1,297 matches
-
ei au remarcat un arbore singuratic în deșert, lucru neobișnuit, întrucât planta crește de obicei în pâlcuri. Corbijn spera să găsească un copac singuratic, crezând că ar putea obține fotografii mai bune decât dacă ar fi fotografiat formația cu un pâlc de arbori. Ei au oprit autobuzul și s-au fotografiat timp de circa 20 de minute cu arborele singuratic, hotărâre despre care The Edge a spus că a fost „destul de spontană”. În pofida faptului că se aflau în deșert, grupul a
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
cazul în care parcela agricolă conține zone de interes ecologic Articolul 15 (1) Sunt eligibile la plată în cadrul schemei de plată unică pe suprafață gardurile vii sau rigolele care au o lățime maximă de 2 metri și grupurile de arbori/pâlcurile arbustive a căror suprafață maximă este de 100 metri pătrați amplasate pe terenul arabil solicitat la plată. ... (2) O parcelă agricolă care conține arbori răzleți este considerată suprafață eligibilă la plată cu condiția îndeplinirii următoarelor condiții: ... a) activitățile agricole se
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271906_a_273235]
-
în aliniament, margini de câmp, rigole sau zonele-tampon sunt considerate adiacente terenului arabil, atunci când latura lungă a elementului de peisaj atinge fizic parcela agricolă de teren arabil. Elementele de peisaj neliniare cum ar fi iazuri, arbori izolați, grupuri de arbori, pâlcuri arbustive din zona de câmpie sunt considerate "adiacente terenului arabil" când ating fizic terenul arabil în cel puțin un punct. ... ---------- Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.468 din
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271906_a_273235]
-
jneapănul și arborii pitici (într 1800 și 2000 de metri); pajiștile alpine formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
cu cereale și plante tehnice. Silvostepa - o fâșie îngustă, situată între vegetația de stepă și cea a pădurilor de foioase, se întinde din Câmpia Română până la poalele Munților Ural. În afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar și pâlcuri de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%). În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
blândă. Mare parte din teritoriul țării este format din câmpii mănoase și dealuri joase. Într-un peisaj leton tipic, un mozaic de vaste păduri alternează cu câmpii, ferme și pășuni. Terenurile arabile sunt delimitate cu șiruri de mesteceni și cu pâlcuri de pădure, care reprezintă habitat pentru numeroase plante și animale. Letonia are sute de kilometri de țărm maritim sălbatic—litoral cu păduri de pin, dune și plaje continue cu nisip alb. Letonia este pe locul 5 în Uniunea Europeană după ponderea
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
din cantitatea anuală de 500-600 l/m²) și minime în luna februarie și se manifestă sub formă de averse vară și sub formă de „ploi mocănești” toamnă. În general, floră din jurul orașului a fost sacrificata pentru agricultură. Răzleț se întâlnesc pâlcuri de foioase, în special făgete, iar pe malurile râurilor - salcii, plopi și arini. Diverse specii de flori de câmp sunt ocrotite de lege. În oraș se gaseste un exemplar din arborele pagodelor. Fauna locală constă din rozătoare de câmp, vulpi
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
cețurile și burnițele sunt deosebit de frecvente. Petroșaniul are o floră de tip central-europeană cu elemente arcto-alpine, în părțile înalte ale munților și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare. Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de mari dimensiuni, existând un singur pâlc de salcâmi ("Robini pseudacacia") la intrarea în oraș. Altfel, în oraș se pot întâlni sălcii ("Salix babylonica"), plopi, frasini ("Fraxinus excelsior") și corcoduși ("Prunus cerasifera"), pomii fructiferi consacrați fiind mai rari. La capitolul legendar există afirmarea că Sulina ar fi
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
vechi covoare înnodate erau țesute manual în Konya, capitala Selgiucizilor. În secolele XII-XIII, au înflorit miniaturile în Irak. Operele literare, științifice și istorice aveau ilustrații elaborate minuțios. Datorită mongolilor, motivele asiatice, cum ar fi florile de lotus, animalele mitice și pâlcurile de nori, au intrat în tezaurul de forme ale artei islamice, în special în arta persană. Fabricarea sticlei s-a dezvoltat în perioada mamelucilor, în Egipt și în Siria. Stilul maur s-a impus în Peninsula Iberică, un exemplu fiind
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
din anul 1632, staționând acolo împreună cu oastea moldoveană. Cetatea Hotinului a fost eliberată din mâinile turcilor de mai multe ori în acest secol de către cazacii zaporojeni. În perioada 1648-1653, cazacii organizați în detașamente de câte o sută (sotnii), reunite în pâlcuri, conduse de hatmani, au dus lupte împotriva polonilor pentru a ieși sub dominația acestora. S-au purtat lupte între zaporojeni și poloni, inclusiv în zona Hotinului. Conducătorul cazacilor, hatmanul Bogdan Hmelnițchi a ocupat cetatea în primăvara anului 1650, pentru o
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
care astăzi îi poartă numele. A fost confirmată că rezervație floristica prin Hotărârea Consiliului Județean Iași nr. 8/1994 și prin Legea 5/2000. Rezervatia cuprinde o pajiște multiseculara, cu fânețe ce aparțin regiunii de silvostepa din nordul Moldovei, cu pâlcuri de stejar și gorun, bogate în poieni, iazuri și terenuri mlăștinoase, unele din ele cu soluri salinizate. Aici au avut loc numeroase alunecări de teren, formând un microrelief variat care în corelație cu factorii abiotici au dat posibilitatea instalării unui
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
8 km - trăiesc în general 10-15 femele cu puii lor. Cea mai mare concentrație de animale sălbatice din delta Okavango se afla în Rezervația Naturala Moremi. Printre cele mai des întâlnite elemente din flora și fauna locului întâlnim salcii africane, pâlcuri de palmieri înalți, smochini uriași și copaci kigelia care servesc drept cadru natural pentru păsări ca pupeze, pescăruși albaștri, bufnite și ciocănitori. Pe malurile canalelor crocodilii vânează mereu turmele de hipopotami. Pentru a-și proteja puii, hipopotamii adulți formează un
Delta Okavango () [Corola-website/Science/316707_a_318036]
-
în momentul actual prin care planetele s-au format este cunoscut sub numele de acreție, în care planetele au început sub formă de boabe de praf pe orbită în jurul protostelei centrale. Prin contact direct, aceste boabe s-au format în pâlcuri de până la 200 metri în diametru, care, la rândul său, s-au ciocnit pentru a forma corpuri mai mari, (planetezimale), de ~ 10 km în diametru. Acestea au crescut treptat în continuare, prin coliziuni, cu câțiva centimetri pe an pe parcursul următoarelor
Geneza și evoluția Sistemului Solar () [Corola-website/Science/318632_a_319961]
-
345 m). Prin așezarea ei între ziduri naturale de piatră, a fost un loc de refugiu la nevoie. Vechea mănăstire era așezată pe drumul care ducea de la „Piatra Potcoavă” spre sud la 180 m, într-un loc pietros, cu un pâlc de arbori, sub forma unui berc. Din piatra de calcar, primii călugări au zidit o mănăstire-fortăreață în formă de pară. Mănăstirea era apărată din trei părți de pereții naturali ai muntelui. Lipsesc date exacte asupra modului de trecere a terenului
Vechea Mănăstire a Petridului () [Corola-website/Science/316102_a_317431]
-
p. bottanensis, P. p. hemileucoptera fac exepție de la această regulă, astfel P. p. bottanensis poate trăi la ajungând în căutare de hrană până la înălțimi de 5500 m. Păsările din această specie pot trăi în locuri diferite, de exemplu pășuni, tufișuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. De asemenea preferă apropierea apelor; pot trăi și în regiuni de smârcuri sau în stufăriș, mai rar în păduri. Preferă locurile deschise luminoase, ca parcuri, grădini sau terenuri agricole. Coțofana se hrănește și cu
Coțofană () [Corola-website/Science/315278_a_316607]
-
1-0,8 km, netedă, uscată, constituită din argile nisipoase, cu vegetație de pajiște, pe alocuri cu terenuri înmlăștinite. Suprafața bazinului rîului prezintă o câmpie deluroasă, străbătută de multe vâlcele și ravene adânci, deseori în formă de canioane, cotele absolute, cu pâlcuri de stuf și rogoz, uneori arbuști. Lângă satele Chetrosu și Gribova există lacuri cu lungimea de 18-85 m, lățimea de 11-40 m și adâncimea de 0,6-0,8 m, cu vegetație abundentă de stuf și rogoz; patul de 20 m.
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
cheile din aval de Caracușenii Vechi, la stînca lui Ciuntu și la intrarea în Corjeuți, în defileul Tiglau. De la înălțimea stîncilor de sus, Lopatnicul se vede ca un fir de argint ce strălucește și șerpuiește prin smaraldul ierburilor și al pîlcurilor de flori. Relieful montan cu pante inundate de flori sălbatice iți lasă impresia că te afli în apropiere de Carpați sau de munții Dobrogei. De-a lungul veacurilor băștinașii au compus mai multe cîntece și legende închinate acestor locuri pitorești
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
perioada așa zis socialistă (în special perioada 1950-1958) comuniștii obligau micii proprietari de teren să-și predea la stat aproape toată recolta (așa numitele "cote") , astfel că necesarul "de urgență " era obținut cu îmblăciul. Țăranii tăiau - în general cu secera - pâlcuri din grâul însămânțat și doar parțial copt întrucât nu mai aveau ce să mănânce, iar batoza din sat nu putea fi pusă în funcțiune pentru cantitățile infime (pentru batoză) de grâu secerat, astfel că îmblăciul era singura soluție de recoltare
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
Rezervația reprezintă o zonă naturală pe valea Topologului (în limita de contact a "Podișului Cosmincei" cu cel al "Babadagului") cu rol de protecție pentru specia de liliac "Syringa vulgaris", un arbust ce aparține familiei Oleaceae, care vegetează în spontan în pâlcuri compacte.
Rezervația de liliac Fântâna Mare () [Corola-website/Science/328937_a_330266]
-
bandei la Reading, dar nu reușise să afle unde se afla aceasta, ceea ce dovedea că banda lucra de mult timp în branșă. Ajunși la Eyford, cei cinci călători au observat o coloană imensă de fum care se înălța în spatele unui pâlc de copaci din apropiere. Impiegatul le spune că în timpul nopții a luat foc o casă care aparținea doctorului Becher. În casa lui locuia un pacient slab, asemănător ca înfățișare cu colonelul Starr. Hatherley recunoaște împrejurimile casei și locul unde a
Aventura degetului cel mare al inginerului () [Corola-website/Science/325387_a_326716]
-
Craiului|Piatra Craiului]], iar în nord-est [[munții Leaota]] și [[munții Bucegi|Bucegii]]. Munții Leota sunt cei mai apropiați, la circa 50 km. Comuna Dobrești are în componență satele Dobrești și Furești fostă proprietate a mânăstirii Râncăciov și clădit de un pâlc de refugiați panduri ai lui [[Tudor Vladimirescu]]. Printre aceștia a fost și tatăl așa numitului haiduc Radu lui Anghel din Greci. Datorită comportamentului său, a fost izgonit și s-a stabilit câțiva km spre nord, în satul Greci, com. Boțești
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
fragmentează versantul în mici interfluvii paralele ocupate în cea mai mare parte de pășuni. Spre baza versantului crește și panta iar în profilul longitudinal al pârâurilor apar numeroase săritori. Toate aceste mici râuri au albiile și versanții împădurite iar între pâlcurile de pădure apar livezile de măr sau prun, până nu demult și gutui. Suprafețele structurale mai înalte sunt ocupate numai de pășuni și fânețe întrerupte pe alocuri de mici lacuri. Spre valea Dâmboviței suprafețele structurale sunt mai puțin extinse dar
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Haiducii intervin energic pentru a împiedica transportul unor pâlcuri de copii furați din sate românești, pentru desfătarea pedofililor stambulii. După mazilirea soțului ei, Doamna Heracleea fuge cu bijuteriile care vor rămâne motor și pentru episoade următoare, iar Anița se perpelește în focul nemilos al geloziei. Al treilea episod al
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]