43,895 matches
-
pe observația „cazului social” În ceea ce are obișnuit, mizer, cenușiu În manifestările sale. Dimensiunea creștină a romanului se remarcă Încă din incipit: primul personaj feminin, Pelaghia, se găsește Într-o postură pioasă, rugându-se Maicii Domnului să i se ierte păcatul infidelității, aspirând așadar la „o conciliere Între sentimentele sale față de un domn al cărui nume Îl trecem sub tăcere și existențele dogmei creștinortodoxe". Pe parcursul cărții este denaturat caracterul aparent respectabil evocat de acțiunile fiecărui personaj, instaurându-se progresiv, prin evenimentele
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
la existență nu din vreo necesitate, ci din prisosința dragostei ἀγάπης περιουσία, prin voința și lucrarea Cuvântului lui Dumnezeu „a Cărui voință și lucrare este viața ființelor”, omul, abătându-se spre ceea ce este contrar binelui și prăbușindu-se în întunericul păcatului și în umbra morții, devia de la scopul creării sale și anume, acela de a se face părtaș bunurilor dumnezeiești” (μέτοχος τῶν θείων ἀγαθῶν γενέσθαι)<footnote Doctorand Constantin M. Iana, „Învățătura despre Întrupare în «Marele cuvânt catehetic» al Sfântului Grigorie de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
asemene cu Prototipul. Omul - chip al lui Dumnezeu devine un microtheos<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, P. G. XLV, col. 549AB. footnote>, căci în Hristos ne este dată deschiderea chipului spre asemănare, iar chipul lui Dumnezeu întunecat prin păcat e restaurat pentru întreaga umanitate, care este îndumnezeită și transfigurată”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68. footnote>. Participarea la bunătatea dumnezeiască îl face pe participant „mai mare și mai primitor de bunătăți, fiindcă
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
mod explicit că Hristos nu s-a mulțumit să-și unească firea umană cu cea divină, ci, prin dinamica Întrupării, va permite și ființelor umane să participe la îndumnezeire (πρòς μετουσίαν τῆς θεóτητος), cel puțin, dacă s-au purificat de păcat<footnote Idem, Contra Eunomium, 3.4.22; De perfectione Hominis, 8.1 apud J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 108. footnote>. Participarea la Dumnezeu, este, la Iisus Hristos, o participare totală. Într-adevăr, nu
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
e făcut moștenitor al tuturor bunătăților părintești. O, uriașă dărnicie a bogatului Stăpân! O, mână largă! Cât de mari sunt darurile comorilor negrăite! Din iubire de oameni, ridică aproape la aceeași cinste cu Sine firea cea căzută în necinste din pricina păcatului. Căci, dacă ne face prin har ceea ce El este prin fire, ce altceva ne dă decât deopotrivă cinstire cu Sine, prin înrudire?”<footnote Ibidem, 7, P. G. XLIV, col. 1280C; am consultat pentru acest text și traducerea românească a Pr.
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
petrece În Los Angeles, oraș cunoscut nu numai pentru importanța economico politică a statului, dar În special pentru statutul de capitală a unei industrii atât de cunoscute, și totuși atât de infame, industria pornografiei. În acest Los Angeles ce redefinește păcatul, devenind o reprezentare modernă a Sodomei și Gomorei, naratorul introduce personajele, obligându-le să supraviețuiască În acest univers Înfricoșător, avid după bani, Într-o industrie ce distruge suflete, le sfâșie, Îngrozește, Îngheață, sfarmă, consumă. Într-un alt plan, se construiește
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
vieții. O lume lipsită de apetitul pentru comoditate sufletească ori huzur. O lume În care se moare mereu și În care moartea rămâne o taină. Nu fapt divers, nu problemă statistică. Rezistența la iluzie nu Îl imunizează pe om În fața păcatului, dar are marele avantaj că menține sufletul Într-o stare de tensiune care Îl ferește de anchiloze, de mineralizare. Lectura poeziilor din Sora mea de dincolo atrage, firesc și simplu, asumarea personală a doliului. În strai cernit, cititorul jelește moartea
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
creștine<footnote Bernard McGinn, „The Language of Inner Experience in Christian Mysticism” ..., p. 157-158. footnote>. Simbolul sărutului. Sânul Mirelui este mai bun decât vinul „Mai înainte nu erai frumoasă, pentru că te înstrăinaseși de frumusețea modelului Și, prin reaua învecinare cu păcatul, te schimbaseși spre urâțenie”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, P. G. XLIV, 832D. footnote>. Simbolul sărutului din In Canticum canticorum, sărut care are pentru Sfântul Grigorie aceeași semnificație mistică cu Rugul aprins din De vita Moysis: apropierea
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
chiar de cei ce o pătimesc; 3. numai cei îndumnezeiți au acces la ea<footnote Ibidem, cap. 35, p. 308. footnote>. Lumina se primește în m i n t e a c u r ă ț i t ă de păcat și aflată în relație de comuniune cu Dumnezeu, se p r i m e ș t e în mintea sfinților: (...) este o lumină ce se arată sfinților, a l t a decât cunoștința din toate cele create; cu atât mai
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de strictă necesitate. La inițiativa Prea Fericitului Patriarh Daniel, care a patronat spiritual inițiativa ieșeană, Patriarhia Română editează un dicționar consacrat muzicii de cult, în care un capitol va fi rezervat manuscriselor muzicale, dar acesta nu va putea cuprinde, din păcate, decât ceea ce se cunoaște până la această vreme, în urma unor inițiative personale și dimensiunile lucrării vor limita aceste prezentări la niște sinteze, fără a ajunge la prezentări analitice, utile cercetării și chiar vieții liturgice și creatoare și fără a se putea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de Constantin Silveștri, Gianni Schichi de G. Puccini dirijat de Ionel Perlea și Nunta în Fundul Moldovei de Paul Constantinescu, dirijat de George Georgescu. De data aceasta, în condițiile date, cronicile subliniază efortul dirijorului Constantin Silveștri de a salva situația: Ce păcat că acest spectacol a trebuit să se acomodeze cu localul Teatrului Regina Maria așa de neîncăpător și de nepotrivit pentru opera și mai ales pentru balet. Atât volumul orchestrei cât și mișcarea pe scena s-au resimțit de lipsă de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
spontan, entusiast. Presă în Anglia e foarte împărțită. Majoritatea a fost „pentru” cerând chiar repetarea lui, minoritatea... bineînțeles contra. Nu uită că aici se trăiește în climatul Schönberg, Stockhausen. Eu (personal) sper că voi mai avea prilejul să-l repet. Păcat că nu am materialul altor lucrări de ale tale. Am câteva partituri din dansurile tale, dar fără material de orchestră. Noi (orchestră) am adresat până acum 3 scrisori Uniunii Compozitorilor, bineînțeles fără nici un răspuns. Până unde poate să meargă imbecilitatea
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
prieteni. Deci, „viața filosofică”, În perspectiva Sfântului Grigorie, este o viață de contemplare Și slujire, nu pentru câștig personal sau beatitudine personală, ci pentru binele comun al singurului Trup<footnote Ari Ojell, op. cit., p. 187-189. footnote>. Pocăința - cale către Îndumnezeire Păcatul este o realitate, și, din nefericire, una centrală a existenței umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În păcatul strămoșesc, este o luptă virulentă Împotriva despărțirii de Dumnezeu prin păcate și patimi și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
al singurului Trup<footnote Ari Ojell, op. cit., p. 187-189. footnote>. Pocăința - cale către Îndumnezeire Păcatul este o realitate, și, din nefericire, una centrală a existenței umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În păcatul strămoșesc, este o luptă virulentă Împotriva despărțirii de Dumnezeu prin păcate și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cale către Îndumnezeire Păcatul este o realitate, și, din nefericire, una centrală a existenței umane, dar și cea mai gravă și mai nefericită. Viața omului, după căderea protopărinților În păcatul strămoșesc, este o luptă virulentă Împotriva despărțirii de Dumnezeu prin păcate și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Dumnezeu prin păcate și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi de toată nedreptatea” (I In. 1, 8-9
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi de toată nedreptatea” (I In. 1, 8-9). Mântuitorul Hristos, venind la râul Iordan, Își Începe misiunea Sa printr-o exortație fermă la pocăință
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe noi de toată nedreptatea” (I In. 1, 8-9). Mântuitorul Hristos, venind la râul Iordan, Își Începe misiunea Sa printr-o exortație fermă la pocăință, atunci când rostește prima Sa predică: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
fost instituită de Mântuitorul Hristos după Învierea Sa din morți, textul pe care se Întemeiază acest adevăr fiind consemnat În Evanghelia după Ioan: „Și zicând acestea, a suflat asupra lor Și le-a zis: Luați Duh Sfânt, cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate Și cărora le veți ține, vor fi ținute” (In. 20, 22-23). Cu toate că a fost instituită de Domnul Hristos după Învierea Sa prin cuvintele acestea, ea a fost anunțată de El mai dinainte de Înviere (Mt. 8, 10
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
22-23). Cu toate că a fost instituită de Domnul Hristos după Învierea Sa prin cuvintele acestea, ea a fost anunțată de El mai dinainte de Înviere (Mt. 8, 10) Și chiar a fost săvârșită de Însuși Întemeietorul ei. El acorda Cel dintâi iertarea păcatelor persoanelor care mărturiseau credința În El, cerând ajutorul Lui Și prin aceasta mărturisind implicit păcatele lor, acceptând totodată Îndemnul Lui de a nu mai păcătui<footnote Pr. Prof. Dr. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, Editura Institutului
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
a fost anunțată de El mai dinainte de Înviere (Mt. 8, 10) Și chiar a fost săvârșită de Însuși Întemeietorul ei. El acorda Cel dintâi iertarea păcatelor persoanelor care mărturiseau credința În El, cerând ajutorul Lui Și prin aceasta mărturisind implicit păcatele lor, acceptând totodată Îndemnul Lui de a nu mai păcătui<footnote Pr. Prof. Dr. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 83. footnote>. În preajma Înălțării
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Pr. Prof. Dr. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. al III-lea, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1997, p. 83. footnote>. În preajma Înălțării Sale la cer, dat fiind că nu mai putea acorda iertarea păcatelor În mod vizibil, dă putere ucenicilor Săi ca să acorde această iertare, adică harul Sfântului Duh (In. 20, 22) sau puterea Lui Însuși, lucrând În ei prin Duhul Sfânt<footnote Ibidem, p. 83. footnote>. Pocăința, care este o formă a bunătății
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
harul Sfântului Duh (In. 20, 22) sau puterea Lui Însuși, lucrând În ei prin Duhul Sfânt<footnote Ibidem, p. 83. footnote>. Pocăința, care este o formă a bunătății lui Dumnezeu, se mai numește și „mâna lui Dumnezeu” care ridică din păcate și „al doilea botez”, fiind o reînnoire a Tainei Botezului, căci prin ea se realizează lucrarea de purificare a omului. Pocăința și mărturisirea păcatelor reînnoiește sau actualizează harul Botezului, căci ne dă posibilitatea de a intra din nou În comuniune
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
o formă a bunătății lui Dumnezeu, se mai numește și „mâna lui Dumnezeu” care ridică din păcate și „al doilea botez”, fiind o reînnoire a Tainei Botezului, căci prin ea se realizează lucrarea de purificare a omului. Pocăința și mărturisirea păcatelor reînnoiește sau actualizează harul Botezului, căci ne dă posibilitatea de a intra din nou În comuniune cu Dumnezeu. Prin pocăință, care este o cale de curățire sufletească, credincioșii obțin iertarea păcatelor, evitându-le, prin Înfrânare, pe cele viitoare. Pocăința este
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]