3,556 matches
-
emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns de bine fortificate În fața presiunilor unei perioade. Orbirea În fața istoriei, dezinteresul pentru reflecția și experiența istorică se propagă de jos În sus, poate fi observată la toate palierele. Romanele lui Marin Preda și D.R. Popescu devin din ce În ce mai greu de Înțeles pentru ei și mai greu de predat pentru noi, colectivizarea și epurările politice din anii ’50 devin literatură a absurdului În cel mai bun caz, dacă nu pur
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
firește, fără pretenția de a oferi răspunsuri, ci mai degrabă pentru a formula, pornind de aici, alte Întrebări și alte ipoteze. Cer permisiunea să consider textul și un test, o provocare... De ce? Pentru că, pe de o parte, se referă la palierul cultural În care rolul major este atribuit intelectualilor, la ceea ce fac intelectualii pentru cultura română, iar pe de altă parte, sugerează că există, În prezent, În România, foarte mulți tineri, care, permițându-și să ajungă foarte des În Occident, realizează
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
libertate totală să aleg sau nu acele cursuri, să continuu sau nu lecturile În acest sens. Festivismul pe care se construiau discursurile, poetica folclorică În care erau scrise poeziile, totul conducea la impresia că România nu a avut decât un palier de cultură populară și e singurul pe care se sprijină, restul a fost linșat. Aceste texte scrise după regulile de poetică folclorică păreau de-a dreptul penibile. Comuniștii au confiscat niște structuri În care elementele au fost Înlocuite cu cele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cazuri precum cel cu studenta care a avut un conflict cu tatăl, e bine să lărgim aria de interes pentru a percepe fenomenul În complexitatea sa. Pentru că atunci ei Își pot da seama că tatăl a fost pe un alt palier, că represiunea era un alt punct În sistem și că nu toate persoanele care au participat la comunism au făcut și represiune. Ruxandra Cesereanu: Acest lucru i l-am explicat și eu studentei mele când m-a Întrebat: „Totuși are
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
responsabili, dar și una de care chiar noi trebuie să ne desprindem, fiindcă altminteri lucrurile se cimentează prematur, se osifică, nu merg Într-o direcție prea fertilă. Însă ceea ce voiam să vă spun - și cu asta Închei - este legat de palierul de pe care vă vine această ofertă, care câteodată vă exasperează: majoritatea lucrurilor pe care noi le discutăm aici, modul În care le dezbatem au fost introduse În discursul academic românesc de către oameni care n-au fost În universitate În 1989
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Deleanu în articolul Adeziune: „Plecăm cu table și ordine de valori deosebite, cu concepții despre lume diferite, cu doctrine opuse.” Publicația conține rubrici ca „Poezie”, „Cronica”, „Încotro merg intelectualii”, „Hronic săptămânal”, „Curier”. Versurile incluse în sumar sunt îndrăznețe, parcurgând toate palierele expresivității și inovației poetice, de la expresionism la gratuitate ludică. Publică poeme Eugen Ionescu (Cântec de dragoste), Horia Stamatu (Alegorie pentru noi), Emil Botta (Comă), Mircea Streinul (Balada spunerii de moarte), Petre Boldur, Barbu Brezianu, Ilariu Dobridor ș.a. Proză apare sporadic
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
universală și anticipativă (p. 245). Pe acest teren, în ultimul deceniu discuțiile experților în informații gravitează tot mai accentuat în jurul problemelor cunoașterii, ca etapă superioară a culegerii datelor, analizei informațiilor și redactării evaluărilor. În acest sens, analiza informațiilor accede la palierul gândirii strategice, devine parte integrantă a adoptării/aplicării politicilor internaționale, păstrându-și însă independența față de politic cu acribia unui grup de reflecție performant. Fără a-i fi deosebit de clar cititorului - în special celui român, care nu deține fondul de informații
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
nivelul întregii opere, care e „o expresie a negației”. Mihai Eminescu - poezia invocației (1999) e o culegere de studii și eseuri, între care textul anticipat de sintagma din titlu se dovedește și cel mai substanțial: invocația ca gest fundamental, depășind palierul retorico-stilistic și devenind atitudine existențială. Și alte articole cercetează tema negației și a absurdului ori preiau discuția asupra unor mituri, instituie paralele (Luceafărul și Legenda ciocârliei de V. Alecsandri, poezia filosofică a lui Eminescu și psalmii arghezieni), sondează diferența specifică
MELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
déracinés, apărut în versiune franceză în 1995, la Paris (premiat de Asociația Scriitorilor de Limbă Franceză), cunoscuse o primă variantă în română, Comoara (1989), apoi cea completă, necenzurată, Dislocații (1994). Ele recompun, cu mijloace moderne, un destin urmărit pe diverse paliere ale experiențelor personale și colective, în care naratorul se simte ca parte. Personalitate proteiformă, M. nu se lasă închis în formule, pentru că, experimentându-le, le depășește. SCRIERI: Signes poétiques, București, 1983; Punte întru text, Timișoara, 1985; Comoara, Timișoara, 1989; ed.
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
6/1962). Bascularea conceptelor, întrezărită la un moment dat, devine din nou imposibilă, diferențierea între „amici” și „inamici” fiind greu de făcut, deoarece „frontul” luptei duse cu dogmatismul, pentru care G.l. continuă să fie arena principală, trece adesea prin diferitele paliere ale aceluiași text, ca mod implicit de a nuanța teoretizând ori de a nega, în ciuda unei aparente adeziuni de principiu. Tudor Arghezi, care preia, în 1962, conducerea breslei, va fi secondat de același Mihai Beniuc; după ședința lărgită a Comitetului
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
și comunicării, „înțelesuri” unor fragmente acustice altfel neutre. Modul de abordare fonetic trebuie completat cu cel fonemic, cu cel al semnificațiilor acordate din interior. Or, este ușor de înțeles că distincția dintre „exterior-interior (nativ)” este profund operantă nu numai pentru palierul lingvistic al existenței socioumane, ci și pentru alte orizonturi ale ei. Termenii fonetic și fonemic s-au transformat, prin K. Pike (1967), în antropologia culturală și socială, în etic și emic, marcând pregnant deosebirea dintre descrierea și explicația realităților unui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
confirmate de datele colectate de Murdock (1967). Din 71 de societăți care au o terminologie de tip eschimos, numai patru conțin familii extinse lărgite și doar 13 au o descendență uniliniară. Figura 6. Terminologia eschimosă Zelosul apărător al materialismului cultural (palierul simbolic al culturii este determinat de condițiile ecologice, tehnoeconomice și de structură sociopolitică), M. Harris (1975b), dă următoarea explicație acestei modalități terminologice: terminologia mai sus descrisă este larg răspândită - așa cum arată termenul „eschimos”- printre vânători și culegători. Motivul este că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în vârstă. Schimburile intergeneraționale" Sociologia și antropologia ultimelor decenii și-au intensificat preocuparea pentru problematica schimbului social la nivel intergenerațional. Aceasta privește din plin și structurarea și dezvoltarea grupului domestic, fie că este vorba de transferuri de capitaluri intergeneraționale la palierul macrosocial, fie mai ales în interiorul sistemului familial și de rudenie. Macrotransferurile dintre generații vizează pensiile, ajutoarele sociale, alocațiile pentru copii, gratuitățile de școlarizare și alte metode prin care societatea, în forma ei instituționalizată (în principal statul), acordă drepturi material-financiare unor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maschează deliberat sau nu perpetuarea dominației bărbatului în spațiul domestic. Pe de altă parte, există valorile și atitudinile oamenilor, despre care discută experții. Deși ideologia axiologică se referă la crezurile valorice ale indivizilor obișnuiți, cred că distincția dintre cele două paliere trebuie bine subliniată. De altfel, în unele texte care tratează schimbările drastice în reconfigurarea familiei, schimbările de atitudine ale masei mari de oameni față de mariaj și familie sunt incriminate ca un factor decisiv al respectivelor schimbări. Aici intrăm însă în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ardelean, R. a fost foarte sensibil la drama soldaților români din armata austro-ungară, trimiși să lupte în primul război mondial împotriva celor de aceeași etnie. Lupta între datoria militară și sentimentul național intervine în nuvela Catastrofa și constituie, pe un palier esențial, tema romanului Pădurea spânzuraților. Acesta înscrie o contribuție fundamentală la edificarea speciei romanești psihologice în literatura română. R. își lărgește aria observației și investighează mai nuanțat câmpul vieții sufletești, tratând un caz de conștiință, nu numai individual, ci și
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
cântece bătrânești, de frunză, doine și hore), preluată și de V. Alecsandri. Valoarea documentară a acestor producții, păstrătoare ale limbii și obiceiurilor străvechi, o cântărește în spiritul gândirii lui Herder („Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor”). Dar nici palierul estetic nu e cu totul neglijat. Liric sau retoric, ironic și bătăios, scrisul lui R. e nuanțat de un anume spirit de finețe. Rostirea cu vibrări afective din evocări lasă loc, în proza de atitudine, discursului eseistic, pasionat, scăpărător de
RUSSO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289406_a_290735]
-
țin de o anume cultură și etnicitate; d) valori ale grupurilor sociale mari și medii (clase sociale, profesiuni etc.); e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând, că raportul dintre palierele socioaxiologice indicate sunt complexe, și nu perfect univoce. Astfel, deși avem în principal o particularizare în trepte de la general la individual, în special pentru palierele „b”, „c”, „d”, relațiile sunt mai degrabă secante decât de supraordonare. Este necesar, apoi, să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând, că raportul dintre palierele socioaxiologice indicate sunt complexe, și nu perfect univoce. Astfel, deși avem în principal o particularizare în trepte de la general la individual, în special pentru palierele „b”, „c”, „d”, relațiile sunt mai degrabă secante decât de supraordonare. Este necesar, apoi, să avem în vedere că, în fața copilului și a tânărului, a indivizilor în general, agenții socializanți (axiologizanți) primari și cei operanți sunt unitățile mai mici din
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tipuri utilizate de diverse culturi în mod distinct: spațiul cu organizare fixă (orașe, case, camere), spațiul cu utilizare semifixă (mobilier, uși etc.) și spațiul informal (desemnând distanța care se observă între persoanele aflate în interacțiune, această distanță distribuindu-se pe palierul a patru niveluri: intimă, personală, socială și publică). Hall și-a sprijinit concluziile pe observațiile și cercetările proprii, efectuate inițial în calitatea de ofițer, în timpul războiului, ulterior ca formator al personalului diplomatic. Unghiul sub care a privit autorul aceste experiențe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
șed.,ț 2001, p. 80). 1.4. Principii și funcții ale comunicării. Competența de comunicaretc "1.4. Principii și funcții ale comunicării. Competența de comunicare" În condițiile dezvoltării termenului de comunicare, și funcțiile comunicării pot să se întindă pe un palier extrem de larg; astfel, s-ar putea face apel, în determinarea acestor funcții, la extinderea pe care am operat-o în teoriile comunicării, după care comunicarea se poate conjuga cu integralitatea tuturor proceselor sociale. Pentru a avea însă un instrument de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
notele proaste pe care acesta le-a luat în ultima vreme” (Moore, 1994, p. 324). Metacomunicarea se referă mai degrabă la un nivel sugerat decât la unul clar, direct; astfel, elevii/studenții trebuie să distingă comunicarea pe intervalul a trei paliere: ceea ce a fost spus, cum a fost spus și de ce (nivelul în care apare metacomunicarea). Constantin Cucoș precizează că, „la limită, numai ceea ce se ascunde merită să fie cunoscut și transmis! Ne-spusul dobândește un statut semiotic privilegiat. Această posibilitate
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
abordare a subiectului și construirea unei anticipări la audiență; de asemenea, este utilă construirea suspansului etc. 5.1.2. Prezentarea persuasivătc "5.1.2. Prezentarea persuasivă" Prezentarea persuasivă pornește de la ideea conform căreia schimbarea (pe un continuum foarte extins, de la palierul ideilor la cel al acțiunii concrete) este necesară și urgentă (de altfel, am observat deja că urgența era una dintre caracteristicile de bază ale mesajului eficient). W. Sargant (apud Mucchielli, 2002) ne istorisește exemplul unui predicator care începea întotdeauna prin
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de urgență intensifica starea de angoasă care cuprindea încetul cu încetul întreaga asistență, pe măsură ce sensibilitatea la sugestie creștea. În prezentarea persuasivă, scopul este de a modifica credințele, sentimentele și acțiunile audienței dumneavoastră. Această perspectivă generală poate fi privită pe patru paliere: (1) adoptarea - când dorim ca audiența să accepte noi idei, atitudini sau credințe; (2)întreruperea - când dorim ca audiența să înceteze să facă ceva ce face în prezent; (3) intimidarea- când dorim ca audiența să evite o activitate ori un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
metodei. Rezumat 1. Prezentarea eficientă presupune următorii pași: pregătirea (selectarea ariei în care se va înscrie subiectul, efectuarea unei distincții la nivelul scopului prezentării, analiza propriei persoane și a audienței, investigarea ocaziei și a contextului), identificarea materialelor-suport, proiectarea prezentării (pe palierul introducere, conținut, concluzii) și prezentarea propriu-zisă (folosind metoda improvizației, manuscrisului, memorizării sau a prezentării orale). 2. Prezentarea informativă este frecventă în experiența de comunicare a fiecăruia dintre noi; ea presupune informarea publicului (cu ajutorul folosirii explicației, descrierii, definițiilor). 3. Prezentarea persuasivă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ne trebuie pentru ca obiectivele sarcinii să fie îndeplinite optim; - ce resurse mai putem obține și dacă investiția în aceste noi resurse este eficientă. În sfârșit, într-o a treia etapă, vom utiliza procedeul autochestionării (self-questioning) pentru a dezvolta resursele pe palierul de la „ce resurse avem” la „ce resurse putem obține”. Acest lucru ne oferă posibilități noi de a obține resursele identificate ca utile, poate chiar prin modificarea și transformarea celor existente (acest lucru se poate face, așa cum remarca M. de Mot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]