3,831 matches
-
și aliații lor au reușit să cucerească orașul Amfipolis ("Ennea Hodoi") de pe malul stâng al râului Strymon, dar atunci când s-au încumetat să pătrundă în interiorul teritoriilor controlate de traci, au suferit o distrugere totală din partea acestora, pierzând 10.000 de ostași în bătălia de la Drebiscos. Abia odată cu ascensiunea Regatului macedonean (către mijlocul sec. al IV-lea î.Hr.) și destrămarea Regatului odris, raporturile de forțe din regiune s-au modificat, în defavoarea tracilor. Încurajați de această schimbare, locuitorii din Thasos s-au hotărât
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
strălucire unică. China a fost unificată, după secole de dezbinare, de sălbaticul împărat Ch'in (221-209 î.Hr.). Reputația lui de grandoman, aproape alienat, a fost confirmată de descoperirile arheologice din 1974 care au adus la lumină o mică armată cu ostași din teracotă (ceramică mată), în dimensiune naturală, îngropată alături de împărat și care trebuia să-l apere în viața de apoi. În timpul dinastiei Han (209-270 d.Hr.), China era un vast imperiu, cu o societate foarte sofisticată. Confucianismul, un sistem filosofic
Artă orientală () [Corola-website/Science/308977_a_310306]
-
1895 și 1897 actuala biserică ce a păstrat vechiul hram Sfântului Francisc de Assisi. Comunitatea era alcătuită din muncitori de meserie dăltuitori, lucrători la cuptoare si săpători, de naționalitate română, germană, italiană, poloneză și maghiară. Erau însă și negustori, meșteșugări, ostași, medici și diplomați. Biserică catolică „Sfântul Francisc de Assisi” este menționată în documente încă din anul 1532. Francesco della Valle Padovanul scria în 1532 că la Târgoviște „a fost o biserică a Sfântului Francisc, având alături câțiva călugări franciscani observanți
Biserica Sfântul Francisc de Assisi din Târgoviște () [Corola-website/Science/335665_a_336994]
-
au stat lucrurile, atunci putem deduce că în secolul al XVII-lea Ia Stănești exista o biserică. Dar lucrurile pot fi privite și altfel. Cu sensul de logofăt, vătaful era un dregător la curtea domnească. El putea fi căpetenie de ostași, putea conduce un anumit grup de dregători, de slujbași sau de oșteni ai domniei. Mai putea fi și boierul ce era însărcinat cu convocarea divanului. De asemenea, și diacul nu putea fi un simplu dascăl sau cântăreț bisericesc. El putea
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
considerarea proporțiile reduse ale bisericii, istoricul Constantin Turcu (1903-1980) a presupus că s-ar fi început construcția bisericii la 26 iulie 1496, când s-au aniversat 20 de ani de la lupta de la Valea Albă. Această biserică este clădită pe osemintele ostașilor căzuți în luptă. Sub lespezile de piatră ale edificiului, din naos până în altar, pe o lungime de 10 m, o lățime de 3,5 m și o grosime de 30 de cm se află acele oseminte. Biserica "Sf. Voievozi" din
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
implicat trupe revoluționare franceze într-o bătălie și le-a izgonit. Acest eveniment a avut loc la 28-29 aprilie 1792, când generalul a învins o armată franceză de invazie sub comanda generalului Armand Duce de Biron (aproximativ 7.500 de ostași) aproape de Mons la Quaregnon village. Din păcate, el n-a folosit victoria sa în suficiență, pentru că a renunțat la urmărirea inamicului. În lupta la Harelbeke (în sud-vest de Gent), la 23 iunie 1792, Beaulieu a bătut pe adversarul său, rezerva
Jean-Pierre de Beaulieu () [Corola-website/Science/315300_a_316629]
-
august 1794. În ziua de 4 martie 1796 generalul a fost avansat la gradul de Feldzeugmeister și Comandant Suprem Imperial al Armatei Lombarde, formată din 42 de batalioane și 24 de escadroane, cu 140 de tunuri, împreună 45.000 de ostași. La 17 martie al anului Beaulieu a preluat comanda acestei armate de la predecesorul său Oliver Conte de Wallis. Dar campania împotriva genialului Napoleon a avut să aibă o istorie nefericită: Subordonații lui au fost învinși de trupele franceze după rând
Jean-Pierre de Beaulieu () [Corola-website/Science/315300_a_316629]
-
de jandarmi Balta și Odessa. Inspectoratul de Jandarmi Transnistria se desființează. În ziua de 14 septembrie 1943, în zona localității Toply (în mijlocul Crimeei), unde se găsea comandamentul Batalionul 2 Jandarmi operativ, au căzut în luptă cu partizanii sovietici 24 de ostași jandarmi. La 8 km de Alexandria,în ziua de 22 decembrie 1943, în apropiere de comuna Plosca, au fost capturați de către jandarmi o echipă formată din 3 ofițeri de informații britanici respectiv locotenent-colonelul Chastelain, căpitanul Silviu Mețeanu (român ardelean) și
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
Este de remarcat cazul serg. maj. Albu Ioan din Legiunea de Jandarmi Ialomița care, în urma cercetărilor, a fost găsit vinovat de agitație împotriva Armatei sovietice, dar nu a fost pedepsit. Mai mult decât atât, au fost solidari în anumite cazuri cu ostașii germani, care se ascundeau pe la diferiți localnici și nu îi predau autorităților sovietice riscându-și, conform art. 500 din "Codul Justiției Militare", viața. La 6 martie 1945, a fost instalat un guvern sub președinția lui Petru Groza. „Constituirea Guvernului Groza
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]
-
3 dzile, i-au venit véste de la starostii de Crăciuna, ce-i dzic acmu Putna, cum Radul vodă vine cu oști asupra lui Ștefan vodă, fără veste. Și întristându-să, Ștefan vodă, cu cine avea, cu ai săi, au răpedzit la ostași, de-i strângea de sârgŭ. Într-aceia au sosit și Șendrea hatmanul, cumnatul lui Ștefan vodă, cu o samă de oști ce au fost rămas înapoi; îndată și Coste păharnicul cu altă samă de oaste ce au fost gonit pre
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
case se oprește pe lângă zidurile școlii de arte și meserii, încântat de uniforma impozantă a vreunui școlar-bursier, "cu chipiu cu ceaprazuri, nădragi cu vipuști și tunici cu nasturi de metal lucitor, încizmuit și cu potcovițe cazone", mult mai altfel decât ostașii de la 26 Rovine sau decât amărâții ce făceau de pază la penitenciarul Bucovăț. Colindă cimitirele, "unde pe lângă cruci și crucioaie și peste grele obloane de fier care acopereau "cavourile", ici și colo se înălța câte o "statuie", un cap pe
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
de către o comisie specială sârbo-albaneză. În octombrie 1914 Essad Pasă s-a întors în Albania. Cu sprijin financiar italian și sârbesc, el a organizat o armată la Dibër și a eliberat interiorul Albaniei și orașul Durres. Pašić a ordonat că ostașii săi să fie ajutați cu bani și cu arme. Spre deosebire de Petru, Alexandru nu a fost un conducător democratic, ci mai degrabă unul dictatorial și îl detesta pe Pašić, precum și toate discuțiile sale despre democrație. Conflictul între cei doi a început
Nikola Pašić () [Corola-website/Science/335995_a_337324]
-
într-o lume plină de primejdii". Izolat de viața publică, Mihai află in iunie 1941 că România declarase război Uniunii Sovietice. Era fericit de realipirea Basarabiei răpită de Kremlin în 1940, însă considera că generalul făcuse o mare greșeală trimițând ostașii noștri peste Nistru, ca să lupte alături de armata hitleristă. Regele optează pentru o pace cu Aliații, iar momentul se ivește în 1944, în timpul ofensivei sovietice, când, la 23 august, primit in audienta de Suveran la Palatul Regal, Antonescu refuză să ceară
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
-lea, în Martirologiul roman; nu era vorba de vreo pomenire ca atare a sfântului, ci doar de vedenia când sfântul Nicolae Licianul i s-ar fi arătat în vis lui Constantin cel Mare, cerându-i să-i ierte pe trei ostași osândiți la moarte. De fapt, sărbătoarea de pe 6 decembrie pomenește tocmai această vedenie. Tot în secolul al VI-lea, Nicolae Sionitul, episcop de Pinara, ar fi zidit o biserică în cinstea sfântului Liciei. Toate celelalte elemente biografice despre sfântul Nicolae
Nicolae de Mira () [Corola-website/Science/298024_a_299353]
-
între taberele opuse până când era clar care avea să iasă învingătoare—i-au adus funcții înalte; a fost șambelanul lui Henric și intendentul lui Edward. Atitudinea sa lipsită de fermitate, până în momentul crucial al unei bătălii, i-a câștigat loialitatea ostașilor lui, care știau că el nu-i va trimite la moarte. Deși Lord Stanley fusese intendentul lui Edward al IV-lea, relațiile lui cu fratele regelui, viitorul Richard al III-lea, nu erau cordiale. Cei doi fuseseră în conflict care
Bătălia de la Bosworth () [Corola-website/Science/323458_a_324787]
-
toți cetățenii comunei, bărbați între 18 și 50 de ani, au plecat în război. N-au mai rămas în comună decât femei, copii și bătrâni. Apropiindu-se frontul, cei rămași acasă au fost înspăimântați de veștile rele ce le aduceau ostașii și, presimțind ce înseamnă ocupația dușmanului, au părăsit satul. Revenirea Dobrogei la România a necesitat realizarea unei noi împărțiri administrative a provinciei, care să concorde cu legile românești adoptate special după 1880. Astfel, Dobrogea este împărțită în 8 plăși, 6
Comuna Topraisar, Constanța () [Corola-website/Science/310380_a_311709]
-
Direcția Județeană a Arhivelor Statului arată că primarul George Dănilă s-a implicat cam în toate problemele care priveau viața localității pe care o conducea și nu numai atât. În timpul războiului de independentă, de la Hunedoara au fost trimiși bani pentru ostașii români răniți pe front. Tot în această perioadă, primarul George Dănilă a dezvoltat zona industrială a orașului construind Uzinele de Fier. George Dănilă, om cu studii avocățești, era preocupat de cultură, fiind un membru de vază al filialei locale Deva
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
realizată din tablă de metal inoxidabil, cu luciu-oglindă. Pe cubul din marmură, este așezat un vultur cu aripile desfășurate și cu ciocul îndreptat spre stânga privitorului. Sub crucea din metal inoxidabil, se află gravată efigia din profil (stânga) a unui ostaș, purtând o cască de protecție. Sub efigie, pe plăci din marmură albă, putem citi inscripția: „"În memoria eroilor din satul Dridif 1914 - 1918"”, iar mai jos, urmează înșiruite, unul sub altul, prenumele și numele celor 24 de eroi din Dridif
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
din stânga, în fața altarului. În Biserica Mare a Mănăstirii Celic - Dere se află Icoana Mântuitorului Iisus Hristos "„" care se curăță singură”, În contextul conflictelor ruso-turce de la începutul secolului al XIX-lea, aproximativ în anul 1816, a sosit pe aceste meleaguri un ostaș din armata austro-ungară, care avea asupra sa această icoană. Găsind aici un grup de călugări, a dat icoana unui părinte, zicându-i: „ Părinte, țineți această icoană! Dacă Sfinția Voastră nu veți trăi până la sfârșit, cei ce vă urmează să păstreze
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
localități precum Voinești, Pietroși, Șipotul, Vulcana de Sus, Pucioasa, Bucov, Dolceasca, Mizil, Buzău, Râmnicu Sărat, Vitănești, Muncelul, Ivești, Mărăști, Măgura Cașinului, Valea Doftanei. Ca o răsplată a eroismului și spiritului de sacrificiu dovedite pe câmpul de luptă de cadrele și ostașii regimentului, drapelului acestuia i s-a conferit Ordinul ,Mihai Viteazul” clasa a III-a, în baza Înaltului Decret nr. 910/19 aprilie 1918 și medalia Comemorativă a Războiului 1916-1918, cu Baretele Dobrogea, Carpați, Mărăști și Mărășești, brevet nr. 10550/1
Iosif Teodorescu () [Corola-website/Science/311954_a_313283]
-
tăia eventuala cale de retragere. După ce a trecut în revistă mișcarea măiestrită și spectaculoasă și întrecerea triremelor (erau peste 300, în afară de corăbiile rapide, de luntriile numite azi îndeobște galere și de vasele cu pânze), împăratul a împărțit bani vâslașilor și ostașilor și i-a trimis la Istru (Dunăre) ca să păzească trecerea peste acesta. Oastea de uscat, în fruntea căreia se afla însuși împăratul, a asediat mai întâi Arcadiopolis și, după ce Tzimiskes și-a consolidat puterea pe plan intern, trupele bizantine au
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
o politică monarhista, contrară celei de guvernământ. În timpul acestei perioade, unele dintre cele mai glorioase victorii asupra Otomanilor a avut loc la Grahovac. Ducele Mirko Petrović, fratele mai mare a lui Knjaz Danilo, conducea o armată de 7,500 de ostași și a învins-o pe cea Otomană, superioară cantitativ, cu 13,000 de soldați la Grahovac pe 1 mai 1858. Gloria acestei bătălii muntenegrene fusese imortalizata în unele poeme și ode sud-slavone ale timpului, în mare parte a muntenegrenilor din
Istoria Muntenegrului () [Corola-website/Science/336056_a_337385]
-
arabii în Sicilia. A participat la cucerirea Siracuzei și apoi s-a luptat cu vikingii normanzi din sudul Italiei, care s-au ridicat împotriva Imperiului Roman de Răsărit. În aceste lupte, alături de varegi au luptat și românii din Balcani ca ostași ai imperiului. Harald a fost implicat în numeroase comploturi și a fost acuzat printre altele că a furat averea unuia dintre împărații pe care i-a slujit. Deși nu i s-a permis să plece acasă, Harald a reușit să
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
Focșani, și se apropiau tot mai mult de acest „avanpost turcesc” în regiune. În martie 1790, rușii au încercuit Ismailul, care avea la moment o garnizoană de 35.000 de soldați cu 200 de tunuri, Surorov dispunea 31.000 de ostași. În dimineața zilei de 21 decembrie 1790, acesta a dispus atacul asupra cetății. După un bombardament care a durat până la ora 3:00, trupele ruse au început asaltul, la 5:30 acestea au avansat în nord, est și vest. Zidurile
Asediul Ismailului () [Corola-website/Science/330870_a_332199]
-
toate garnizoanele au fost anihilate. Rușii au jefuit orașul timp de 3 zile. Otomanii au suferit pierderi foarte mari, de cca. 30.000 de oameni, întreaga garnizoană fiind ucisă, rănită sau capturată. Rușii au au pierdut doar 5.350 de ostași, dintre care, 2.136 uciși.
Asediul Ismailului () [Corola-website/Science/330870_a_332199]