fost prezentat de Thomas Nussbaum (Innsbruck) - cântecele tiroleze readuse în circulație în spectacolele pentru turiști. Revitalizarea formelor pierdute de dragul pitorescului lor naște tipare fixiste - creatorul original avea reprezentarea unui stil pentru că trăia și se exprima prin el în timp ce revival-ul este un "citat în stil". Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea repudierea de plano a acestor forme de largă circulație mediatică din sfera de interes
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
care ieșeau aburii mîncărurilor. Dar nu puteam mînca. Numai mă aplecam deasupra farfuriilor și sorbeam aburii. Mă sculam din aceste vise sătul, sătul, cu mirosurile acelea amețitoare în nări"; praznic, vis, visare, halucinație? Vasile Iancu scrie în Prizonierul cea mai originală carte de proză pe care am citit-o în ultimii ani. Vasile Iancu, Prizonierul. Infernul din imperiul sovietic, Editura Cronica, 1999.
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
în materie de "transformare a omului și a societății". Deși a reținut prea puțin atenția autorilor prezentului studiu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal - caleidoscop eseistic în care se întrepătrund ficțiunea cu autobiografia și fișele de lectură - este un text profund, original, cutremurător, care reprezintă (așa cum remarca și Elvira Sorohan în cartea menționată anterior) partea poate cea mai valoroasă și mai durabilă a creației lui Ion D. Sârbu. Iar corespondența acestui autor (nici despre scrisorile "cerchiștilor" nu aflăm mare lucru din paginile
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
care se va zămisli lumea ce ne va sta în față; iar acest loc privilegiat este infinitezimalul punct de intersecție al orizontalei funcționării corecte cu verticala ființării drepte. Și soarta filosofiei române, și cea a romanului românesc și a dramaturgiei originale, de exactitatea acestei inserții depind: să te simți la largul tău - și așa-zicând "acasă" - în propria-ți verticală (căreia să-i dai în vileag întregul potențial), iar comunicarea în toate sensurile și pe toate planurile să-ți fie deschisă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
Bucurețti" (Libertatea). Altele sînt exagerat de lungi: "De citit numai acasă: săptămînal în care nu toate articolele sînt confidențiale" (Strict secret). Umorul involuntar e produs de solemnitatea emfatică și demagogică: "Ziar dedicat poporului român" (Jurnalul național). Titlurile parodice cele mai originale sînt bazate pe jocuri de cuvinte și pe surpriză - "Săptămînal de moravuri grele" (Academia Cațavencu), "Săptămînal al românilor de aiurea" (Cațavencu Internațional), "Săptămînal de tranziție" (Dilema), "Supliment de post(tranziție)" (Vineri) etc. De fapt, situația actuală e manifestarea unei tradiții
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
în utilele dicționare de care dispunem acum (Georgeta Răduică, Nicolin Răduică, Dicționarul presei românești, 1731-1918, 1995; I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești, 1790-1990, ed. a II-a, 1996). Gazetele literare par să fi încercat dintotdeauna să se autodefinească în chip original: "Revistă liliputană" (Atom, 1933); "Mic bazar de literatură" (Bilete literare, 1930); "Revistă tinerească cu simpatii pentru tradiționalism" (Brazda literară, 1931). Procedeul parodic e și mai vizibil la cele umoristice - "Revistă spiritistă națională. Organ bi-ebdomadar pentru răspîndirea științelor oculte în Dacia-Traiană
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
aprilie 1882 vestind-o pe Veronica despre încheierea poemei, pe care, după ce a transcris-o, a citit-o în ședințele Junimii mai operînd modificări. Ediția e creditabilă perfect, facsimilele reproduse la toate scrisorile (excelent executate, restituind pînă și culoarea hîrtiei originalului), atestînd autenticitatea lor. Ca unul care am lucrat pe manuscrisele caietelor eminesciene de la B.A.R. confirm autenticitatea lor. Păcat că nu se poate face pe această ediție o atentă colaționare a calității lecțiunilor. Se putea face aceasta dacă transcrierea
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
Ada Brumaru Una din experiențele muzicale, subtil programate prin anul 1946, a fost execuția ansamblului operelor pentru orgă de Johann Sebastian Bach la Roma, în cadrul liturghiei catolice. Inițiatorii acelui proiect, pe cât de original atât de îndrăzneț în semnificațiile lui ascunse, știau prea bine că acea muzică s-a născut din comuniunea lăuntrică a autorului ei cu confesiunea protestantă. A fost o revelație și o demonstrare inalienabilă a caracterului universal al misticii creștine. Clară
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
Irina Coroiu Așa cum titlul original - Snow Falling on Cedars ajunge la spectatorul român cu rezonanța similară a unei telenovele, Parfum de cedru - probabil tot astfel câte ceva din farmecul romanului publicat în 1995 și tradus rapid în 30 de limbi se va fi modificat pe parcursul transpunerii
Adevăr și prejudecată by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16970_a_18295]
-
alta? În spiritul acestor ultime observații, trebuie înțelese eforturile unor mari domnitori care și-au dorit să lase urmașilor semne durabile prin religie, prin numeroasele lăcașuri de cult ș spații de închinăciune și de învățătură deschisă, prin cărți minunate ș originale și traduceri. Vezi stilul Brâncovenesc, mai-nainte, ale lui Matei Basarab, Vasile Lupu ș.a.m.d. Pentru multe din faptele lor creștinești, unii domnitori s-au nevoit în suferință, devenind martiri. Trecerea numelui lor, prin canonizare, este un act de
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
10 minute funcționa, la momentul apariției, ca o ruptură necesară - din păcate fără urmări - cu estetica "documentării" tradiționale, pretins-obiective care încă predomină în produsele de gen românești. Și - din nou din păcate - numai o latură a sa (justificată în formula originală) a fost prizată și urmată în producțiile de tip documentar care i-au urmat: mă refer la propensiunea către senzațional, marginal, obiect "altfel", și către "decuparea" acestuia în consecință. "Răceala" camerei de filmat, non-intersectarea subiect-obiect sunt de fapt cele care
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
cea mai joasă rea-credință: teza îmbrățișată în unanimitate că românii n-au știut să profite de întâietățile lor. O, să nu vă imaginați că ar fi vorba de vreo mare descoperire științifică sau culturală! Nici vorbă! Ci de raporturile noastre originale în relația cu rușii. Luat de avântul protocronist, Adrian Păunescu uită că înainte de a trânti noi "tezele din 1964" ungurii au avut un 1956, de pe urma căruia recoltează glorie și în ziua de azi. Faimoasele declarații ale lui Gheorghiu-Dej n-au
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
această alăturare între poezia unui om de douăzeci de ani și imaginea (re)compusă, în oglinda sa, de un om trecut de vîrsta primei tinereți. Poezia Andreei-Luciana Dumitriu cultivă două teme majore, în descendență expresionistă, tratate însă cu un timbru original și într-o tonalitate care dezminte tot ce s-a scris despre "poezia feminină" și despre "candoarea" vîrstei primei cărți: sînt tema corporalității poemului, întîlnită rareori în poezia generației '80 și motivul realului opresor, al cotidianului cenușiu și inform care
Un debut by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17054_a_18379]