35,668 matches
-
e greu să pricep, de exemplu, cum ajunge un lungmetraj ca Marele albastru (1988) al lui Luc Besson să fie difuzat la ProTV, campionul filmelor comerciale. E drept, vineri, la ora 00.30. Paranteză: cu toate că pare o ipoteză trasă de păr, s-ar putea alege ceva bun din această paradă în masă a peliculelor de categorie ușoară. Prezența lor pe micul ecran e atât de sufocantă încât, cu timpul, câțiva vor deveni forțat cinefili avizați doar pentru că tânjesc după un dram
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
nobilimea este surprinsă în amurgul său, așa cum s-a întîmplat constant din secolul al XVIII-lea, calul de bătaie rămîne declinul: economic, istoric, moral. Alteritatea, care ține de la o vreme afișul și în literatură, nu lipsește nici ea, începînd cu părul roșu al Costanzei, prevestind de la naștere ostracizarea viitoare, și terminînd cu promiscuitățile sau devierile sexuale. Acestea sînt contrabalansate de cîteva idile și personaje pozitive. Păduri și insule La polul opus, al romanelor strictei actualități, găsim Vîrtej de vînt (Giro di
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
și mă ține de ceafă cu strînsoarea unei mîini de fermier. - Spune noapte bună, Bobby, îmi cere. Apoi adaugă, pentru prietena lui Carlton: Ar fi trebuit să se culce chiar înainte de a fi început petrecerea. Gagica lui Carlton își dă părul pe spate și îmi spune: - Noapte bună, bebeluș. Zîmbește victorios și mîngîie șuvița de păr de pe fruntea lui Carlton. - Nu! strig din nou. Mama îl cheamă pe tata, care mă înhață și dă să iasă cu mine din cameră, ținîndu-mă
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
îmi cere. Apoi adaugă, pentru prietena lui Carlton: Ar fi trebuit să se culce chiar înainte de a fi început petrecerea. Gagica lui Carlton își dă părul pe spate și îmi spune: - Noapte bună, bebeluș. Zîmbește victorios și mîngîie șuvița de păr de pe fruntea lui Carlton. - Nu! strig din nou. Mama îl cheamă pe tata, care mă înhață și dă să iasă cu mine din cameră, ținîndu-mă în brațe ca pe o bombă vie care sînt. înainte de ies, îmi încrucișez privirile cu
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
tatii. Ochii lui capătă o lucire mirată. Mama strigă: - Nimeni nu face nimic? Sîngele care se scurge din Carlton e tot mai întunecat, aproape negru. Urmăresc totul. Tata încearcă să-i apese gîtul și Carlton încearcă să-i apese mîna. Părul mamei e năclăit de sînge. îi cade peste față. Prietena lui Carlton îl strînge la piept, îi mîngîie părul, îi murmură în ureche. S-a pierdut pînă să sosească ambulanța. Puteai vedea cu ochii cum se stingea viața din el
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
e tot mai întunecat, aproape negru. Urmăresc totul. Tata încearcă să-i apese gîtul și Carlton încearcă să-i apese mîna. Părul mamei e năclăit de sînge. îi cade peste față. Prietena lui Carlton îl strînge la piept, îi mîngîie părul, îi murmură în ureche. S-a pierdut pînă să sosească ambulanța. Puteai vedea cu ochii cum se stingea viața din el. Cînd fața i s-a vlăguit, mama a început să jelească. O parte din ea s-a desprins și
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
bătrânelul, de spre care am aflat că era de-o vârstă cu tata, deci nu trecea de cincizeci de ani (evaluam vârstele cum o făceau copiii, toți oamenii ni se păreau bătrâni dacă depășeau 30 de ani) iar acesta, cu părul și mustața pline de fire albe, burta mare, spre deosebire de suplețea și părul negru de corb al tatălui meu, mi-l făceau asemănător cu bunicul. Când o să crești o să-Ți placă de fiul meu mai mic, care-i un băiat tare
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
tata, deci nu trecea de cincizeci de ani (evaluam vârstele cum o făceau copiii, toți oamenii ni se păreau bătrâni dacă depășeau 30 de ani) iar acesta, cu părul și mustața pline de fire albe, burta mare, spre deosebire de suplețea și părul negru de corb al tatălui meu, mi-l făceau asemănător cu bunicul. Când o să crești o să-Ți placă de fiul meu mai mic, care-i un băiat tare frumos, îmi spuse, e doar cu câțiva ani mai mare decât tine
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
avea sâni aproape ca o femeie, aproape ca sora mea mai mare care a început să poarte sutien când mergea în oraș. S-a descheiat la cămașă spunând că e foarte caldă ziua asta, fața mi-era printre firele de păr umede și lungi de pe piept, îmi masa ceafa jucându-se cu părul meu, apăsându-mi capul, nasul, gura de sânii lui. Îmi vorbea tot timpul, nu prea auzeam ce îmi spune pentru că mâinile lui îmi astupau urechile într-un frământat
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
care a început să poarte sutien când mergea în oraș. S-a descheiat la cămașă spunând că e foarte caldă ziua asta, fața mi-era printre firele de păr umede și lungi de pe piept, îmi masa ceafa jucându-se cu părul meu, apăsându-mi capul, nasul, gura de sânii lui. Îmi vorbea tot timpul, nu prea auzeam ce îmi spune pentru că mâinile lui îmi astupau urechile într-un frământat continuu și mai ales pentru că gâfâia de parcă urcase dealul în fugă, nu
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
treabă! Chiar îți place tot ce se întâmplă sub Băsescu și Tăriceanu? Ai început deja să trăiești din furiile trecutului?" Trebuie să admit că amicul meu a atins un punct sensibil. Firește că i-am dat un răspuns în doi peri ("Stai să-mi epuizez stocul de amintiri despre ticăloșiile celor vechi și ajung și la cei noi"), dar esența întrebării e cât se poate de viabilă. Pe de altă parte, am constatat că ne despărțim prea ușor de trecut. Vreau
Specialiști, cadre, nulități by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11965_a_13290]
-
plan-secund. Veți spune că asta înseamnă sfârșitul PSD-ului și al încercării de a reforma partidul. Ei și?! Cine are, cu adevărat, nevoie de reformă în PSD? Ponta? Daciana? Vă înșelași profund. Astfel de exemplare nu sunt decât variante cu păr mai des, respectiv, blond, ale lui Iliescu însuși: oameni de aparat interesați doar de exercitarea puterii. Dacă n-ar fi fost așa, ar fi optat pentru oricare alt partid, nu pentru cel care le putea satisface instantaneu poftele. Formula spre
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
o mamă pentru Cecile, fiica ei și a lui Paul, aceasta fiind crescută de părinții lui Eluard). Emigranta rusă, care și-a confecționat autobiografii imaginare avea să fie astfel descrisă de soția lui Max Ernst: "Această creatură lunecoasă, sclipitoare, cu părul lung, întunecat, cu ochii orientali, voalați, arzători, cu membre subțiri și fragile - aducea cu o panteră. Nereușind să-l convingă pe soțul ei Paul să se aventureze într-o legătură cu mine, s-a decis în cele din urmă să
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Ragaiac se încinge pornind de la elementele concrete dezvăluite de Iliad: imaginează desmierdări, "pipăie în gol aeriene forme", inventează conversații și gesturi de familiaritate: "Seara, imaginile sunt extrem de lascive; scoaterea treptată și divină a piciorului din teaca lungă a ciorapului, băile părului, încălzitul la gura sobei, oboselile dulci ale iubirilor momentan săturate, o grămadă de familiarități care mă tulbură și mă torturează până la neurastenie" (p. 185). Fantasma idealului feminin riscă să fie compromisă de fantezia erotică a celei mai concrete corporalități. Ragaiac
Bovarismul lui Ragaiac by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12003_a_13328]
-
a vieții. Toată ziua te-am așteptat. Am privit plictisit verdele brazilor, griul norilor, praful străzii. Am scris. Am fumat mult. Te-ai întors târziu mirosind a toamnă, împietrita de griji și zile. Ne privim. Cu ochii mari, fata ovala, părul lung, esti frumoasă. Dar, tu nu simți târziul. Nu auzi clopotele. Și mai tarziu, pe orizontală dintre vis și realitate, străini, ne căutăm întârziați, apropierea. O țigară arde. Poemul e neterminat. Și toate rămân așa, pentru târziul de mâine... Citește
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
a vieții.Toată ziua te-am așteptat. Am privit plictisit verdele brazilor, griul norilor, praful străzii.Am scris. Am fumat mult.Te-ai întors târziu mirosind a toamnă,împietrita de griji și zile. Ne privim.Cu ochii mari, fata ovala, părul lung, esti frumoasă.Dar, tu nu simți târziul. Nu auzi clopotele.Și mai tarziu, pe orizontală dintre vis și realitate,străini, ne căutăm întârziați, apropierea.O țigară arde. Poemul e neterminat.Și toate rămân așa, pentru târziul de mâine...... IV
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
a vieții. Toată ziua te-am așteptat. Am privit plictisit verdele brazilor, griul norilor, praful străzii. Am scris. Am fumat mult. Te-ai întors târziu mirosind a toamnă, împietrita de griji și zile. Ne privim. Cu ochii mari, fata ovala, părul lung, esti frumoasă. Dar, tu nu simți târziul. Nu auzi clopotele. Și mai tarziu, pe orizontală dintre vis și realitate, străini, ne căutăm întârziați, apropierea. O țigară arde. Poemul e neterminat. Și toate rămân așa, pentru târziul de mâine... Citește
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
a vieții.Toată ziua te-am așteptat. Am privit plictisit verdele brazilor, griul norilor, praful străzii.Am scris. Am fumat mult.Te-ai întors târziu mirosind a toamnă,împietrita de griji și zile. Ne privim.Cu ochii mari, fata ovala, părul lung, esti frumoasă.Dar, tu nu simți târziul. Nu auzi clopotele.Și mai tarziu, pe orizontală dintre vis și realitate,străini, ne căutăm întârziați, apropierea.O țigară arde. Poemul e neterminat.Și toate rămân așa, pentru târziul de mâine...... VII
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
incrustau în geamuri și la mine În iarna rece,-n orice dimineață, Când mă trezeam cu gândul tot la tine. Și pentru frezii și pentru garoafe Am suferit și-am suspinat din greu, Si pentru floarea prinsă cu agrafe Din părul tău, ce nu mai e al meu. Am suferit apoi când ghioceii Și-au ridicat privirea din zăpadă Și-au început să-și sune clopoțeii, Dar ochii tăi n-au vrut să mă mai vadă. Am suferit în lanul de
SUFERINTA,TU... de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382664_a_383993]
-
Mâncară la cârciuma unde domnul Alexandrescu era cunoscut și tratat cu multă atenție. Mai băură o bere rece, după care trecură pe la gazda Mariei să le salute. După ce își îmbrățișă tatăl, tam-nisam Maria îl luă pe Mache de smocul de păr din față și îi zise: - Bine ai venit, Mache! Cei de la liceu nu ne dau voie să ne plimbăm pe bulevard și pe cheiul Ialomiței, decât însoțite de părinți sau rude. Am să le spun că ești vărul meu și
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Acasa > Orizont > Portret > DELIA MATACHE. FRUMUSEȚEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Artista cu păr de soare și ochi de cer, Delia Matache, e în stare să răpească gândul și să tulbure sufletul într-o singură clipă, cu două frumuseți ale sale: vocea și chipul! Dacă tinerețea te fierbe, o ațintești cu privirea, dacă tinerețea
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
grădină ! Dar timidă, Primăvara, îi răspunde: - Surioara mea mai mare, nu te teme ! Pentru toate este vreme ! Vreau întâi rochița nouă Să mi-o țes în timp ce plouă Din a ierbii firicele. Pun la gât muguri-mărgele, Iar apoi îmi prind în păr, Roze și-albe flori de măr. Sigur că așa gătită, Cu culori împodobită, Voi fi cea mai mândră-n rochia Pusă-n ciuda Babei Dochia. Când cocorii m-or peți, Soarelui vor povesti, Iar căldura-i feciorească Fi-va-n
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
aspect. -Ați văzut? Ce părere aveți de cele întâmplate? întrebă înspăimântată Sonia. În orice loc cu oameni, s-ar fi reacționat. “Oare aici, ce se întâmplă?” gândi ea. -Nu știu, nu știu răspunse o femeie tânără, palidă, cu ochelari și păr rar, strâns într-o coadă de cal, cu capul în jos, fără a o privi. Sunt nouă aici, spuse ea încet, speriată. Sonia repetă întrebarea și singura reacție a fost retragerea speriată a interlocutorilor. O singură profesoară, șefa de catedră
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
balele scârboase și-și pendula limba ca un șarpe în atac. În clipa următoare fu oprită de un alt țipăt. În față văzu o femeie bătrână, cu fața uneia trecută bine de șaptezeci de ani, brăzdată de riduri intense, cu părul vopsit roșu intens, tuns scurt, cu fustă mini și tocuri exagerat de înalte. Părea o prostituată care își presta în continuare meseria, pe care o avusese o viață întreagă. Femeia era într-o continuă efervescență. Se deplasa, se rotea, sărea
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
când din iubire-i dăruit, cu tandrețe și candoare. Câtă vreme-i prețuită tradiția-n sărbătoare, ființa dragă-i iubită, cu sau fără mărțișoare. Cu-al său destin necruțător, mama-i ca un dar de suflet. Când poartă ghiocei în păr și tristeți ascunde-n zâmbet. Numai cugetu-i rămâne curat, ca cel de fecioară. Să se dăruie-n destine, cu simbol de primăvară. Dar sentimente materne cu nostalgii de părinte, se pierd în noapte eternă, printre ronduri de morminte. Obicei să
SIMBOLUL MĂRȚOȘORULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382727_a_384056]