1,938 matches
-
timp total de 40 minute. 10.1.10 Reuniunea „panel” În limba engleză termenul „panel” înseamnă „jurați”. Ca și în cazul metodei Phillips 6-6 este vorba de participarea unor colectivități mai mari. Discuția propriu-zisă se desfășoară într-un grup restrâns „panelul” format din 5 6 persoane foarte competente în domeniul respectiv, așezate în jurul unei mese, sub președinția unui moderator. Ceilalți participanți, care pot fi zeci de persoane, se plasează în semicerc în jurul „panelului” pentru a forma auditoriul. Ei primesc foi mici
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Discuția propriu-zisă se desfășoară într-un grup restrâns „panelul” format din 5 6 persoane foarte competente în domeniul respectiv, așezate în jurul unei mese, sub președinția unui moderator. Ceilalți participanți, care pot fi zeci de persoane, se plasează în semicerc în jurul „panelului” pentru a forma auditoriul. Ei primesc foi mici de hârtie albă, eventual de culori diferite. Moderatorul prezintă succint scopul reuniunii. Apoi membrii „panelului” lansează discuția, schimbând puncte de vedere pe tema propusă. Membrii auditoriului ascultă în tăcere ceea ce se discută
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sub președinția unui moderator. Ceilalți participanți, care pot fi zeci de persoane, se plasează în semicerc în jurul „panelului” pentru a forma auditoriul. Ei primesc foi mici de hârtie albă, eventual de culori diferite. Moderatorul prezintă succint scopul reuniunii. Apoi membrii „panelului” lansează discuția, schimbând puncte de vedere pe tema propusă. Membrii auditoriului ascultă în tăcere ceea ce se discută, dar pot interveni prin bilețele trimise „panelului”. Ei pot pune întrebări, pot să-și exprime impresii, pot da sugestii, pot aduce informații suplimentare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
foi mici de hârtie albă, eventual de culori diferite. Moderatorul prezintă succint scopul reuniunii. Apoi membrii „panelului” lansează discuția, schimbând puncte de vedere pe tema propusă. Membrii auditoriului ascultă în tăcere ceea ce se discută, dar pot interveni prin bilețele trimise „panelului”. Ei pot pune întrebări, pot să-și exprime impresii, pot da sugestii, pot aduce informații suplimentare sau își pot exprima dezacordul. Pentru aceasta pot folosi și bilețelele din hârtie colorată: cele albastre pentru întrebări, cele albe pentru sugestii, cele roșii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a evita sentimentul de frustrare a auditoriului. Cu toate acestea, când o intervenție pare deosebit de importantă, el o poate transmite moderatorului, care va acționa în consecință. Experiența a arătat că auditoriul are tendința de a emite mesaje agresive la adresa membrilor panelului. Moderatorul trebuie să distingă între tensiunile reale și conflictele superficiale. La sfârșit, moderatorul va face o sinteză, împreună cu membrii „panelului”, iar persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai, dar numai sub conducerea moderatorului. Concluzia ședinței
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
moderatorului, care va acționa în consecință. Experiența a arătat că auditoriul are tendința de a emite mesaje agresive la adresa membrilor panelului. Moderatorul trebuie să distingă între tensiunile reale și conflictele superficiale. La sfârșit, moderatorul va face o sinteză, împreună cu membrii „panelului”, iar persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai, dar numai sub conducerea moderatorului. Concluzia ședinței se va aplica în practică, pentru rezolvarea problemei analizate. Avantajele acestei metode: * discuția „panel” valorifică competențele unor persoane dintr-o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
va face o sinteză, împreună cu membrii „panelului”, iar persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai, dar numai sub conducerea moderatorului. Concluzia ședinței se va aplica în practică, pentru rezolvarea problemei analizate. Avantajele acestei metode: * discuția „panel” valorifică competențele unor persoane dintr-o colectivitate dată; * stimulează participarea din umbră a tuturor celor prezenți; * înlocuiește discursul unei persoane cu o discuție mai puțin formală, care permite să se analizeze o temă dată prin schimburi de informații sau prin
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
prezenți; * înlocuiește discursul unei persoane cu o discuție mai puțin formală, care permite să se analizeze o temă dată prin schimburi de informații sau prin elaborarea de idei noi. Există și varianta de trecere din metoda Phillips 6-6 la discuția „panel”. Astfel, după discuția în subgrupe, subgrupele se reunesc pentru a forma auditoriul, iar „panelul” este format din purtătorii de mesaje. Fiecare purtător de mesaje va prezenta în „panel” conținutul și nivelul discuției purtate anterior în subgrup. Experiența arată că auditoriul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
se analizeze o temă dată prin schimburi de informații sau prin elaborarea de idei noi. Există și varianta de trecere din metoda Phillips 6-6 la discuția „panel”. Astfel, după discuția în subgrupe, subgrupele se reunesc pentru a forma auditoriul, iar „panelul” este format din purtătorii de mesaje. Fiecare purtător de mesaje va prezenta în „panel” conținutul și nivelul discuției purtate anterior în subgrup. Experiența arată că auditoriul este adeseori cuprins de plictiseală dacă purtătorii de mesaje se mărginesc la rolul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
noi. Există și varianta de trecere din metoda Phillips 6-6 la discuția „panel”. Astfel, după discuția în subgrupe, subgrupele se reunesc pentru a forma auditoriul, iar „panelul” este format din purtătorii de mesaje. Fiecare purtător de mesaje va prezenta în „panel” conținutul și nivelul discuției purtate anterior în subgrup. Experiența arată că auditoriul este adeseori cuprins de plictiseală dacă purtătorii de mesaje se mărginesc la rolul de raportori. Discuțiile panel sunt organizate aproape zilnic și de posturile de televiziune. Auditorul, format
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
din purtătorii de mesaje. Fiecare purtător de mesaje va prezenta în „panel” conținutul și nivelul discuției purtate anterior în subgrup. Experiența arată că auditoriul este adeseori cuprins de plictiseală dacă purtătorii de mesaje se mărginesc la rolul de raportori. Discuțiile panel sunt organizate aproape zilnic și de posturile de televiziune. Auditorul, format din zeci de mii de persoane, urmărește discuția de acasă și poate interveni prin telefon sau email. Ceea ce lipsește discuțiilor televizate sunt sintezele și concluziile moderatorului care urmează să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
capabil să întreprindă procedurile necesare pentru un audit de înaltă calitate. Organizația poate solicita auditului extern și anumite servicii nonaudit, respectiv servicii care nu au legătură cu auditul, precum servicii privind taxele și impozitele, consultanță IT și alte servicii. Raportul PANEL includea o recomandare care presupunea aprobarea, de către comitetul de audit, a unor servicii nonaudit ce nu treceau de un anumit nivel de cost. Totuși, raportul preciza că acest nivel nu ar trebui să fie atât de scăzut încât comitetul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în abordările teoretice relația dintre sărăcie și excluziune este obligatorie (prima fiind fie dimensiune, fie predictor al celei din urmă), studiile empirice ce utilizează date transversale au arătat că aceste două concepte abia dacă se intersectează. Utilizând date de anchetă panel (1995-1997), lucrarea de față, susține că excluziunea multidimensională (identificată prin analiză cluster pe diferite variabile - locuire, bunuri de lungă durată, educație, participare pe piața muncii) este mai bine prezisă dacă privim indivizii longitudinal decât dacă utilizăm doar o perspectivă statică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
3.000 de gospodării care au fost intervievate în fiecare an (toate în valurile lunare din primul trimestru) și care pot fi utilizate pentru scopul studiului. Gospodăriile sunt compuse din indivizi intervievați anual, dar și din cei care dispar din panel (prin divorț, moarte, căsătorie etc.) sau apar (prin naștere, căsătorie etc.). Deoarece ipoteza principală este că excluziunea socială este în relație directă cu perioada de timp în care individul trăiește în sărăcie și cum nu avem nici un control asupra istoriilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
principală este că excluziunea socială este în relație directă cu perioada de timp în care individul trăiește în sărăcie și cum nu avem nici un control asupra istoriilor de viață ale indivizilor care au părăsit ancheta sau au intrat ulterior în panel, suntem constrânși să analizăm doar indivizii intervievați în toți cei trei ani (circa 6.000 de cazuri). Există două tipuri de mobilitate în subeșantionul-panel: a) „mobilitatea gospodăriei” (unele gospodării părăsesc ancheta din cauza mobilității teritoriale sau a decesului); și b) „mobilitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și astfel să decidem în ce măsură este distorsionat subeșantionul. În lipsa acestei informații, comparăm gospodăriile anchetate în toți cei trei ani cu celelalte gospodării intervievate în 1995 (primul trimestru) și stabilim dacă există diferențe semnificative între cele două grupări. Dacă gospodăriile pentru panel au fost alese utilizându-se aceeași metodă ca și în cazul celorlalte (ce urmau să fie anchetate doar în primul an), am putea spune că grupul de control și eșantionul nostru panel sunt diferite deoarece unele tipuri de gospodării din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
semnificative între cele două grupări. Dacă gospodăriile pentru panel au fost alese utilizându-se aceeași metodă ca și în cazul celorlalte (ce urmau să fie anchetate doar în primul an), am putea spune că grupul de control și eșantionul nostru panel sunt diferite deoarece unele tipuri de gospodării din panel sunt mai mobile decât altele. Pentru a confirma această ipoteză, am comparat toți indivizii aflate în grupul de control (toate gospodăriile anchetate în primul trimestru al anului 1995) cu cei care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au fost alese utilizându-se aceeași metodă ca și în cazul celorlalte (ce urmau să fie anchetate doar în primul an), am putea spune că grupul de control și eșantionul nostru panel sunt diferite deoarece unele tipuri de gospodării din panel sunt mai mobile decât altele. Pentru a confirma această ipoteză, am comparat toți indivizii aflate în grupul de control (toate gospodăriile anchetate în primul trimestru al anului 1995) cu cei care au fost membri în 1995 în gospodăriile-panel (ce au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în grupul de control (toate gospodăriile anchetate în primul trimestru al anului 1995) cu cei care au fost membri în 1995 în gospodăriile-panel (ce au fost anchetate în toți anii). Rezultatele sunt relevante: există diferențe semnificative între membrii gospodăriilor din panel ce au fost incluse în toți cei trei ani și ceilalți indivizi (vezi anexa, tabelul 5). Cea mai importantă diferență este aceea a zonei de rezidență: gospodăriile din mediul urban sunt mai mobile decât cele din mediul rural - 53% dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în toți cei trei ani și ceilalți indivizi (vezi anexa, tabelul 5). Cea mai importantă diferență este aceea a zonei de rezidență: gospodăriile din mediul urban sunt mai mobile decât cele din mediul rural - 53% dintre indivizii din gospodăriile cercetate panel locuiesc în mediul rural, pe când doar 47% dintre cei din grupul de control locuiesc aici. Acest aspect poate căpăta sens dacă ne gândim că mobilitatea gospodăriilor (care nu este același lucru cu mobilitatea indivizilor de la o gospodărie la alta) este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pe de altă parte, metoda duratei depinde însă puternic de datele colectate și, ca atare rezultatele pot fi mai ușor distorsionate 8. Luând în considerare toate aceste aspecte, vom încerca să detectăm tipurile de săraci, adaptând posibilele categorii la specificitatea panelului pe trei ani: - indivizii în sărăcie persistentă sunt cei care au trăit în sărăcie în toți cei trei ani; - indivizii vulnerabili la sărăcie persistentă sunt persoanele care au trăit în sărăcie doi din cei trei ani; - săracii tranzitorii sunt în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
theoretical approaches the relationship between poverty and social exclusion is compulsory (the first one being a dimension or a predictor of the second one), the empirical studies using cross-sectional data showed that the two concepts barely intersect. This paper, using panel survey data (1995-1997), tries to demonstrate that poverty and social exclusion (in different aspects - housing, durable ownership, education, and labor market participation) are better predicted if we monitor the individuals on longer time intervals than if we adopt a static
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relationship between them is mainly due to the period the data covers, becoming clearer as we enlarge the observation time. Primit la redacție: iunie 2005 ANEXĂ Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Diferența între subeșantioane în 1995, (%) Gospodăria nu este în panel Gospodăria este în panel Total Indivizii nu sunt în panel Indivizii sunt în panel Total Vârstă Până în 18 ani 26 28 26 27 26 Între 18 și 60 de ani 57 55 58 57 57 Peste 60 de ani 18
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mainly due to the period the data covers, becoming clearer as we enlarge the observation time. Primit la redacție: iunie 2005 ANEXĂ Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Diferența între subeșantioane în 1995, (%) Gospodăria nu este în panel Gospodăria este în panel Total Indivizii nu sunt în panel Indivizii sunt în panel Total Vârstă Până în 18 ani 26 28 26 27 26 Între 18 și 60 de ani 57 55 58 57 57 Peste 60 de ani 18 17 16 16 17
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
data covers, becoming clearer as we enlarge the observation time. Primit la redacție: iunie 2005 ANEXĂ Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 4. Diferența între subeșantioane în 1995, (%) Gospodăria nu este în panel Gospodăria este în panel Total Indivizii nu sunt în panel Indivizii sunt în panel Total Vârstă Până în 18 ani 26 28 26 27 26 Între 18 și 60 de ani 57 55 58 57 57 Peste 60 de ani 18 17 16 16 17 Total 100 100 100 100 100
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]