5,611 matches
-
în așa-zisa cameră de toată ziua. Pe un perete era soba cu plită, pe ceilalți pereți erau înșirate paturile, de obicei două. În dreptul ferestrei, pe masă era lampa; curentul electric nu ajunsese încă în sat. Saltelele erau umplute cu paie, iar pernele erau mari și pătrate, umplute cu fulgi de gâscă. Patul era acoperit cu pleduri subțiri de bumbac sau din lână, după anotimp iar pe pereți erau de jur împrejur puse niște covoare țesute iarna de mamaie la un
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
îl răzbea lua în gură țâța oii și-ntins pe spate se oprea din supt doar când era în saț de burtă. Cânta din frunză de găselniță și scrijelea ciomegele cu moacă. Avea culcuș într-un fânar și înopta în paie, acoperit cu-un țol jegos ... Sărmanul cu mintean de căpătat și-o pălărie scofâlcită avea-n picere obiele cu tălpici și-și rezema sfrijeala-n bâtă. Mâinile îi erau lungite de scurtimea de mintean. Mergea cu cheptul dezgolit de ne-ncheiatul la
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
cald de primăvată. La prânz ne-am așezat pe pământul care mirosea a proaspăt și după ce am respirat ușurată, pentru că tataie părea mulțumit de munca mea, am început să-l ajut să întindă mâncarea pusă de mamaie în coșul de paie. -Trebuie pus ștergarul, mi-a spus tataie cu un aer important. Mi-am strâmbat nasul iarăși; erau atâtea lucruri pe care le știam, dar nu mă gândeam la ele și ca să-mi dau importanță, l-am lăsat pe el să
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
dincolo de răutățile unor oameni care îi voiau despărțiți. Iubirea tuturor a fost eclipsata de acea mare iubire a unui “chip de înger drăgălaș”. Eminescu, poetul-om, a fost fascinat de frumusețea feminină a Veronicăi. Au fost și câteva “focuri de paie” stârnite de Cleopatra Lecca-Poenaru sau de Mite Kremnitz, dar chipul Veronicăi le-a șters repede urma. Fața ei, Virginia Gruber scria : “Mama a fost plină de viață, plină de farmec, frumoasa, doamna perfectă și avea o voce superbă. În societatea
CEA MAI FRUMOASA POVESTE DE IUBIRE A LITERATURII ROMANE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357285_a_358614]
-
vă semnalăm o nouă apariție editorială: GEORGE PEAGU - "Cu capra prin București" (povestiri umoristice). Iată ce spune critica literară despre povestirile umoristice ale povestitorului bucureștean: „Ce-ați zice să vedeți pe Bulevardul Magheru din București, un țăran cu pălărie de paie, plimbînd de lesă o capră, așa cum orășenii (în special doamnele) plimbă câinii. Vă închipuiți ce tărășenie ar ieși dacă un Rotweiler ori un Ciobănesc german ar lătra capra iar aceasta ar încerca să-i împungă cu coarnele pe agresorii canini
COLECŢIA EPOSS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GEORGE PEAGU- CU CAPRA PRIN BUCUREŞTI (POVESTIRI UMORISTICE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357398_a_358727]
-
taicu. Și acum îmi lasă gura apă. Copii se frecară pe la gură ascultând cu atenție. -Haideți să bem suc de-al nostru! îi îndemnă Tina. Cu toții plecară spre marginea uliței și intrară în lanul de grâu. Rupseră fiecare câte un pai. -Vedeți să nu vă vadă paznicul de la CAP că ne omoară. - Pe mine m-a prins luând câteva spice pentru porumbei și m-a bătut de m-a frânt. După ce s-a pișat pe o brazdă, a mestecat cu un
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
spune la școală. -Ce înseamnă chiaburi? Întrebă prâslea. -Ăia care sug sângele poporului! Zise Tina. -Aoooooleuuuu ... ! -Nu te mai mira Nicușoare! se răsti la el Frusina. -Asta este, așa ... o poveste. Ajunși la lanul de grâu rupseră fiecare câte un pai. Apoi porniră pe marginea drumului să găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl apropie de mușuroi. Zeci de furnici se urcară pe el. După ce bietele insecte lăsară un suc acrișor, Tina
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
se răsti la el Frusina. -Asta este, așa ... o poveste. Ajunși la lanul de grâu rupseră fiecare câte un pai. Apoi porniră pe marginea drumului să găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl apropie de mușuroi. Zeci de furnici se urcară pe el. După ce bietele insecte lăsară un suc acrișor, Tina le doborâ și începu să lingă paiul. -Ce bun este! La fel făcură și ceilalți copii.Toți se lingeau pe buze
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
găsească un mușuroi de furnici. -Am găsit. Uite aici! Și Tina umezind cu scuipat paiul îl apropie de mușuroi. Zeci de furnici se urcară pe el. După ce bietele insecte lăsară un suc acrișor, Tina le doborâ și începu să lingă paiul. -Ce bun este! La fel făcură și ceilalți copii.Toți se lingeau pe buze și repetau aceași operație. * Constantin a terminat de citit. -Îmi aduce aminte de copilăria mea. La fel făceam și noi.... Cum trec ani! Trebuie să plec
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
nasoală din ocol, Bălțată, șuie, și discret, cu pompa, ca la protocol, A primenit-o, jovial, prin parți știute doar de el, Unde era esențial pentru năsucul lui Cordell, Și-a prezentat-o în pătul, unde Cordell tot fredona Un pai în gură de sătul, să vadă ce s-o întâmpla ... Ei bine, prea detailat de-aș povesti nu are rost, Un pic doar ce-a adulmecat, nici lanț, nici poartă n-au mai fost! Și-o lună au făcut duet
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
până ce zări un vrej uriaș, ce se înalță din mijlocul mării. Sări repede din barcă și se agață de vrej. − Poate dacă ajung în vârf, o să pot vedea orizontul. Și se cațără până în vârf, unde găsi o căsuță făcută din paie și vreascuri. Bătu la ușă și auzi o voce pițigăiata: − Prieten sau Dușman? − Prieten! răspunse Solaris. În prag apăru un pescăruș uriaș, cu pene albe că spumă laptelui. − Vino înăuntru! Hai să te servesc cu un ceai de iarbă de
GEORGE- NICOLAE STROIA, UN BĂIEŢEL DIN ADJUD , DE 12 ANI, A SCRIS O CARTE DE BASME de MIHAI MARIN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357423_a_358752]
-
până ce zări un vrej uriaș, ce se înalță din mijlocul mării. Sări repede din barcă și se agață de vrej. − Poate dacă ajung în vârf, o să pot vedea orizontul. Și se cațără până în vârf, unde găsi o căsuță făcută din paie și vreascuri. Bătu la ușă și auzi o voce pițigăiata: − Prieten sau Dușman? − Prieten! răspunse Solaris. În prag apăru un pescăruș uriaș, cu pene albe că spumă laptelui. − Vino înăuntru! Hai să te servesc cu un ceai de iarbă de
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Ediția nr. 500 din 14 mai 2012 Toate Articolele Autorului Un ceai rusesc sau unul din Chitai Adus cu caravane de cămile În cești de porțelan pe care vi le Ofer la degustare în serai Cu mazagran dacă doriți, un pai Veți savura aromele subtile Îl beau în zbor moderne escadrile Dar și milionarii din Dubay Coroanele întâielor regate Îl trimiteauu ca un zălog de pace (Securea de război sub carapace!) Pe mări și pe oceane cu fregate; Poftiți vă rog
UN CEAI de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357884_a_359213]
-
cânta un fel de caffé concert, deoarece nu se îndemna nimeni să atace ringul de dans. Ospătarul a venit imediat de a luat comanda, anunțându-i că doar grătar mai puteau servi la acea ora și ca garnitură doar cartofi pai, însă aveau salate de tot felul, proaspete, de sezon sau acre, conservate. Săndica a dorit o apă minerală și Mircea o sticlă cu vin demidulce de Cabernet Souvignon. Prefera să-și întărească un pic forțele și, la ceafa de porc
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
Hristos credeți că este Mesia? Căci poporul a spus-o deja! Ce spuneți? Gamaliel îi zâmbi cu îngăduință. -Nu te grăbi Serah! Nu tot ce spune poporul e adevărat în totalitate. Uneori isteria cuprinde pe cei mulți precum focul cuprinde paiele. Mă simt nevoit să-i dau puțină dreptate lui Caiafa aici, spuse Gamaliel cu tristețe în glas. Deși personal eu aș fi vrut din tot sufletul ca Iisus din Nazaret să fie Mesia cel mult așteptat de noi toți. -Și
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
mașină...Greu a ajuns prin nămeții de zăpadă. Ies repede și văd un nene...și câteva femei...Scotoceau în prtbagajul mașinii și cu brațele pline au venit spre noi. Mamă, mamă, a venit Dumnezeu la noi... Ce tot spui acolo? Pai nu a spus tati în scrisoare că...Dumnezeu nu ne va lăsa singuri? Că ne va ajuta...? Uite-L la ușă...Și a descărcat nenea ăla, cu tanti Lenuța și...nu mai știu cum le chema pe tote pâine, și
MAMI...MAMI...PÎRRRRR.... de MIHAI ENEA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357873_a_359202]
-
ale cezarului și lui Dumnezeu cele sunt ale lui Dumnezeu”. După puțini ani, însă, pe care i-a trăit în post și rugăciune, apropiindu-se sfârșitul vieții sale pământești, fericitul s-a îmbolnăvit și a cerut să fie culcat pe paie în staulul pe care îl sfințise cu rugăciunile sale și cu reaua pătimire îndurată pentru numele și dragostea lui Hristos, Cel ce S-a făcut om pentru noi și S-a răstignit pentru marea Sa iubire către toți. Cunoscând mai
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
adăparea vitelor. Gospodinele făceau curățenie în casă, scoteau așternuturile la aerisit, dar, mai întâi, hrăneau păsările din gospodărie și pe cele ale cerului, îndeosebi vrăbiile. Deasupra grajdului exista o „fânărie” unde era depozitat nutrețul pentru hrana vitelor, iarna: mei, trifoi, paie de ovăz ș.a. Gureșele vrăbii se adăpostiseră la streașina grajdului unde aveau hrană din belșug. Cu toate acestea, obraznice cum erau, mai furau și din mâncarea găinilor și a bibilicilor. În această zi însă ... erau tolerate. Se considera că este
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
care facem parte. Cu cât ne înălțăm de la pământ, cu atât mai mici se văd oamenii rămași în urma noastră. Poate că și obstacolele de care ne lovim în fiecare zi sunt și ele la fel de mici. Poate ca niște fire de paie așezate în calea unor furnici. Stau și mă uit în urmă și îmi dau seama că bolnav sau din accident, era să mor de nu știu câte ori și, totuși am fost salvat în ultimul moment. Cu siguranță asta nu e o
ÎNTÂMPLARE ŞI DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358278_a_359607]
-
frunza verde de Mălin!” Încerc cu colinda, s-alung nostalgia... Cânt în cor cu mine, răgușit, ușor, și-n închipuire, îmi apare Ieslea, Iosif cu Maria și cu Pruncul lor. Grajdul luminat, abia, de o lampă, face să se vadă, paiele de fân, peste care stau, ațipiți − ca-n stampă! −, mielușei, oițe, măgărușul brun... Dincolo de ușă, noaptea-a tras cortina... Stelele și luna risipesc lumini... Sub șopron, păstorii, își consumă cina, și mai trag, ...să meargă, câte-un strop de vin
NOSTALGIE DE IARNĂ MADRILENĂ! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358440_a_359769]
-
acestei lumi, iar ei, lipsiți și de posibilitatea de a se (mai) apăra. Victime sigure cu moarte programată. O moarte căreia nu i se mai puteau opune în nici un fel. Nu le mai rămăsese nici măcar un artificiu pentru salvare. Nici un pai de care să se mai agațe Era un fel de autoanesteziere în fața inevitabilului, ca să-l poată primi mai ușor în clipa fatală. Unul din ei se ruga zicând: - Doamne, atât te rog, să exiști! Să exiști ca să mă pedepsești pentru
CE E DE FĂCUT? de ION UNTARU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357961_a_359290]
-
unduiește-n șoapte, sunete de viață. Din iarna gândurilor, puternic soarele dezgheață, o primăvară-n mine, iar prin mici crestături de pământ și-n a lui scoarță, lăstare de viață răsar. Din aripa vântului, o pană cade și pe un pai în cuib de pasăre rătăcitoare, își află locul un nou răsad, care se va naște mai departe. A fost un ieri și-un astăzi, iar mâine mă gândesc la tine, într-un viitor cel-țin în buzunar de inimă ascunsă, într-
FECIOARA S-A NĂSCUT DIN TRUP ALB DE IARNĂ! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358060_a_359389]
-
purtau un semn distinct al stăpânului, ori prin încrustarea unei urechi, ori prin vopsirea pe spinare cu o anumită culoare după cum avea fiecare. Moșul toată săptămâna s-a preocupat de repararea porților de la saivan și pregătirea spațiului pentru iernatul oilor. Paiele erau stivuite și așteptau să fie puse în iesle, cele de ovăz și de orz pentru hrană, cele de grâu pentru așternut. De asemeni și tulpinile de porumb după recoltarea știuleților erau în căpițe[4].Sare cumpărase de la magazin. Acum
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
mai ivit. Acum nu mai aveam nici unde să mai dormim, nici ce să mâncăm. Iar mai presus de orice nu ne primisem banii pentru munca noastră. Ne-am adăpostit într-un șopron de unde luam pământul, tolănindu-ne pe niște paie rămase acolo de ceva vreme. Seara a apărut un așa zis paznic care ne-a spus să plecăm de acolo fiindcă dacă nu plecăm va anunța miliția. Nu știam ce să facem și încotro să mergem? Până la urmă Linte a
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358087_a_359416]
-
apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că pe urmă, când s-or răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]