2,861 matches
-
o seară înainte, după ce se stropea și se mătura bine, se încărca aria cu grâu, ovăz sau mazăre. A doua zi, după ce soarele usca încărcătura ariei, începea treieratul. Cât era ziua de mare, copiii mânau animalele în jurul steajărului (parul central), frânghia răsucindu-se și desfăcându-se de sute și sute de ori, până când spicele se scuturau bine. Din când în când, se întorceau spicele pentru a asigura o scuturare uniformă. Fig. 2 Treieratul prin călcarea snopilor de către animale
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așezau pe o scândură. Chemau apoi un câine ca să mănânce turtele. Se mărita mai întâi fata a cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-un gard cu o batistă. Dimineața, fata mergea și constata înfățișarea parului: dacă acesta e frumos cioplit, așa va fi și iubitul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cărei turtă era mâncată prima, apoi celelalte fete, în ordinea în care erau mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-un gard cu o batistă. Dimineața, fata mergea și constata înfățișarea parului: dacă acesta e frumos cioplit, așa va fi și iubitul așteptat. Cel mai răspândit ritual de „citire a viitorului” a fost obiceiul punților. Puntea era alcătuită din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mâncate turtele. Tot în satele de răzeși se practica împodobitul parului de la gard, pentru a vedea cum arată la înfățișare viitorul bărbat. Fata, pe întuneric, lega un par dintr-un gard cu o batistă. Dimineața, fata mergea și constata înfățișarea parului: dacă acesta e frumos cioplit, așa va fi și iubitul așteptat. Cel mai răspândit ritual de „citire a viitorului” a fost obiceiul punților. Puntea era alcătuită din două crengi în formă de furcă, între ramurile cărora se pune de-a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lătra/ Și vaci negre nu s-ar afla’’. Se descânta de trei ori și de fiecare dată se stingeau trei cărbuni. Din apa descântată bolnavul gusta de trei ori și apoi se spăla. Ceea ce mai rămânea se turna la trei pari, iar ulceaua de lut se lăsa la cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu din Dealul Perjului. Simptomele orbalțului 1 erau: durere la un picior sau la o mână care se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au mai păstrat și astăzi niște urme. Pe timpul primăverii și până toamna târziu, localnicii pregăteau hrana oamenilor și a animalelor într-o bucătărie de vară, la o sobă tencuită cu lut galben dispusă sub un acoperiș sprijinit în patru pari. Foarte puține dintre gospodăriile sătenilor mai sunt astăzi împrejmuite cu garduri din nuiele de pădure sau cu lozie, împletite în modele diverse: coasta vacii, coada rândunicii, comune sau simple. Gospodăriile din ziua de azi au garduri din scânduri, decupate în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de secară, acestea erau făcute snopi și se coseau cu andreaua. Snopii de la coamă se puneau cu rădăcina în sus, depășind nivelul acesteia. Casele cu o singură încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de pari), lipiți cu vălătuci, ce aparțineau păturii sărace a țărănimii și clăcașilor, nu s-au mai păstrat. Despre construcțiile țărănești, I. Antonovici consemna: „...cei săraci își săpau bordeie în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
săpau bordeie în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a bordeiului’’. Din această arhitectură veche făceau parte și casele cu o singură cameră și tindă, având pereții din bârne sau din gard de nuiele lipite cu lut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înălțimea unui stat de om. Construcția respectivă nu avea pereții căptușiți și numai tavanul era alcătuit din bârne. Locuința țărănească Marea majoritate a caselor au fost construite „pe furci” și mai târziu ,,pe tălpi’’, având pereții din vălătuci, bătuți printre pari. Locul pentru construirea casei trebuia să fie curat, adică să nu fi avut loc acolo vreo crimă sau alte fapte necurate. Mai întâi locul era nivelat, după care era trasat planul cu o sfoară, fiind marcat cu sapa. În vechime
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
roman, le mélodrame demeure le modèle préféré et, en tant que tel, incarne la principale référence générique du prosateur jusqu'à la fin de sa carrière. La persistance du cette forme théâtrale au cœur d'une création romanesque est justifiée par sa force émotionnelle. À l'encontre de la tragédie classique, qui s'appuie sur une hiérarchie de l'imitation, le mélodrame concerne exclusivement l'effet produit sur le spectateur. Il s'agirait donc d'un renversement des repères. Au lieu d
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
drame, lui qui, en restreignant d'une part le dialogue à une série d'énoncées stéréotypées forts de leur seule conformité avec un absolu refoulé d'autre part le silence à une action purement extérieure et superficielle, pervertit l'un par l'autreet rend impossible à la fois tout dialogue et tout silence véritables". Concluzia: "Avec le mélodrame, le théâtre se voit réduit à imiter le théâtre" (p. 248). 169 Ioan Holban, op. cit., p. 25: "toate personajele lui Lovinescu trăiesc într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
et ses amis à l’occasion de son 80e anniversaire, SA IV (2003) - V(2004), sous la direction de Oscar Botto, Colette Caillat, Pierre Delaveau, Pierre-Sylvain Filliozat, Siegfried Lienhard, G. Jan Meulenbeld et Priya Vrat Sharma, Travaux réunis et édités par Eugen Ciurtin, avec le concours du CNRS (Paris) et du CESMEO (Turin). Centre d’Histoire des Religions et d’Études Asiatiques, Bucarest - Édition-Diffusion De Boccard, Paris, 2004 J.-M. Lafont, La présence française - Jean-Marie Lafont, La présence française dans le
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
lève1020. Și totuși spune Eminescu în Și dacă... Și dacă norii deși se duc De iese-n luciu luna E ca aminte să-mi aduc De tine-ntotdeauna. Lună! Coroană a uriașei țeste, ca frunze, lepezi umbre portocalii,-n eter! Pari mitra sângerie a unui Crist ce este-un devastator de dulce giuvaer!... Lună! Și astfel tot rătăcind în van, te spulberi fără milă-n opaluri cristaline: pesemne ești fărâmă din sufletu-mi țigan, azurul despicându-l în plânsetul de rime
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ci după greul păcat al lui Iuda din Kerioth". 13 Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr. 77, 28 mai 1937. 14 Cf. La Confession orthodoxe de Pierre Moghila, texte latin inédit, publié avec introduction et notes critiques par Antoine Malvy și Marcel Viller, în Orientalia Christiana, vol. X, 1927. 1 A se vedea, 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, ediția a IV-a, București, Humanitas, 2008, p. 25: "În Biserică ești comparat cu Dumnezeu, fiindcă exprimi
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
G. și colab., 1989; Koch, J., 1986 etc.). Glucoza (dextroza) se găsește în cantități mai mari în struguri (7-8 %), cireșe (6 %), ceapă, afine, căpșune, coacăze, pere, prune (peste 2%). Fructele sâmburoase conțin în mod predominant glucoză, din această cauză sunt (par) mai puțin dulci, la un conținut similar altor fructe în glucide invertibile. Fructoza (levuloza) este conținută în proporție mai mare în struguri (7 %), mere (6 %), cireșe (6 %), afine (3 %), varza albă, căpșune, coacăze, pere, prune (peste 2 %). Deși au un
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
al XX-lea, pe care le comentează în articolele publicate în România în anii ’30, li se adaugă cele de filosofie. Dintre numele de filosofi, începând cu unii presocratici și încheind cu elevii și cu adversarii lui Henri Bergson, două par, într-o mai mare măsură, semnificative pentru reperele sale filosofice din perioada când începea să scrie dramă: Pseudo-Denys și Emmanuel Mounier. Cel dintâi era un anonim grec din secolul al V-lea sau al VI-lea, a cărui gândire realiza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
faptul că procedurile de audit care sunt eficace pentru detectarea erorilor ar putea să nu fie eficace pentru detectarea fraudei. Auditorul poate lua în considerare documentele și înregistrările clientului, cu excepția cazului în care are motive să creadă contrariul<footnote Potrivit par. A.9. din ISA 240, un audit efectuat în conformitate cu ISA implică rareori autentificarea documentelor, iar auditorul nu este instruit în acest sens și nu se așteaptă din partea sa să fie expert în astfel de autentificări. Totuși, în cazul în care
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
sens, că, atunci când există o atitudine pozitivă cu privire la out-group, este percepută și o mai mare diversitate între membrii lui. Resentimentele și schemele mentale întipărite prin socializare determină și întrețin iluzia omogenității. Însă trebuie adăugați și alți factori, dintre care doi par a fi mai relevanți: a) pe indivizii din propriul grup, trăind printre ei, îi cunoaștem mai bine și avem șansa reală de a-i înregistra ca diferiți, în timp ce pe cei din out-group îi vedem doar „de la distanță”; nu întâmplător se
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
une approche qualitative-critique dans la recherche de phénomènes communicatifs, la présente étude constitue un pas en avant dans le processus d'autonomisation de la communi-cation en Roumanie, basée sur des solides arguments théoreti-ques et historiques qui ne peuvent pas être négligés par l'intellectuel roumain. Mots-clés: rhétorique critique, approches qualitative-critique, études de la communication În seria ȘTIINȚELE COMUNICĂRII au mai apărut: Campanii și strategii de PR, Flaviu Călin Rus Comunicare culturală și comunicare lingvistică în spațiul european, Ioan Oprea Comunicare și acțiune, Laurențiu
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
grea suportată după gratii, e cîntată într-unul din cele mai frecvent întîlnite cîntece de pușcărie, ce a circulat din 1948 și pînă în prezent în variate forme: "Dar-ar Dumnezeu să dea/ să ardă baraca mea/ să rămînă numai parii/ să se-nțepe comisarii.... Să ardă și coridorul/ pe unde venea maiorul." Persistența timp de decenii a unor cîntece de pușcărie demonstrează rădăcinile adînci ale culturii penitenciare românești. Dincolo de schimbările petrecute în sistemul punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
regulile în acțiune. Un manual internațional privind o bună practivă în penitenciare, Leeuwarden/Haga, 1995. Ormenișan, Grigore, Management în penitenciar, Editura Europrint, Brașov, 1998. Pauchet, Catherine, Les prisons de l'insécurité, Éditions ouvrieres, Paris, 1982. Pemartin, Daniel, L'enterprise vue par ses salariés. Systèmes de valeurs, stereotypes, mythes, rumeurs, Éditions d'organization, Paris, 1990. Perrot, Michelle, L'impossible Prison, Éditions du Seuil, Paris, 1980. Pinatel, Jean, La société criminogène, Éditions Calman Lévy, Paris, 1971. Platt, Anthony M., Child Savers: The Invention
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
extrema. Victime și torționari în secolul XX, Editura Humanitas, București, 1996, p. 118. 131 Bruno Ștefan, Pavel Popescu Neveanu, Manuela Ghiuruțan, Atitudini și valori în administrația publică locală, Editura BCS, București, 2001, p. 80. 132 Daniel Pemartin, L'entreprise vue par ses salariés. Systèmes de valeurs, stéreotypes, mythes, rumeurs, Les éditions d'organisation, Paris, 1990. 133 Geert Hofstede, op. cit., p. 25. 134 Testele ce urmează a fi prezentate au fost aplicate prima dată în 1997 în Jilava, Gherla și Găiești, în
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Iată aici un incipient al teoriei moderne a dobînzii ca preț al timpului 20. Lucrarea lui Toma d'Aquino, Summa theologica, insistă asupra cîtorva principii esențiale: neîncredere în bogăția materială, în acumularea de bani, condamnarea ratei dobînzii (pecunia pecuniam non parii), căutarea "prețului just" și a echității schimburilor, care nu lezează nici vînzătorul, nici cumpărătorul. Avem de-a face cu o societate conservatoare, ostilă atît schimburilor, cît și schimbării. Perioada Renașterii în Europa este cea a constituirii și dezvoltării statelor. Dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
indivizilor. Hume, ca și Bentham admit posibilitatea comparațiilor interpersonale privind utilitatea. Pentru primul, ea se bazează pe simpatie, în timp ce al doilea procedează la reducerea utilităților individuale la valori nu-merice (monetare) obiective. Această diferență arată opoziția perspectivelor, între, pe de o par-te, spontaneismul lui Hume și, de cealaltă par-te, artificialismul lui Bentham. Deoarece refuză o armonizare naturală a intereselor politice, Bentham ajunge să caute un mijloc care să permită acțiunea asupra indivizilor pentru obținerea unei ordini sociale. Judecătorul, legislatorul și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
interpersonale privind utilitatea. Pentru primul, ea se bazează pe simpatie, în timp ce al doilea procedează la reducerea utilităților individuale la valori nu-merice (monetare) obiective. Această diferență arată opoziția perspectivelor, între, pe de o par-te, spontaneismul lui Hume și, de cealaltă par-te, artificialismul lui Bentham. Deoarece refuză o armonizare naturală a intereselor politice, Bentham ajunge să caute un mijloc care să permită acțiunea asupra indivizilor pentru obținerea unei ordini sociale. Judecătorul, legislatorul și educatorul sunt astfel însărcinați să producă o "acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]