2,340 matches
-
Celelalte tipuri de sintagme binominale nu au o astfel de proiecție unde se calculează trăsăturile phi ale sintagmei. Anexă Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale 78 Și în limba vorbită, și în cea scrisă se întâlnesc destul de multe oscilații în privința acordului verbului-predicat cu sintagmele cantitative, determinate de hipercorectitudine sau de ezitări de interpretare ale vorbitorilor. Am efectuat o mică statistică, cu scopul de a vedea în ce măsură se realizează fiecare dintre cele două tipuri de acord, cu N1 sau cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
implicat un substantiv feminin [+Animat]. 2.1.3.3. Termenii coordonați au trăsătura semantică [-Animat] La inanimate, regulile de stabilire a genului sunt mai complexe decât cele de la nume de ființe. În gramaticile limbii române arată că în uz există oscilații și ezitări, ceea ce înseamnă că nu sunt niște reguli foarte bine fixate: "numeroase tipuri, corecte din punct de vedere teoretic, dar greoaie și nefamiliare vorbitorilor români, se întâlnesc rar în practică [...] fiind de obicei evitate. Situații de acest fel apar
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mult timp pentru a deveni vizibile, trec de multe ori neobservate. Se vorbește 76, mai mult la nivel teoretic, de existența unui ciclu (unidirecțional, dar repetabil) al schimbării în ceea ce privește tipologia morfologică a limbilor (limbi izolante > limbi aglutinante > limbi fuzionante). Problema oscilației limbilor între caracteristici de tip acuzativ și caracteristici de tip ergativ a atras atenția mai ales cercetătorilor care s-au ocupat de limbile ergative, rezultatele lor fiind uneori divergente. În introducerea cărții sale, Dixon înregistrează situația "anecdotică" privind încadrarea tipologică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să exprime opoziții sistematice de diateză) sau propozițiile relative, modificări în semantica verbelor, gramaticalizarea unor mărci aspectuale. Toate aceste transformări determinate de contactul lingvistic au făcut ca basca să piardă ceva din specificul tipologic, dar să câștige în ușurința traducerii. Oscilațiile dintre sistemul ergativ și cel acuzativ au fost invocate pentru numeroase limbi sau grupuri de limbi. Această situație, prezentă în toate limbile care cunosc un anumit tip de partiție (vezi supra, 3.1.3.), poate fi descrisă în termenii lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de alte boli ale organismului ca litiaza biliară, dischinezie biliară, cancerul căilor biliare, traumatisme (lovituri sau compresiuni locale), inflamații intestinale și pancreatice. Procesele inflamatorii ale căilor biliare pot fi acute și cronice. Angiocolitele acute se manifestă prin febră ridicată, cu oscilații mari, până la 400C, mai rar frisoane puternice și prelungite, dureri cu iradieri și evoluție rapidă spre ciroză, care se poate instala chiar după 1-2 zile, ceea ce indică localizarea procesului infecțios. Alte simptome constau din: anorexie, greață, vărsături, diaree, tahicardie
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
baza Constituției din 1939 și a Legii electorale din 9 mai 1939 care interzicea existența partidelor politice. Rezultatele oficiale ale plebiscitului pentru adoptarea Constituției carliste au fost: 4.283.398 de voturi "da" și 5.413 "nu": 98% votanți favorabili (!?). Oscilația electorală și rotația guvernamentală Tabelul 14 indică raportul voturilor obținute de Partidul Liberal și de Partidul Național Țărănesc în alegeri, atât atunci când s-au aflat la putere, cât și când se aflau în opoziție. Diferența între numărul de voturi câștigate
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Național Țărănesc în alegeri, atât atunci când s-au aflat la putere, cât și când se aflau în opoziție. Diferența între numărul de voturi câștigate când partidul era la putere și numărul celor obținute când se afla în opoziție dă amplitudinea oscilației electorale. Figura 1 ilustrează o mișcare în zig-zag. Când se afla la putere în ziua alegerilor, fiecare din partidele importante câștiga majoritatea, când se afla în opoziție, același partid înregistra un scor slab. Dar atunci când Partidul Național Țărănesc s-a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
trei partide, într-o perioadă de șaptesprezece ani, arată ca dinții unui ferăstrău (v. fig.1). Procentul urcă și coboară în funcție de poziția partidului în momentul alegerilor: la putere sau în opoziție. De asemenea, dacă luăm în considerare și alegerile locale, oscilațiile apar chiar mai abrupt. S-a întâmplat ca alegerile locale să aibă loc la puțin timp după alegerile legislative. Candidații aparținând partidului aflat la putere au câștigat cu rezultate impresionante. Câteva luni mai târziu, guvernul a fost schimbat și Camera
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
1920 erau P. Democrat (dominant în Bucovina) și P. Țărănesc din Basarabia; ele au fost integrate în P. Liberal înainte de alegerile din 1922. Notă: a Numit de obicei cu șase până la opt săptămâni înainte de alegeri. Este semnificativ faptul că amplitudinea oscilației electorale se diminuează progresiv. Diferența de procentaj între voturile câștigate de Partidul Liberal când "a prezidat" alegerile (1922, 1927, 1931, 1933, 1937) și voturile obținute la alegerile în momentul cărora era în opoziție (1920, 1926, 1928, 1932) evidențiază o scădere
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a partidelor funcționa într-un sistem de vot censitar. Sigur, alternanța la putere a partidelor este o caracteristică a sistemelor bipartite, în particular a sistemului britanic. Dar în Marea Britanie, pendulul este balansat de o fracțiune mică a corpului electoral. Amplitudinea oscilației era de obicei sub 6-7%, câteodată chiar mai mică de 2%, în timp ce în România amplitudinea acoperea o mare parte din alegători. Prin contrast, sistemul politic românesc era caracterizat printr-o instabilitate electorală severă, una dintre cele mai ascuțite instabilități electorale
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
câteodată chiar mai mică de 2%, în timp ce în România amplitudinea acoperea o mare parte din alegători. Prin contrast, sistemul politic românesc era caracterizat printr-o instabilitate electorală severă, una dintre cele mai ascuțite instabilități electorale din Europa interbelică. Figura 2 Oscilațiile Partidului Liberal Notă: Linia întreruptă indică procentajul alegătorilor potențiali. Cum se poate explica această oscilație? Una dintre posibillități este aceea de a distinge patru tipuri de alegători: 1. alegători fideli, care-și exprimă preferința pentru același partid, în ciuda presiunilor contrare
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
alegători. Prin contrast, sistemul politic românesc era caracterizat printr-o instabilitate electorală severă, una dintre cele mai ascuțite instabilități electorale din Europa interbelică. Figura 2 Oscilațiile Partidului Liberal Notă: Linia întreruptă indică procentajul alegătorilor potențiali. Cum se poate explica această oscilație? Una dintre posibillități este aceea de a distinge patru tipuri de alegători: 1. alegători fideli, care-și exprimă preferința pentru același partid, în ciuda presiunilor contrare; 2. alegători fideli ale căror voturi erau confiscate prin deturnarea lor de la partidul căruia îi
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
față de notabilitățile locale. O parte a voturilor guvernamentale erau, pur și simplu, datorate corupției și falsificării. Înșelătoriile în alegeri erau practicate mai mult de Partidul Liberal și mai puțin de cel Național Țărănesc (v. fig. 2 și 3). Figura 3 Oscilațiile P.N.Ț. Notă: Linia întreruptă indică procentajul alegătorilor potențiali. Manipularea alegerilor avea, totuși, limite. Cea mai bună dovadă că partidul aflat la putere era în stare să manipuleze doar o fracțiune a alegătorilor este faptul că partidele din opoziție obțineau
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
a nivelului scăzut al industrializării și urbanizării, statul nu penetra societatea, guvernul nu organiza și nu planifica economia. Acesta din urmă era un colector de taxe pentru instituțiile și serviciile tradiționale: școli, armată, poliție, drumuri, poștă, echipament sanitar, birocrație. Amplitudinea oscilației electorale varia și în funcție de regiuni și districte. În cele mai dezvoltate provincii (Transilvania, Banat, Bucovina) oscilația electorală nu era atât de mare ca în cele mai sărace (Basarabia și Dobrogea, care fuseseră sub dominația țaristă multă vreme). Mai sunt și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
planifica economia. Acesta din urmă era un colector de taxe pentru instituțiile și serviciile tradiționale: școli, armată, poliție, drumuri, poștă, echipament sanitar, birocrație. Amplitudinea oscilației electorale varia și în funcție de regiuni și districte. În cele mai dezvoltate provincii (Transilvania, Banat, Bucovina) oscilația electorală nu era atât de mare ca în cele mai sărace (Basarabia și Dobrogea, care fuseseră sub dominația țaristă multă vreme). Mai sunt și alți factori care reduceau amplitudinea oscilațiilor. În Transilvania, unde Partidul Național Țărănesc avea rădăcini adânci și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și districte. În cele mai dezvoltate provincii (Transilvania, Banat, Bucovina) oscilația electorală nu era atât de mare ca în cele mai sărace (Basarabia și Dobrogea, care fuseseră sub dominația țaristă multă vreme). Mai sunt și alți factori care reduceau amplitudinea oscilațiilor. În Transilvania, unde Partidul Național Țărănesc avea rădăcini adânci și în câteva regiuni unde extrema dreaptă era relativ puternică (10-15% din voturi), oscilația era redusă. Minoritățile maghiară și germană, concentrate în câteva ținuturi, votau pentru partidele proprii; prezența acestor minorități
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
și Dobrogea, care fuseseră sub dominația țaristă multă vreme). Mai sunt și alți factori care reduceau amplitudinea oscilațiilor. În Transilvania, unde Partidul Național Țărănesc avea rădăcini adânci și în câteva regiuni unde extrema dreaptă era relativ puternică (10-15% din voturi), oscilația era redusă. Minoritățile maghiară și germană, concentrate în câteva ținuturi, votau pentru partidele proprii; prezența acestor minorități reducea oscilația electorală. În regiunile locuite de minorități ca rusă, ucraineană, bulgară sau turcă, presiunea administrativă și corupția electorală erau practicate pe scară
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Transilvania, unde Partidul Național Țărănesc avea rădăcini adânci și în câteva regiuni unde extrema dreaptă era relativ puternică (10-15% din voturi), oscilația era redusă. Minoritățile maghiară și germană, concentrate în câteva ținuturi, votau pentru partidele proprii; prezența acestor minorități reducea oscilația electorală. În regiunile locuite de minorități ca rusă, ucraineană, bulgară sau turcă, presiunea administrativă și corupția electorală erau practicate pe scară mai largă decât în alte părți. Mai mult decât atât, în acele regiuni, candidații minorităților etnice figurau pe listele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
francezii o făceau între partidul de ordine și partidul mișcare nu mai avea un sens real. Platformele celor două partide erau orientate pragmatic și nu ideologic. Epicentrul regimului politic Cine balansa pendulul? În Anglia, o mică parte a alegătorilor cauza oscilația balanței înainte și înapoi, bineînțeles pentru că preferințele imensei majorități a alegătorilor erau stabile. Paradoxal, această mică fracțiune fluctuantă este mult mai puternică decât majoritatea cristalizată. În România, alternanța la putere era realizată de Coroană, care constituia centrul de greutate al
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
visul ca o a treia stare a creierului și cu a treia materie a lui Șt. Lupașcu, atitudinea neutrală nu poate fi o favorizare mascată a veșnicului crucificator, sistemul dominant. Dar cine știe? Seismografe sensibile au înregistrat până și aici oscilații periculoase, deși infinitezimale, între buna "angajare" și alunecarea către ceea ce tinde a distruge pe Archaeus. De cine se va "despărți" finalmente Th. Codreanu, de Eminescu sau de Noica ("mica polaritate îi aparține")? Fiindcă între neutralitatea sinonimă cu implicarea pură care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu s-au mancurtizat și nu au acceptat niciodată să renunțe la proiectul românesc. Totuși, lucrurile nu sunt atât de simple, iar delimitările greu de trasat, motiv pentru care Theodor Codreanu vorbește despre "conștiință sfâșiată", sintagmă ce încearcă să definească oscilațiile unor intelectuali prinși între aceste două extreme. Cazuri sugestive sunt Adrian Păunescu, a cărui încercare de a-l aduce pe Ceaușescu în matca naționalismului eșuat, și Octavian Paler, care abia spre finalul vieții a devenit un rezistent, ceea ce i-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
al acestora, devine un vizionar al expresiei și al ideii poetice. Fluctuațiile înregistrate de interpretările date de exegeza barbiană între ermetismul filologic de natură mallarmeană și ermetismul canonic în care poetul însuși se autoinclude, între modelul matematic și cel poetic (oscilație născută de altfel, din bine cunoscuta afirmație a poetului conform căreia există "un punct luminos unde poezia se întâlnește cu geometria"), între apartenența poetului la modernism sau la antimodernism -, se stabilizează în partea a doua a volumului, unde autorul își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mulți copii, Răstignirea cît un stat de om la porți, troiță în mijlocul tablei de fîn, în fața bisericii de lemn INRI în roșu, în galben aura, prosopul în jurul coapselor albastru, Ilva Mică presărînd toponime ca alte lanțuri semiotice, principalul din minima oscilație, ține șirul văii tot mai strînse, straturi geologice cutate, unghiul frînt dintr-una mase negre mișcate în sus, colțuri stîncoase antropice mai curînd, la înființarea liniei, pădure, doar pădure, o recunoaște scursura de pe fundul văii, metabolismul asociat cu minerale, electricitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a încercat evitarea fricțiunilor naționale majore prin menținerea atentă a echilibrului. Grupul dominant din Bosnia-Herțegovina era în 1971 cel al musulmanilor, care alcătuiau 39,6 % din populație, față de 37,2 % sîrbi și 20,6 % croați. Luînd prin 1968, după multe oscilații și compromisuri, decizia de a-i considera pe musulmanii vorbitori de limbă sîrbă drept o a șasea "națiune" separată și aflată pe același plan cu slavii de sud, pe motiv că islamul este în egală măsură o cultură și o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]