2,477 matches
-
întreaga lor cultură generală, la atitudinile lor și la deprinderile de a gândi critic, de a înțelege în mod corect ceea ce este în jurul lor, cu cauzalitățile care există. Consider că, bunăoară, modul de a se exprima oral sau în scris, ortografia, punctuația ș.a.m.d. nu sunt numai responsabilitatea profesorilor de limba română, ci și a celorlalți profesori, care nu ar trebui să lase nimic neînțeles sau necorectat. Acest aspect m-a preocupat încă din primii ani de învățământ și una
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
loc sub forma documentelor regăsite, sub forma corespondenței, documentației sistemului de management, planuri și rapoarte. Mesajul scris poate fi analizat în profunzime și din acest motiv limbajul utilizat este foarte important, textul trebuie să fi lizibil și să respecte regulile ortografiei. La scriere se recomandă utilizarea diacriticelor pentru a nu se produce confuzii în citirea și interpretarea unor cuvinte. Greșelile dintr-un mesaj scris necesită un efort substanțial pentru a fi corectate datorită lipsei de feedback imediat și de recreare a
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
auz întâmpină dificultăți în formarea acestor deprinderi instrumentale, problemele care apar fiind diferite în funcție de natura și gravitatea deficienței(M. Anca): Copiii cu pierderi de auz ușoare pot avea dificultăți în dobândirea sunetelor vorbirii, în discriminarea lor, slabe achiziții în domeniul ortografiei și citirii. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale moderate prezintă imaturitate a vorbirii, nedezvoltare a vocabularului, sintaxei, conceptelor, utilizează în limbajul expresiv propoziții mai simple decât copiii auzitori. Copiii cu pierderi de auz neurosenzoriale severe întâmpină dificultăți în dezvoltarea proceselor
Copilul deficient de auz ?i cartea by Chira Dorina [Corola-publishinghouse/Science/83928_a_85253]
-
text - să folosească în mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Analizând rezultatele evaluării formative efectuate după lecția de predare, am observat că următoarele greșeli au o frecvență mai mare: - neînțelegerea conținutului și a mesajului textului ; - greșeli de ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație; - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual Toate greșelile au apărut la toti elevii ceea ce a impus o consolidare mai intensă a
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
totuși scăzut. Acest lucru impune utilizarea cu precădere a metodelor concrete, acționale (reale sau simulate) și utilizarea materialelor concret-intuitive. Analizând din punct de vedere calitativ rezultatele testelor am observat că, deși înțelegerea conținutului a fost mai bună, persistă greșelile de ortografie, punctuație și exprimare (topică). Acest lucru impune consolidarea lor prin alte metode, mai accesibile, în cadrul lecțiilor de gramatică aplicată sau în cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se îmbunătățesc vizibil
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
obținute după etapa de comprehensiune nu se îmbunătățesc vizibil după etapa de interpretare a textului ceea ce indică o limitare a posibilităților și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: - ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual - necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde în foarte mare
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
510 Titlul propriu-zis paralel(R) 512 Titlul pe copertă (R) 513 Titlul pe pagina suplimentară de titlu (R) 514 Titlul generic (R) 515 Titlul succesiv(R) 516 Titlul pe cotor (R) 517 Alte variante la titlu (R) 518 Titlul în ortografia standard modernă (R) Alte titluri în relație 520 Titlul anterior (seriale)(R) 530 Titlul cheie (seriale)(R) 531 Titlul abreviat (seriale)(R) 532 Titlul extins(R) 540 Titlul suplimentar furnizat de catalogator(R) 541 Titlul suplimentar tradus de către catalogator (R
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
prin mijloace adecvate. În lucrarea sa Educația funcțională, Ed. Claparede își intitulează sugestiv unele din subcapitole: "Cum să trezim trebuința școlii?". "Cum să furnizăm școlarilor motive de acțiune?"; "Cum să ajungem ca școlarii să dorească din toate puterile lor matematica, ortografia, istoria?" Astfel de întrebări și le pun educatorii care doresc să facă din lecție o activitate atractivă, să-i capteze pe elevi ca într-o competiție, aceștia să fie permanent în acțiune. De aceea, folosirea în clasa I a jocului
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
demoralizează pe elev, el poate deveni pasiv, inhibat, descurajat sau dimpotrivă agresiv, violent. Acești copii sunt etichetați de cele mai multe ori ca leneși, chiulangii sau retardați. Disgrafia și disortografia - constau în dificultățile de însușire a sistemului gramatical al limbii și al ortografiei în procesul de consolidare și automatizare a scrierii. Cele două tulburări nu se asociază neapărat. Grafismul copiilor disortografici poate fi perfect sub aspect calitativ. Simptomele specifice de delimitare a acestora au fost identificate de Magda Farkas, în lucrarea sa de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
stat. b. - Fără a urmări în nici un mod anularea aspectelor regionale ale întrebuințării limbii române în diferite provincii, se impune, totodată, cultivarea în școala națională a limbii române literare, întrebuințată oral sau în scris, pe baza alfabetului latin și a ortografiei corespunzătoare. 2. PROBLEMA UNITĂȚII PROCESULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT a. Pentru a impulsiona renașterea limbii și culturii naționale și pentru a dezvolta conștiința apartenenței la aceeași cultură și, în strânsă legătură cu aceasta, pentru a realiza un învățământ unitar, studiul limbii și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Ion Budai Deleanu sunt consacrate acestei limbi puțin cunoscute până acum în Europa, îndepărtată și ascunsă în străfundul Europei; la fel purcederea românilor și începutul și alcătuirea limbii românești, puțin până acum cunoscute la ceilalți europeni. petru Maior recomandă adoptarea ortografiei italiene fiindcă este cunoscută în întreaga Europă. Astfel de exemple sunt numeroase. Amintim doar câteva texte foarte explicite. M. Kogălniceanu publică Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens (Berlin, 1837), carte destinată să înlăture adânca necunoștință în care
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
textul cu încă 10- 15 rânduri. Se dă textul: ―Puține zile după aceea, Cedric îi scrise Dlui Hobbes. Mai întâi făcu o ciornă, pe care o duse bunicului, rugându-l să o corecteze: -Trebuie să fi făcut multe greșeli de ortografie, spuse; dacă vrei, corectează-le dumneata; și pe urmă am să transcriu scrisoarea. Ce-i drept, aceasta sfida în multe ocazii gramatica, dar contele corectă toate greșelile. Iată conținutul ei: Dragă Domnule Hobbes, Trebuie să-ți vorbesc despre bunicul, care
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
catedră. De numele lui Maiorescu se leaga impunerea spiritului critic junimist în toate domeniile vieții spirituale, intuirea genialității lui Eminescu, recunoașterea meritelor de necontestat ale altor creatori din domeniul literar: Alecsandri, Creangă, Caragiale, Slavici și a valorii literaturii populare, impunerea ortografiei fonetice în locul celei etimologice, a unei atitudini echilibrate în raport cu neologismele ș.a. Personalitate de excepție a învățământului secundar și universitar ieșean, atât la catedră, cât și în funcții de conducere, Titu Maiorescu va fi readus în memoria contemporaneității și prin realizarea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
numele destinatarilor mesajului în Agendă sau în folderul Persoane de contact. Setează importanța mesajului la Maximă. Setează importanța mesajului la Minimă. Adaugă o semnătură la sfârșitul mesajului. Trebuie să creați o semnătură înainte ca acest buton să devină operațional. Verifică ortografia din textul mesajului. Afișează caseta de dialog Opțiuni mesaj. 3.6.1.1 Inserarea unei adrese de e-mail în câmpurile To, Copy (Cc), Blind copy (Bcc) În liniile Către și Cc, întroduceți numele sau adresele de poștă electronică ale destinatarilor
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
să selectați numele și să apăsați DELETE sau puteți să amplasați cursorul la sfârșitul unui nume, iar apoi să faceți click pe tasta BACKSPACE. 3.6.1.2 Utilizarea unui instrument de verificare ortografică. Realizarea schimbărilor ca: corectarea erorilor de ortografie, ștergerea cuvintelor repetate. Tools->Spelling and grammar... 3.6.1.3 Trimiterea unui mesaj cu prioritate mare sau mică Pentru a seta nivelul de importanță al unui mesaj, faceți click pe Importance: Maximă sau Importance: Minimă în bara de instrumente
Bazele Tehnologiei Informaționale by Horia Scurtu () [Corola-publishinghouse/Science/447_a_1295]
-
multe lucruri: la cuvântul întreg, la fiecare fonem/ grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apare în planul achiziției scris- cititului. Practica pedagogică arată, de pildă, că școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii sunt pur și simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare, trebuie văzute și din perspectiva destinației lor
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
La Découverte. Φ CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DOMINAȚIE, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE Monologismtc "Monologism" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Moravuritc "Moravuri" Termenul de „moravuri” provine din pluralul latin mores și prezența lui este atestată În franceză, sub diverse ortografii, Încă de la finele Evului Mediu. Totuși, utilizarea sa a variat destul de mult În funcție de epocă: folosit frecvent din Renaștere și până În secolul al XIX-lea, „cuvântul a cunoscut șmai apoiț o perioadă defavorabilă” (Poirier, 1990, p. IX). ν Această evoluție se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spus, și nu așa cum se aude. Este recomandabil pentru toți, dar în principal pentru cei care-și spun povestea, să utilizeze cuvintele întregi, și nu prescurtări ale acestora (mergând, și nu mergân, piață, nu piațî). Regula generală este să folosim ortografia standard chiar dacă intervievatul nu o face, dar nu e recomandabil să schimbăm integral utilizarea, ordinea și sensul cuvintelor. Alte forme de editare au ca scop creșterea lizibilității - de exmeplu, adăugarea unui cuvânt sau a unei expresii dacă răspunsul la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
sau expresii care nu sunt necesare (hmmm-urile și ăăă-urile folosite ca filtre, starturile false, revenirile și completările, și cele mai multe întrebări disjunctive: „știi?”), sau clarificarea unui cuvânt sau a unei expresii care poate fi confuză în forma orală prin folosirea ortografiei corecte, prin corecturi gramaticale ori prin adăugarea „indicațiilor de scenă” dacă există anumite sunete semnificative (râset, oftat) sau gesturi pe care reportofonul nu le surprinde (de asemenea, dacă intervenția este destul de semnificativă, ar putea fi necesare parantezele explicative pentru a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
ar fi potrivit să includeți o notă la începutul transcrierii pentru a indica, pe scurt, ce s-a întâmplat și cum ai procedat pentru a rezolva problema. Transcrierea constă, în esență, în omiterea întrebărilor pe care le-ați pus, folosirea ortografiei standard, crearea unor propoziții și paragrafe standard, eliminarea elementelor inutile, adăugarea celor care lipsesc și, dacă este posibil, reorganizarea anumitor secțiuni pentru a pune la un loc subiectele comune. (Vezi anexa C pentru un exemplu de transcriere a unei povesti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
279), cuprindea: „Doine și lăcrămioare de Vasile Alecsandri (o ediție tipărită cu un alfabet amestecat latino-slav); Istoria românilor, pentru clasele primare, de A. D. Xenopol; și - Un număr, incomplet, al Convorbirilor literare din anul 1882... și atîta!“ (5, 279 - 280) <footnote Ortografia și gramatica românească le-a deprins după „Cursul primitivu de Limba Rumână, compusu de Ioanu Doncevu [tipărit la Chișinău, în 1865, pe cheltuiala autorului], o raritate pentru bibliofili“ (5, 280). footnote> . În cazul Nataliei Chirilovna Voronin, nepoată de vară a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
latinești precum Titu, Liviu, Horațiu etc., care predominau în familiile intelectualilor români din Transilvania, de unde s-au răspîndit și în Moldova și Muntenia. În Bucovina administrația germană a fost îngăduitoare cu numele de botez, modificările suferite datorîndu-se scrierii acestora cu ortografia germană, care nu avea litere pentru notarea tuturor sunetelor românești. În schimb numele de familie au suferit modificări importante prin adăugarea de sufixe slave în general (Ciupercovici, Ioanovici, Lupuleac, Crețuleac, Rotariuc), sau de alte origini (Stefanelli a fost la origine
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
neînstrăinabilul drept de a-și întrebuința limba în toate trebuințele vieții (s.n.): în casă, în biserică, în școală și administrațiune“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești..., în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 48. footnote> . Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, în favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un tineret a cărui limbă de circulație era limba germană. „Pracsa scolastică i-a demonstrat pînă la evidență că
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vieții (s.n.): în casă, în biserică, în școală și administrațiune“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești..., în „Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui...“, p. 48. footnote> . Chiar abandonarea ortografiei etimologice, susținută de fostul său colaborator Timotei Cipariu, în favoarea ortografiei fonetice se explică tot prin interesul pentru cultivarea limbii române la un tineret a cărui limbă de circulație era limba germană. „Pracsa scolastică i-a demonstrat pînă la evidență că cu un abeceu lipsicios ca cela latinesc, care nu înfățișează
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
românesc și carele necesită pre învățăcei să citească pe gîcite și să scrie pe nimerite nu putea spori cu grăbire nici dobîndi rezultate bune și durabile“ <footnote Ioan G. Sbiera, art. cit., p. 67. footnote> . Așa a ajuns la definirea ortografiei ca „știința de a scrie fiecare cuvînt după firea limbei. [...] scrierea este icoana cuvintelor și ca să fie această icoană nimerită cu cuvintele [pe] care le înfățoșează se înțelege de la sine că fiecare cuvînt trebuie scris tocma precum se rostește“ <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]