KorAP: Find »[drukola/base=pântec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...74 >

1,838 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930

străduim... ― Nu putem fi, totuși, atât de cinici ca acea contesă Sforza care, în vreme ce rebelii asediau cetatea și amenințau să-i ucidă pe cei trei fii ai ei, luați prizonieri, s-a urcat pe ziduri și le-a arătat rebelilor pântecul, strigînd: Am cu ce face alții"... ― Nu cunoșteam întîmplarea. ― Era povestită prin taverne cu ani în urmă. ― Galilei, chiar nu vrei să te întorci la bucuriile care fac plăcută viața? ― Nu cred că mai pot. Lumea e plină de surprize

Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637

nici un cuvânt despre ochii ei. Mătușa mea Zilpa, a doua născută a lui Laban, spunea că își amintește tot ce i s-a întâmplat vreodată. Pretindea chiar că are amintiri despre propria naștere și chiar și despre zilele petrecute în pântecul mamei ei. Jura că își amintește cum i-a murit mama în cortul roșu, unde agonizase zile în șir după venirea pe lume a Zilpei, cu picioarele înainte. Lea își cam bătea joc de pretențiile astea, deși nu în fața ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
copac între picioare și cu sâni ca de vacă. Așa că Rahela a încercat să-și grăbească sorocul. Înainte de prima lună nouă, a făcut turte pentru Regina Cerului, ceva ce nu mai făcuse înainte, și a dormit o noapte întreagă cu pântecul lipit de picioarele statuii Asherei. Dar luna s-a rotunjit la loc și rufăria Rahelei a rămas uscată. S-a dus în sat de una singură să se intereseze la o moașă, Inna, care i-a dat o fiertură de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
salteaua de paie sau să folosească o cârpă între picioare atunci când se mișca. La două zile după ce Rahela a intrat în cortul nupțial cu Iacob, Lea s-a dus la Ada și a pus mâna uscată a mamei sale pe pântecul ei tânăr. Bătrâna și-a îmbrățișat fiica. - Nu credeam că o să trăiesc să-mi văd primul nepot, i-a spus ea Leei, râzând și plângând în același timp. Draga mea, fiica mea. Lea spunea că a ținut secretul ca s-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
Draga mea, fiica mea. Lea spunea că a ținut secretul ca s-o protejeze pe Rahela în fericirea ei. Statutul ei de primă soție avea să fie confirmat de nașterea unui fiu și ea simțise de la început că avea în pântec un băiat. Rahela a fost foarte furioasă când a auzit că Lea era însărcinată. S-a gândit că sora ei ținuse secretul pentru că era vorba despre o conspirație împotriva ei, ca s-o facă de rușine, ca să-și asigure rolul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
Rahela n-a mai avut ce face cu cârpele sau cu fânul. Amândouă surorile erau însărcinate. Recolta de orz era uriașă. Ciobanii îl băteau pe Iacob pe spate și făceau glume pe seama potenței lui. Zeii le zâmbeau. Dar exact când pântecul Leei se rotunjea pe sub tunică, Rahela a început să sângereze. Într-o dimineață, cam la trei luni de la nuntă, a sculat pe toată lumea cu țipetele ei. Lea și Zilpa s-au repezit la ea și au găsit-o suspinând, înfășurată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
picături dintr-o băutură roșie aromată. Inna a strecurat cuvinte secrete de ușurare și speranță în urechea Rahelei. I-a spus că nu-i va fi ușor să aibă copii, dar a prezis că într-o zi va purta în pântec băieți frumoși, care vor străluci ca stelele și-i vor păstra amintirea. Inna i-a promis că-și va folosi tot meșteșugul ca s-o facă pe Rahela să rămână din nou însărcinată, dar asta doar dacă va face exact

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
pe Rahela să rămână din nou însărcinată, dar asta doar dacă va face exact așa cum îi va spune moașa. De asta atunci când Lea, deja în luna a șasea, i-a cerut surorii ei binecuvântarea, Rahela și-a pus mâinile pe pântecul Leei și a mângâiat viața care se afla acolo. Rahela a plâns în brațele surorii ei, i-a sărutat mâinile Adei și a rugat-o pe Zilpa să-i pieptene părul. A luat-o pe Bilha deoparte, a îmbrățișat-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
și Zilpa și Rahela au trebuit să-și adune toate forțele ca s-o țină. Apoi Inna i-a spus Bilhei să-i ia locul Rahelei, pentru ca Rahela să poată prinde copilul; poate că sângele nașterii avea să facă ca pântecul Rahelei să se umple din nou. Și așa Rahela s-a scăldat în râul dădător de viață. Lea a răcnit și a născut. Era așa de mare, că a fost nevoie și de Rahela și de Inna ca să-l prindă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
speriat atât de tare pe surorile ei încât au început să insiste pe lângă ea să nu mai încerce să facă copii și au vrut s-o convingă să bea infuzia de semințe de chimen dulce care i-ar fi închis pântecul, măcar până își mai recăpăta forțele. Rahela, la capătul puterilor, a acceptat. Dar n-a rezistat prea mult în mijlocul gălăgiei făcute de fiii surorii ei. Deși n-o mai ura pe Lea cu forța din trecut, Rahela nu-i putea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
forța din trecut, Rahela nu-i putea zâmbi surorii ei atâta timp cât trupul ei rămânea neroditor. Era deseori departe de corturile familiei, sfătuindu-se cu Inna, care avea mereu o listă nesfârșită de fierturi ce-ar fi putut să-i deschidă pântecul. Rahela le-a încercat pe toate, fiecare licoare, fiecare leac faimos. Purta doar roșu și galben, culorile sângelui vieții, și un talisman pentru menstruație sănătoasă. A dormit cu burta lipită de copacii zeițelor locului despre care se spunea că sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
imediat Rahelei și să i-o dea, clipind și spunând o rugăciune. O dată Ruben a găsit una foarte mare și i-a adus-o mătușii lui cu mândria unui vânător de lei. Dar mandragorele n-au putut face nimic pentru pântecul Rahelei. Căutând să facă un copil, Rahela i-a văzut pe alții născându-se și a devenit ucenica Innei. A învățat ce trebuie făcut când copilul e cu picioarele în jos când vine prea repede și carnea mamei se rupe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
și a luat-o în brațe, drăgăstoasă ca o mamă. - Lasă-mă să intru la Iacob în locul tău, i-a șoptit Bilha. Lasă-mă să-ți port un copil și să ți-l aduc la picioare. Lasă-mă să fiu pântecul și sânul tău. Lasă-mă să sângerez în locul tău și să-ți vărs eu lacrimile. Să fiu eu purtătoarea ta până când o să vină și timpul tău. Lasă-mă să fiu eu speranța ta, Rahela. N-o să te dezamăgesc. Rahela n-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
acum mi-e greu să cred că am fost eu însămi. Mi-am pus mâna pe sexul lui, iar eu i-am luat mâna și i-am pus-o pe al meu. Mi-a ridicat cămașa și mi-a mângâiat pântecul și sânii. Și-a îngropat fața între coapsele mele și eu aproape am izbucnit în râs, atât de mare a fost șocul plăcerii. Când m-a pătruns, a fost ca și când aș fi căzut într-un lac limpede, ca și când luna însăși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
multă plăcere și relaxare. - Iacob zicea că-l fac să se simtă liniștit, povestea Bilha cu mândrie. Și Bilha a rămas însărcinată. Rahela a primit vestea cu sărutări și s-a bucurat alături de sora ei. Cu cât treceau lunile și pântecul i se mărea, Rahela îi cerea să-i spună fiecare senzație, fiecare durere, fiecare stare. Când fusese momentul exact când își dăduse seama că a prins rod? Oboseala sarcinii o simțea în genunchi sau în ochi? Poftea la dulce sau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
dăduse seama că a prins rod? Oboseala sarcinii o simțea în genunchi sau în ochi? Poftea la dulce sau la sărat? Cele două au împărțit același așternut în toată perioada de sarcină. Femeia fără rod a simțit rotunjirea treptată a pântecului surorii ei și îngreunarea sânilor. A văzut cum pielea se adună în benzi întunecate pe burtă și pe coapse și a observat cum i se schimbă culoarea sfârcurilor. Cu cât copilul creșetea în Bilha și îi sugea culoarea și energia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
După o dimineață de gâfâieli și gemete, s-a așezat pe cărămizi, iar Rahela s-a ghemuit și ea luând-o în brațe. Coatele Bilhei se odihneau pe genunchii îndoiți ai Rahelei și era ca și cum cele două femei împărțeau același pântec în acel moment teribil când copilul își făcea drum afară. Fețele lor se contorsionau și se roșeau în același timp și au țipat la unison când i-a apărut capul. Inna povestea că a fost ca și cum o femeie cu două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
apărut și i s-a tăiat cordonul, Rahela l-a ținut în brațe prima dată. Ochii îi lăcrimau sau așa i s-a părut Bilhei, care își mușca limba și aștepta momentul să-și țină în brațe primul dar al pântecului. Ochii Bilhei urmăreau fiecare mișcare a Rahelei în timp ce ștergea copilul de sânge și-l verifica să vadă dacă e întreg și nepătat. Bilha abia mai respira cu cât trecea timpul și rămânea cu brațele goale, dar nu zicea nimic. Prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
începea să găsească plăcere în brațele lui. - Chiar nu știusem până atunci de ce Lea și Bilha îi căutau patul lui Iacob, spunea Rahela. Totdeauna mă dusesem în patul lui destul de binevoitoare, dar mai mult din datorie. Dar după ce Dan deschisese pântecul Bilhei, într-un fel pasiunea mea s-a întâlnit până la urmă cu a lui Iacob și am înțeles dorința surorilor mele de a se culca cu el. Și atunci am fost din nou geloasă pe toți anii în care îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
ea, n-am fost, pentru că nu mă așteptasem oricum la nimic plăcut. Zilpa a rămas gravidă în timpul sarcinii Bilhei. Și curând după ce s-a născut Dan, a început să se vadă ca și cum Zilpa chiar înghițise luna. Pe trupul ei slab, pântecul părea enorm și perfect rotund. Surorile ei o tachinau, dar Zilpa doar zâmbea. Era bucuroasă că scăpase astfel de insistențele lui Iacob, pentru că bărbații nu se culcă cu femei însărcinate. Radia în noul ei trup și avea vise splendide, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
care, deși erau foarte puternice, nu aduceau copilul mai aproape de venirea pe lume. Până la urmă, Inna a încercat un leac nou, pe care îl luase de la un negustor canaanit. Și-a băgat mâna până foarte sus, până la poarta încăpățânată a pântecului Zilpei și a frecat o gumă aromată, puternică care și-a făcut efectul pe loc. Zilpa a urlat, iar sunetul pe care l-a scos, probabil din cauza atâtor urlete din acele zile, a sunat nu ca al unei femei, ci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
a spus Inna Zilpei, o să ai gemeni în seara asta. Nu ți-ai dorit așa? Nu prea seamănă a preoteasă, nu-i așa? a chicotit ea. Al doilea copil a venit repede, acum că Gad deschisese calea. A căzut din pântecul mamei lui ca un fruct copt dintr-un pom, tot un băiat și tot brunet, dar mult mai mic decât primul. Dar mama lui nu l-a văzut. Un șuvoi de sânge i-a urmat și lumina din ochii Zilpei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
soție în patul lui. Nu s-a mai culcat niciodată cu Iacob de atunci. Iacob a tresărit când a auzit că îi făcuse gemeni. Fusese unul el însuși și asta îi adusese numai nenorociri. - Să uite că au împărțit același pântec, a ordonat el. Și s-a întâmplat așa, nu pentru că a ordonat Iacob, ci pentru că pur și simplu cei doi erau foarte diferiți între ei. Gad era înalt și slab și-i plăcea să cânte la flaut și să bată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
întâmplător, iar Inna era plecată departe în nord. Lunile treceau și ea tot nu se întorcea cu ierburile. Lea a încercat trucul vechi - a înmuiat un ghemotoc de lână în ulei de măsline și l-a pus la intrarea în pântec înainte de a se culca cu Iacob. Dar eforturile ei n-au ajutat la nimic, și, pentru prima dată, noua viață care s-a anunțat în ea n-a făcut-o fericită. Lea n-a vrut s-o supere pe Rahela

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
zis Rahela, spunându-i pe nume pentru prima oară de când își aduceau aminte oricare dintre ele. Te rog, a insistat ea. Lea a râs și s-a îmbunat, pentru că și ea își dorea o fată. Cât timp am dormit în pântecul mamei mele, ea m-a visat și la fel m-au visat și mătușile mele. Bilha m-a visat într-o noapte când se afla în brațele lui Iacob. - Te-am visat că erai îmbrăcată într-un veșmânt de in

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]