1,318 matches
-
au plecat. Mult timp, Biserica Mănăstirii Galata a fost biserică parohială, aici slujind un preot o dată pe lună. În anul 1865, în incinta mănăstirii a funcționat o școală de sericicultură, condusă de M. Viltimescu. În apropierea mănăstirii a funcționat un ospiciu de infirmi, administrat de către Epitropia Sf. Spiridon. Printr-o decizie ministerială, casele egumenești de la Mănăstirea Galata au îndeplinit începând din 1 septembrie 1923 funcția de închisoare, aici fiind transferați deținuții care fuseseră închiși anterior în clădirea unde se află astăzi
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
L'epilogo" (Epilogul). Accidentul produs în 1903 la mina de sulf a tatălui său declanșează un șir de nenorociri în viața scriitorului: soția lui suferă o pareză care va lăsa grave sechele psihice (în 1919 va fi internata într-un ospiciu), situația financiară devine precară, ajunge în pragul sinuciderii. În 1908 este profesor definitiv cu activitate didactică până în 1922, când se retrage. Romanul "Raposatul Mattia Pascal" (1904) îi aduce un oarecare succes - e tradus în germană -, publică eseuri ("Artă și știintă
Luigi Pirandello () [Corola-website/Science/298978_a_300307]
-
înlocuit pe cel al zeului Mikula, zeul agriculturii. Dar de fapt, unii sunt de părere că rușii l-ar fi cunoscut pe sfântul Nicolae datorită diasporei rusești de la Bari. Aici, rușii au dedicat sfântului Nicolae biserica lor, apoi spitalul și ospiciul. "Legenda aurea" a fost tradusă în slavonă, de unde a intrat în sinaxarul rusesc. În secolul al XII-lea, sfântul Nicolae intră în cărțile de slujbe de la mănăstirea Sint-Truiden (Belgia). De aici cultul său ajunge la Roskilde (Danemarca), la Vadstena (Suedia
Nicolae de Mira () [Corola-website/Science/298024_a_299353]
-
Biserica Sf. Spiridon din Iași și în jurul ei o bolniță pentru 30-40 bolnavi. În 18 iulie 1755 Matei Ghica recunoaște Epitropia „Sf. Spiridon”, prima atestare documentară aparținând domnitorului Cehan Racoviță în 1 ianuarie 1757 "hrisovul" de înființare și organizare a ospiciului „Sf. Spiridon”. În acest document se recunoaște că la acea vreme așezământul „Sf. Spiridon” este cel mai mare spital din Moldova și Țara Românească și al doilea ca apariție după Spitalul Colțea din București. În 1765, Grigore Ghica hotărăște mărirea
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
fondat printre cele mai vechi spitale, în sensul modern al cuvântului, adică spitale publice, aflate sub egida marilor universități medicale. Acestea erau adevărate stabilimente în care persoanele suferinde erau îngrijite de un personal calificat și care se deosebeau de templele, ospiciile , azilurile și lazareturile din trecut care se ocupau mai degrabă cu izolarea de restul societății a bolnavilor cronici și a celor cu probleme mintale, decât cu vindecarea lor. Astfel, în Cairo, în secolul I d.Hr., spitalul Qalawun putea îngriji 8
Medicina islamică () [Corola-website/Science/312169_a_313498]
-
de douăzeci și nouă de ani. Conform martorilor, acesta a lovit-o cu pumnul în față pe Lewis, iar la scurt timp el a fost mobilizat de către garzile de corp, deși râdea isteric. Ulterior bărbatul a fost internat într-un ospiciu pentru o perioadă nedeterminată de timp. Pe parcursul anului 2009 Leona Lewis s-a implicat în producerea primului său parfum. Intitulat „Leona Lewis — Eau de Parfum”, produsul a început să fie comercializat în cea de-a doua jumătate a anului, conținând
Leona Lewis () [Corola-website/Science/312196_a_313525]
-
islamic „bimaristan” desemna spitalul în sensul modern, adică locul unde pacienții sunt primiți și îngrijiți de personal calificat. Astfel fizicienii făceau diferența dintre spital și alte spații de tratare a bolnavilor, cum ar fi templele de însănătoșire, templele de odihnă, ospiciile sau azilele. ele publicex și spitalele-universități au fost prima dată construite tot de musulmani. ele europene urmau un model asemănător. Ele erau comunități religioase, cu călugări și maici. Un vechi cuvânt francez definea spitalul ca „pensiunea lui Dumnezeu” ("hôtel-Dieu"). Unele
Spital () [Corola-website/Science/311922_a_313251]
-
această poziție. În 1745, Măr s-a retras drept regent și i-a înmânat conducerea lui Charles Edward Stewart din casă Holyrood și apoi Atholl. Cu toate acestea, există indicii ale continuității Templierilor până în zilele Scoției de astăzi, care includ Ospiciul Medieval și Preceptoria de St Anthony, ceea ce sugerează că Ordinul a supraviețuit. <nowiki>*</nowiki>Interesul față de templieri a renăscut în secolul al XVIII-lea, datorită Francmasoneriei de influență scoțiana. Prima dovadă a acestui fapt este Discursul lui Ramsay de la Paris
Cavalerii Templieri scoțieni () [Corola-website/Science/310887_a_312216]
-
rugăciuni, slujbe și arderea unor esențe mirositoare. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, la Mănăstirea Neamț se înființează o "bolniță" pentru bătrâni. Probabil după incendiul din 1841, o dată cu construirea unei noi clădiri în 1843, se amenajează aici un ospiciu pentru bolnavi ""lipsiți de minte și chinuiți de duhuri rele"". În București, pe lângă biserica "Mărcuța", ctitorie veche din 1586, se înființează în 1813 un lazaret pentru bolnavi de ciumă, care putea adăposti 30-40 de bolnavi. În 1829 devine sediul unui
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
pentru bolnavi ""lipsiți de minte și chinuiți de duhuri rele"". În București, pe lângă biserica "Mărcuța", ctitorie veche din 1586, se înființează în 1813 un lazaret pentru bolnavi de ciumă, care putea adăposti 30-40 de bolnavi. În 1829 devine sediul unui ospiciu pentru alienați mintal, care funcționează până în 1924. Poetul Mihai Eminescu a fost îngrijit din noiembrie 1886 la Mănăstirea Neamț, iar pe data de 3 februarie 1889 moare în ospiciul doctorului Suțu din București. În anul 1838 Eforia Spitalelor Civile înființează
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
care putea adăposti 30-40 de bolnavi. În 1829 devine sediul unui ospiciu pentru alienați mintal, care funcționează până în 1924. Poetul Mihai Eminescu a fost îngrijit din noiembrie 1886 la Mănăstirea Neamț, iar pe data de 3 februarie 1889 moare în ospiciul doctorului Suțu din București. În anul 1838 Eforia Spitalelor Civile înființează un ospiciu pentru bolnavi psihic la Schitul Malamuci de lângă satul Malamuc, județul Prahova, la ca. 40 km nord de București. Începând cu anul 1845, bolnavii au fost transferați la
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
alienați mintal, care funcționează până în 1924. Poetul Mihai Eminescu a fost îngrijit din noiembrie 1886 la Mănăstirea Neamț, iar pe data de 3 februarie 1889 moare în ospiciul doctorului Suțu din București. În anul 1838 Eforia Spitalelor Civile înființează un ospiciu pentru bolnavi psihic la Schitul Malamuci de lângă satul Malamuc, județul Prahova, la ca. 40 km nord de București. Începând cu anul 1845, bolnavii au fost transferați la Mărcuța. Așezământul era numit și "Balamuci", de unde cuvântul ""balamuc"", devenit sinonim cu ""casă
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
din stemă. În sezonul 2008-2009 Aston Villa a încheiat pentru prima dată un parteneriat caritabil cu Acorns Children's Hospice, prima astfel de înțelegere din istoria Premier League. Parteneriatul a continuat până în 2010 când un sponsor comercial a înlocuit Acorns, ospiciul devenind partenerul caritabil oficial al clubului. În sezonul 2014-15, numele Acorns a apărut din nou pe tricourile juniorilor, reafirmându-se astfel suportul clubului pentru acesta. Din 2015 sponsorul de pe tricou este Quickbooks. Aston Villa a mai purtat și logo-ul
Aston Villa FC () [Corola-website/Science/309975_a_311304]
-
să se interneze în Spitalul de Psihiatrie din Jimbolia. În lipsa ei, Martalogu intentează proces de divorț, iar căsătoria este desfăcută de tribunal în iunie 1948. Păuna fuge din spital și se întoarce acasă, unde înțelege că soțul o internase la ospiciu pentru a-i vinde fabrica. Avocatul îi spune franc că nu a iubit-o niciodată și că s-a căsătorit cu ea din interes. În zorii zilei, muncitorii intră în clădire, îi anunță pe cei doi foști soți că fabrica
Patima (film din 1975) () [Corola-website/Science/310049_a_311378]
-
este salvat prin intervenția unui prieten și trimis în Armata din Nord cu misiunea de a organiza serviciul aprovizionării. Se căsătorește cu fiica mai tânără cu 32 de ani decât el a șefului său, în urma căsătoriei fiind numit administrator al Ospiciului general din Tours, unde își așază o gospodărie remarcabilă. În timpul vieții a avut o slabă activitate literară, scriind broșuri tratând problemele sociale ale timpurilor sale. Convins că va trăi peste 100 de ani, că va deveni milionar înjghebând toutina (drepturile
Honoré de Balzac () [Corola-website/Science/309455_a_310784]
-
de caritate din România. Participă la serviciile sanitare în războiul balcanic din 1913 și se dedică fără frică îngrijirii bolnavilor de holeră la Zimnicea. În timpul Primului Război Mondial s-a ocupat, de misiuni diplomatice, de victimele cutremurului de la Avezzano, de tuberculoșii din ospiciul din Roma, de răniții de război, trecând de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalețe surprinzătoare. În 7 octombrie 1923 este sfințit preot la Paris de Cardinalul Dubois, arhiepiscopul locului; își va desfășura ministerul sacerdotal în Franța până în 1939
Vladimir Ghika () [Corola-website/Science/305068_a_306397]
-
Rallet" din județul Dâmbovița (1901-1902) și apoi medic secundar la Spitalul Pantelimon (1903-1909). În această perioadă, devine docent al Clinicii de boli nervoase din București (1903), urmând și un stagiu de perfecționare la München (1906). Apoi, devine medic primar la Ospiciul Mărcuța (1909-1912). Este angajat în învățământul superior medical, ca profesor universitar de neurologie și psihiatrie, la Facultatea de Medicină din Iași (1913-1933) și de clinică endocrinologică la Facultatea de Medicină din București (1933-1940 și 1944-1958). În paralel cu activitatea didactică
Constantin Ion Parhon () [Corola-website/Science/299976_a_301305]
-
1906. Laboratorul funcționa numai cu trei medici: I. Cantacuzino, director, Alexandru Slătineanu, șef de lucrări, Șt. Irimescu, medic-asistent. La 1 ianuarie 1904, a fost numit, pe bază de concurs, medic secundar al spitalelor Eforiei Civile, activând în serviciul medical al ospiciului Mărcuța până la 7 decembrie 1906. Sub îndrumarea lui Ioan Cantacuzino, a participat la campaniile antimalarice din 1904-1908, conducând echipe de intervenție în mediul rural pentru depistarea bolnavilor și tratamentul lor cu chinină. Era cea dintâi campanie sistematică împotriva paludismului în
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
1912, 1913 și 1914 este internat în repetate rânduri în clinica doctorului Revertégat din Sannois. Între 9 și 26 decembrie 1914 este internat în clinica psihiatrică a spitalului Sainte-Anne, după repetate acte de agresiune, apoi - până pe 18 ianuarie 1915 - în ospiciul din Villejuif, în urma unei tentative de sinucidere. Medicii pun diagnosticul de „degenerescență mentală pe fond de alcoolism cronic”. În tot acest timp continuă să picteze, în tablourile sale predominând formele și tonurile albe ("„période blanche”"). Între anii 1915 și 1921
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
pe fond de alcoolism cronic”. În tot acest timp continuă să picteze, în tablourile sale predominând formele și tonurile albe ("„période blanche”"). Între anii 1915 și 1921, suferă numeroase recidive de abuz alcoolic și este internat în diverse clinici sau ospicii: Sainte-Anne și Villejuif (1916), clinica doctorului Vicq din Aulnay-sur-Bois (1918), azilul doctorului Rivault d'Allonnes din rue de Picpus (1919 și [[1920), spitalul Sainte-Anne ([[1920]] și [[1921]]). În [[1921]] petrece un concediu la țară, într-o localitate din apropierea orașului [[Lyon
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318430_a_319759]
-
restituirea cărților împrumutate și pentru convocarea comisiei bibliotecii. În 15 martie, Albumul literar al societății studenților universitari "Unirea" i-a publicat poezia "". A fost înlocuit în 9 noiembrie din postul de la bibliotecă și, în urma unui consult medical, este transportat la ospiciul de la Mănăstirea Neamț. În primăvara lui 1887 Eminescu a plecat la Botoșani, la sora sa Henrieta, și a fost internat în spitalul local Sfântul Spiridon. În timpul acesta, la Iași s-au organizat comitete de ajutorare, care au lansat liste de
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
invazia sovietică din 1940. Iată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagioși, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „D. Manoilescu”, Spitalul Maternitatea, Maternitatea Municipiului și, Ospiciul de alienați „Costiugeni”. Spitale și sanatorii particulare (în Chișinău): Spitalul de orbi, Spitalul evreesc, Spitalul de copii al Societății de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sănătatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf). Odată revenit la sânul
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
teologie" și a fost numit profesor de teologie. Era un excelent teolog și ar fi putut face o strălucitoare carieră în învățământul acestei discipline, dar vocația sa l-a purtat mai degrabă spre apostolat. Părintele Vincenzo Pallotti a servit la ospiciul "Santa Maria degli Angeli", la "Institutul Agrar de la Santa Maria della Misericordia", din 1827 director spiritual al "Seminariului Roman", iar din 1833, director spiritual al Colegiului Urban Pontifical „De Propaganda Fide”. Parcurgea orașul Roma aducând ajutor material și întărire sufletească
Vincenzo Pallotti () [Corola-website/Science/318065_a_319394]
-
1912, 1913 și 1914 este internat în repetate rânduri în clinica doctorului Revertégat din Sannois. Între 9 și 26 decembrie 1914 este internat în clinica psihiatrică a spitalului Sainte-Anne, după repetate acte de agresiune, apoi - până pe 18 ianuarie 1915 - în ospiciul din Villejuif, în urma unei tentative de sinucidere. Medicii pun diagnosticul de „degenerescență mentală pe fond de alcoolism cronic”. În tot acest timp continuă să picteze, în tablourile sale predominând formele și tonurile albe ("„période blanche”"). Între anii 1915 și 1921
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318223_a_319552]
-
pe fond de alcoolism cronic”. În tot acest timp continuă să picteze, în tablourile sale predominând formele și tonurile albe ("„période blanche”"). Între anii 1915 și 1921, suferă numeroase recidive de abuz alcoolic și este internat în diverse clinici sau ospicii: Sainte-Anne și Villejuif (1916), clinica doctorului Vicq din Aulnay-sur-Bois (1918), azilul doctorului Rivault d'Allonnes din rue de Picpus (1919 și [[1920), spitalul Sainte-Anne ([[1920]] și [[1921]]). În [[1921]] petrece un concediu la țară, într-o localitate din apropierea orașului [[Lyon
Maurice Utrillo () [Corola-website/Science/318223_a_319552]