12,374 matches
-
seninătatea, îmbărbătându-ne și înălțându-ne mereu prin splendoarea operei sale fără egal. Dar, pentru că și minunile trebuie să aibă un sfârșit, Maestrul a obosit într-un sfârșit și a... plecat puțin, sâmbătă, 29 octombrie 2005, să se odihnească pe pajiștile verzi ale Câmpiilor Elizee. Așa e datul, cei mai buni se duc, pe ei Dumnezeu îi iubește mai mult. Rămânem mai săraci, cu nostalgia doar, a „zăpezilor de altădată”. Fiecare subiect al Marianei Cristescu este o fărâmă de actualitate pe
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
prinsă ziua ce-a fugit, în stei... Bea-ți sângele, din inima cu pai... Împacă-te cu tot ce-ai vrut sa iei, Să dai lumini, lumină ca să ai... Și lasă-te păscut de limbi de miei... Răbdarea fie-ți pajiște cu cei Pe care i-ai iubit, fără de grai... Înșeuați sunt caii fără șei... 21 martie 2013 Referință Bibliografică: Elegia apusului / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 811, Anul III, 21 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
ELEGIA APUSULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349103_a_350432]
-
și-odihnă, Într-un cutremur surd din depărtare, Si pe sub dealuri nechezând pe vale, O herghelie de neastâmpăr plină. Nebuni de vis hoinar peste câmpie, Ei salța liberi , zarea-i necuprinsa, Cănd foamea îi încinge mai aprinsă Ei pasc pe pajiști - nimeni să-i reție. Iepe sirepe alăpteză-n voie, Iar armăsarii le păzesc trufași, Si nechezând arată că sunt ași În lupte și păzesc de bunăvoie. Și clocotul îi duce către seară Pe drumuri și cărări cu luturi moi, Se-opresc
CAI BĂLANI de ELENA NEGULESCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/348715_a_350044]
-
urcăm mult spre creasta muntelui, unde se află casa părintească. Acolo, până sus pe munte, nu te mai poate ajuta niciun motor. Ce frumos e să mergi pe jos, pe cărare de pământ bătătorit, ascultând susurul pârâului de alături, cu pajiștile verzi, răcoroase de-o parte și alta a pârâului, cu brazii înalți foșnind sub cerul senin! Referință Bibliografică: Distracție pe roți / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
DISTRACŢIE PE ROŢI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349284_a_350613]
-
găleți de plastic, am luat și un sac de rezervă pentru cazul când vom da de foarte multe merișoare, și-am plecat la munte. După o jumătate de zi de mers, am ajuns la o stână care era foarte aproape de pajiștile cu merișoare. Am tras un pic sufletul, apoi am făcut mămăliguța în ceaunul de la stână și am mâncat ca de prânz. După aceea am urcat muntele până spre culme, acolo unde începeau vestitele pajiști cu merișoare. În vremurile de demult
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
o stână care era foarte aproape de pajiștile cu merișoare. Am tras un pic sufletul, apoi am făcut mămăliguța în ceaunul de la stână și am mâncat ca de prânz. După aceea am urcat muntele până spre culme, acolo unde începeau vestitele pajiști cu merișoare. În vremurile de demult, erau oameni foarte sârguincioși din Breaza, satul de dincolo de Obcina Feredeului, care chiar au câștigat averi frumoase din strângerea merișoarelor și vinderea lor la oraș, la Câmpulung. Să revenim la merișoarele noastre. De cum am
LA MERIŞOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349786_a_351115]
-
Acasa > Impact > Pamflet > OM SAU ANIMAL? Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 2062 din 23 august 2016 Toate Articolele Autorului O splendidă Duminecă de Mai. Pajiștea din jurul bisericii este împestrițată de flori de câmp marcând potecile care, de la șa ușa bisericii, șerpuiesc într-un labirint larg. La umbra pomilor roditori bine îngrijiți de sătenii evlavioși mai este încă puțină răcoare. Ce mai, un sat răsărit plin
OM SAU ANIMAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350014_a_351343]
-
au înălțat arbuștii în tufe decolorate sau nerușinat de intens colorate. Toată atmosfera fremăta de bucurie, iar aerul în soarele miezului zilei dansa odata cu florile și arbuștii ... și așa în mișcarea lor au colorat fluturi care au semănat în pajiști adierea ierbii. Apriga speranță cu sămânța ei a transformat totul! Și pământul s-a topit de drag și de dorul înălțimilor a căror lipsă n-o simțise până atunci. Și ușor, ușor din stâncile adâncurilor s-au ridicat maiestuoși cu
POVESTEA ÎNĂLŢIMILOR de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344537_a_345866]
-
în spațiul istoric /p.9 Todesfuge și alte poezii /p. 11 Gabi Schuster - Abur de timp / p. 13 Mihai Știrbu - Iubirile Scriitorilor /p. 16 George Topârceanu, Otilia și Lucia Rodica Cernea - prin colbul vremii/p.21 Ottilia Ardeleanu - poem pe pajiște/p. 22 Mariana Ciurezu - De ce întrebi /p. 22 Stelian Țurlea - interviu cu Mircea Mihăieș /p23 Mihai Păstrăguș - Iubirea ca subiect de dialog cu sinele ... /p27 Cronică depre volumul lui Carmen Marcean „Picături de suflet“ Octavian Lupu - Jocul dorinței și imaginației
REVISTA „NOMEN ARTIS” NR.15 – DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344579_a_345908]
-
noi ne jucam, dar aveam grijă și de vite. Avea o sfințenie greu de închipuit pentru pământul lui. Totul trebuia să fie perfect. Nicio buruiană rea nu trebuia să crească în iarbă. Se lupta să nu vadă niciun mușunoi pe pajiște. Lua, toamna și primăvara, o săpăligă și nimicea orice tentativă a furnicilor de a face mușunoi. Nici cârtița nu avea ce căuta pe pământul lui. După cosit, dacă mai rămânea un smoc de iarbă în urma coasei, îl smulgea cu mâinile
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
cosească în liniște iarba lui, fiind furioase că el le fura iarba înflorită chiar de lângă stupi. Născocea multe lucruri interesante pentru mintea noastră de copil. Odată ne-a arătat o oglindă, să ne jucăm. Nu ne puteam sătura văzând lumea, pajiștile verzi, în oglindă, parcă înmulțindu-se. Am descoperit cât de grozav este spotul de lumină reflectat de oglindă, îl trimiteam departe, pe stoguri de fân, pe fagii din vale, pe pielea vitelor care pășteau liniștite. Am adus și oglinda noastră
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram în jurul uncheșului, undeva în vale, lângă pârâu, pe lângă niște fagi mari. Eram cu sumanele pe noi și căciulile pe cap, toamna era deja rece, mai veneau și ploile. Stând pe lângă vite și oi, în vale, ni se făcea
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ALERG PE PAJIȘTEA ALBASTRĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului ALERG PE PAJIȘTEA ALBASTRĂ Am căutat pe cer o stea, Aruncându-i nocturne priviri, Ca drept răspuns îmi trimitea, Luminoase, blândele-i sclipiri. Voiam
ALERG PE PAJIŞTEA ALBASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348253_a_349582]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ALERG PE PAJIȘTEA ALBASTRĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 221 din 09 august 2011 Toate Articolele Autorului ALERG PE PAJIȘTEA ALBASTRĂ Am căutat pe cer o stea, Aruncându-i nocturne priviri, Ca drept răspuns îmi trimitea, Luminoase, blândele-i sclipiri. Voiam să plutesc pe Cerul senin, Vâslind cu gândul printre raze, Zburam cu pieptul de iubire plin, Căutând-mi astrale
ALERG PE PAJIŞTEA ALBASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348253_a_349582]
-
-i nocturne priviri, Ca drept răspuns îmi trimitea, Luminoase, blândele-i sclipiri. Voiam să plutesc pe Cerul senin, Vâslind cu gândul printre raze, Zburam cu pieptul de iubire plin, Căutând-mi astrale ipostaze. Oricât am încercat să merg, Pe imensa Pajiște Albastră, Înaintez încet, nu mai alerg, Visând la iubirea noastră. Referință Bibliografică: Alerg pe Pajiștea Albastră / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I, 09 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
ALERG PE PAJIŞTEA ALBASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348253_a_349582]
-
pe Cerul senin, Vâslind cu gândul printre raze, Zburam cu pieptul de iubire plin, Căutând-mi astrale ipostaze. Oricât am încercat să merg, Pe imensa Pajiște Albastră, Înaintez încet, nu mai alerg, Visând la iubirea noastră. Referință Bibliografică: Alerg pe Pajiștea Albastră / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 221, Anul I, 09 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ALERG PE PAJIŞTEA ALBASTRĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348253_a_349582]
-
Uneori doineau cu dor și jale, alteori cântau de mama focului. Oamenii jucau și erau veseli. Animalele - leii, tigri, căprioarele, iepurii, lupii, urșii, vulpile - și toate vietățile pădurii trăiau în armonie și pace, și niciodată nu se atacau între ele. Pajiștile verzi erau acoperite cu lanuri de lalele colorate, ce dansau de multe ori la lumina soarelui și la auzul trilului de păsări. Pe cerul senin zburau berzele și vulturii. Când coborau pe pământ, se transformau în îngerii pe care Dumnezeu
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
O ceață deasă nu-l mai lasă, Nu vede drumul către casă. Lumină caldă îl inundă Și parcă urmează o undă. Plutește lin ca în visare, Nimic din lume nu-l mai doare. Străbate ceruri fără margini Și apoi frumoase pajiști. Încărcate de lumină, Iubire și pace divină. Pentru minunații Oameni care i-au salvat pe cei din accidentul aviatic. Pentru Oameni Frumoși Dumnezeu le-a dat credință, I-a făcut Domnul Frumoși, Stau ca brazii, cu voință, Oameni curați, inimoși
ARIPI FRANTE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347561_a_348890]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AM FOST Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Am fost căndva o pajiște înflorită, Și au crescut pe alocuri buruieni Firul ierbii grabnic se usucă, Trecem fără vlagă, tulburate vremi. Am fost trup și suflet, căntec de iubire, Note muzicale, în acord perfect, Partitură ștearsă. Doar în amintire, Se aud ecouri. Oare tu
AM FOST de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347732_a_349061]
-
Și-și cată clipa de-mpliniri. Ascult ades din depărtări- Când astrele au adormit- Răspunsuri fără întrebări Într-un periplu insolit! Din ludicele amăgiri Am deslușit drumuri de flori. Speranțele-s fără opriri În gânduri prinse de fiori. Pe-o pajiște de Paradis Să-ncrucișăm două cărări Și să dăm farmecul de vis Flămândelor îmbrățișări. Virgil Ciucă New York 5 martie 2015 Referință Bibliografică: Gânduri / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1527, Anul V, 07 martie 2015. Drepturi de Autor
GÂNDURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350071_a_351400]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ADRIAN BOTEZ - POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului SFÂNTUL VALAH sfânt miezul nopții tace: e răcoros pe pajiști și îmi aprinde candeli în ochii de prieteni s-au fost făcut biserici în limpezimi de rariști un munte-ntreg slujește cu-mpărății de jnepeni cad stelele-n cristelniți și vântu-ngână psalmii cu boli de nemurire se preamărește zarea prin
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
mic, Nici nu mi-de bine, Mă doare coloana verticală, Am arsuri, mă mai cert uneori cu mine, Cu alții, mă uit la portretele marilor dascăli, Îmi amintesc de clasa întâia, ehei, Lumea era a mea, se întindea ca o pajiște Plină de maci și de gâze aurii, În fața mea, acum, coala albă, cuminte așteaptă. Din Peștera Lascaux Fugeai în chimono, Un taur dedesubt, Vițelul stă la supt, O, Peștera Lascaux, Maestru-a spus, oho! Dar ce e-n Altamira? Răspunde
TRIPTIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361855_a_363184]
-
de propria oglindă, în ciobul dintâi din răspântia ultimă, a drumului... legăn arterele visului pe căile cuvântului. ideile-și strâng aripile iar literele aleargă nebune din vârfurile degetelor. înghețate furtuni, undeva, pe creasta iubirii, scâncesc legănare până la implozia versului pe pajiștea fulgerelor amânate. mă trezesc singură, înconjurată de poeziile toamnei, într-un sublim ruginiu al așteptărilor. a mai trecut un an al inimii mele. sufletu-și schimbă culorile iar pașii, îngenunchiați în ruga uitării, descriu conturul unei pâini... cerul primește firimiturile
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
-ți îndestulat căuș, Auzi cum vin din ceruri cumplitele porunci Și prinzi în toți dușmanii, cu inima s-arunci; Poverile de-o viață se fac ușoare, fulg, Lumeștile zavistii cu ura nu te-ajung. Bucură-te, Chip ascetic ca o pajiște firavă, Bucură-te, Leac de suflet pentru inima bolnavă, Bucură-te, Bunătate, soare-n ochii îngerești, Bucură-te, Alăturare lângă oștile cerești, Bucură-te, Pleată albă ca și faldul unui steag, Bucură-te, Sprijinire în condei ca în toiag, Bucură
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]
-
pocalul plin cu tainică lumină, Bucură-te, Fluviu sacru, roditor de apă lină. Bucură-te, Vestitorul datinei reînnoite, Bucură-te, Iubitorul zărilor nemărginite, Bucură-te, Doinitorul satului foșnind de frunze, Bucură-te, Adoratorul fecioriei glicofiluze, Bucură-te, Sol din ceruri pajiștilor înflorite, Bucură-te, Rugăciunea inimii neprihănite. VI Născutul cu căiță, insemn prevestitor, Ursit a-ți duce viața sub visuri care dor, Să vrei, sădind sămânța eternității-n carne, Nimic lumina lumii în neguri s-o răstoarne, Legând-o apoi, cu
ACATIST DE DRAGOSTE ETERNA de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361991_a_363320]