KorAP: Find »[drukola/base=parental & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...50 51 52 ...134 >

3,343 matches

Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625

noastră am dorit să relevăm modelele de implicare educativă parentală inclusiv în sensul medierii unor influențe exterioare familiei și impactul acestei implicări asupra performanțelor în învățare ale tinerilor, perspectiva este aceea a integrării, în speță în raport cu școala și familia. Educația parentală va fi considerată ca un proces de influențare voluntară a copilului, care va fi luat în considerare atît prin strategiile implicate (conținut și forme de transmitere), cît și prin repartizarea sarcinilor între părinți, respectiv prin medierea influențelor educative pe care

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
reacționează diferențiat la mesajele primite, putînd influența, la rîndul său sursa comportamentul cooperant al copilului poate genera mai multă încredere din partea părintelui, mai multă disponibilitate pentru negocierea cerințelor exprimate. Deoarece în cercetarea noastră ne-am limitat la surprinderea implicării educative parentale, am fost obligați să ne restrîngem doar la relevarea relațiilor dintre acest aspect și performanțele școlare ale copilului, deși respectivele relații pot fi mediate de mulți alți factori. Deși obiectivele și practicile educative pot avea mai multă sau mai puțină

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
semnelor de susținere și de înțelegere pe care agenții socializării le pot oferi copilului Exemplu: a arăta copilului că dorințele, aspirațiile lui sînt importante; valorizarea acțiunilor și personalității copilului. În continuare este luat în discuție stilului de exercitare a autorității parentale ca un mod complementar de analiză a tehnicilor de influențare utilizate de aceștia. Dimensiunile alese pentru acest concept sînt următoarele: • Coercitiv legitimarea autorității adulților este realizată prin argumentul superiorității statutare sau existențiale: adulții își impun punctul de vedere chiar dacă tînărul

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
chiar dacă tînărul nu-l înțelege sau nu-l acceptă subiectiv; adulții sînt "cei care știu", spre deosebire de ființa "în devenire", fără criterii de apreciere. Observație: stilul de autoritate coercitiv poate fi impus cu claritate, fără ezitări sau tergiversări. • Negociator (persuasiv) constrîngerile parentale apar ca eficace dacă există acordul subiectiv al copilului: trebuie discutat întotdeauna; trebuie arătată motivația lucrurilor; trebuie obținut acordul; trebuie modificate, la nevoie, cerințele pentru a le apropia de perspectiva copilului. • Structurant legitimarea autorității părinților prin perceperea lor ca reprezentanți

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
individ; adultul încarnează principiul realității, al obiectivității socialului pe care toți trebuie să-l accepte; părintele marchează limitele libertății, ale liberului arbitru; adultul indică și spațiile de cooperare și solidaritate. Supoziția formulată este aceea că deși e probabil că autoritatea parentală e exercitată prin combinarea celor trei stiluri, se poate, totuși, analitic, caracteriza procesul educativ prin preponderența uneia sau alteia dintre forme. 3. Diferențierea sarcinilor și atitudinilor soților este următorul aspect considerat relevant în ceea ce privește procesul de influențare realizat de către părinți, deoarece

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
totuși, analitic, caracteriza procesul educativ prin preponderența uneia sau alteia dintre forme. 3. Diferențierea sarcinilor și atitudinilor soților este următorul aspect considerat relevant în ceea ce privește procesul de influențare realizat de către părinți, deoarece tehnicile educative ale acestora sînt aplicate în funcție de structura rolurilor parentale. Diferențierea se consideră a se manifesta: • prin participarea diferențiată ca intensitate a celor doi soți la procesul de socializare; • prin gradul de specificitate a contribuției: specializare puternică (exemplu: tatăl se ocupă de socializarea tehnică, mama de cea morală); specializare slabă

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
nivelul participării, nici resursele propuse nu sînt diferite. Implicarea diferențiată a părinților în educație a fost operaționalizată prin: • sarcinile educative propriu-zise, • comunicarea verbală cu copilul și • participarea la activitățile copilului. 4. Stilurile de coordonare, ultima dimensiune a procesului de influențare parentală luată în calcul, constă în medierea, de către părinți, a influențelor educative ale celorlalți actori ai educației și este definită după două axe: • axa specificitate/caracter difuz, care exprimă amploarea misiunii (sarcină sau competență) atribuită de către familie celorlalți agenți ai socializării

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
competențe foarte specifice celorlalți agenți; are loc medierea mesajelor celorlalți actori (Exemplu: ajutor la sarcinile școlare); • cooperarea competențele recunoscute la ceilalți agenți sînt foarte difuze; se mediază (intermediere, critică, ghidaj) eforturile/mesajele celorlalți agenți. Se consideră că practicile și atitudinile parentale depind de trei tipuri de constrîngeri: • resursele economice și culturale disponibile pentru influențarea copilului; • anticipările parentale privind integrarea socială a copilului (statutul social, rolurile familiale pe care le va juca, așteptări care depind, la rîndul lor, de identitatea socială a

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
cooperarea competențele recunoscute la ceilalți agenți sînt foarte difuze; se mediază (intermediere, critică, ghidaj) eforturile/mesajele celorlalți agenți. Se consideră că practicile și atitudinile parentale depind de trei tipuri de constrîngeri: • resursele economice și culturale disponibile pentru influențarea copilului; • anticipările parentale privind integrarea socială a copilului (statutul social, rolurile familiale pe care le va juca, așteptări care depind, la rîndul lor, de identitatea socială a copilului (sex și rangul nașterii); • tipul de coeziune a grupului care caracterizează funcționarea familiei. În continuare

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
va juca, așteptări care depind, la rîndul lor, de identitatea socială a copilului (sex și rangul nașterii); • tipul de coeziune a grupului care caracterizează funcționarea familiei. În continuare sînt reamintite principalele direcții de interpretare a procesului educativ: 1) practicile educative parentale reprezintă expresia rutinelor lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
1) practicile educative parentale reprezintă expresia rutinelor lor profesionale și depind de: complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a diferențierii proiectelor de

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
ai chestionarului aplicat în Elveția au fost simplificați și, de aceea, comparația e dificil de realizat. MODELE DE COEZIUNE FAMILIALĂ ȘI REUȘITĂ ȘCOLARĂ Prima dintre întrebările chestionarului vizînd modelul de coeziune familială s-a referit la modul în care cuplul parental privește utilizarea resurselor materiale, a timpului în cadrul familiei, la consensul existent privind diferite aspecte ale vieții familiale. Părinții puteau să aleagă între două variante de răspuns, fiind rugați să opteze pentru aceea care se apropie cel mai mult de propria

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
în analiza noastră ca o caracteristică interacțională a familiei, în tentativa de a depăși simpla asociere a unor aspecte structurale ale familiei nivel de studii, talie a fratriei, rangul nașterii copilului etc. cu performanța școlară. Importante sînt atitudinile și practicile parentale care sînt asociate acestei performanțe pentru că asupra lor se poate acționa printr-un parteneriat dintre școală și familie. Acest fapt nu înseamnă că nu vom încerca, de-a lungul expunerii noastre, să relevăm asocierea dintre aspectele structurale ale familiei și

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
asociate acestei performanțe pentru că asupra lor se poate acționa printr-un parteneriat dintre școală și familie. Acest fapt nu înseamnă că nu vom încerca, de-a lungul expunerii noastre, să relevăm asocierea dintre aspectele structurale ale familiei și practicile/atitudinile parentale. Pe această cale pot fi relevate grupurile familiale ai căror copii au riscul maxim de eșec școlar și care ar trebui vizate prioritar în cazul unei intervenții a școlii. Primul pas, însă, al analizei noastre, va trebui să fie acela

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
nivel cultural scăzut și cu venituri mici, apartenența la sexul masculin reprezintă un factor de risc în plus pentru eșecul școlar. Ne propunem, în schimb, ca pe parcursul prezentării rezultatelor cercetării noastre, să relevăm diferențele existente între atitudinile și practicile educative parentale în funcție de sexul copilului. Un ultim aspect pe care l-am analizat, privitor la structura familiei, îl reprezintă proveniența unuia sau a ambilor soți din mediul rural. Deoarece diferențele induse de această caracteristică sînt mai puțin accentuate decît celelalte, vom prezenta

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
Nici opțiunile pentru acest principiu educativ nu par să diferențieze copiii în funcție de reușita școlară. Numărul de alegeri făcute de mame pentru itemii desemnînd sensibilitatea nu este, nici el, relevant pentru reușita școlară. Ideea că veriga de legătură între resursele socio-economice parentale și performanța în planul educației formale o constituie accentul diferit pus de către părinți asupra valorilor educative pare a fi infirmată. Ne putem pune întrebarea, de fapt, dacă între răspunsurile părinților și modul concret în care ei intervin asupra educației copiilor

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
venituri mici. Ca o concluzie privitoare la obiectivele educative ale părinților, ele par a fi puțin relevante pentru reușita școlară a copiilor, cu excepția autonomiei, în cazul referirii la aspectele de lungă durată și a expresivității pentru situația de moment. Atitudinile parentale depind de nivelul lor cultural, dar și de stereotipiile vizînd rolurile de sex. Apartenența copilului la o familie cu un stil de viață mai modern, deschisă spre exterior și încurajînd un nivel relativ ridicat al autonomiei membrilor ei reprezintă o

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
acestora pentru reușita școlară a copilului. Aspectele avute în vedere sînt cele privitoare la tehnicile de influență ale părinților, implicarea acestora în educarea copilului și modul în care sînt mediate influențele celorlalți agenți ai educației/socializării. Capitolul 9 PRACTICILE EDUCATIVE PARENTALE AȘTEPTĂRI ALE PĂRINȚILOR Înainte de a discuta despre practicile educative în sens strict, dorim să relevăm factorii care influențează așteptările părinților în legătură cu nivelul maxim de studii pe care ar fi potrivit să-l atingă copiii. Pentru elevii care au finalizat clasa

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
un climat educativ mai propice reușitei școlare a copilului. Evident, s-ar putea ca reușita școlară superioară a copilului să inducă mamei mai multă încredere în capacitatea acestuia de a reacționa pozitiv la influențe noncoercitive. Credem, totuși, că structura atitudinală parentală în domeniul educativ reprezintă o componentă importantă a succesului/insuccesului tînărului. Faptul ca acesta să fie lansat pe o traiectorie școlară ascendentă sau descendentă depinde de modul în care părintele a încercat să-l implice în activitatea școlară și, la

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
tabelul 3.7, Anexa III. Cu toate dificultățile legate de procesul de post-codificare, utilizarea tehnicilor de influență pare să indice o asociere dintre utilizarea motivării și reușita școlară superioară. Controlul este benefic numai în măsura în care exprimă un nivel ridicat de implicare parentală în rezolvarea problemelor copilului în cazul suportului oferit/impus pentru îmbunătățirea cunoștințelor de gramatică. Nivelul de instruire al mamei este asociat cu apelul mai frecvent la motivare și mai rar la control, cu excepția celor cu studii superioare în cazul scenariului

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
tip intelectual, pun pe prim plan viața de familie, copiii. Modelul de coeziune familială induce diferențieri între nivelul global de implicare atît al mamelor, cît și al taților. Sînt favorizate familiile deschise spre exterior (Companionale și Asociație, în care susținerea parentală este mai intensă a se vedea tabelul 3.8, Anexa 3. Rangul nașterii relevă o deprivare de suportul parental a copiilor născuți pe rangul trei sau superior, explicabilă, probabil, prin faptul că părinții trebuie să împartă bugetul de timp disponibil

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
de implicare atît al mamelor, cît și al taților. Sînt favorizate familiile deschise spre exterior (Companionale și Asociație, în care susținerea parentală este mai intensă a se vedea tabelul 3.8, Anexa 3. Rangul nașterii relevă o deprivare de suportul parental a copiilor născuți pe rangul trei sau superior, explicabilă, probabil, prin faptul că părinții trebuie să împartă bugetul de timp disponibil între mai mulți frați a se vedea tabelul 3.9, Anexa 3. Este posibilă, însă, și o atitudine mai

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
școala dacă au mai puțină încredere în copil, dacă apreciază că au puțină autoritate în raport cu acesta. Raportarea părinților poate părea ciudată, în sensul că nu conștientizează avantajele pe care le-ar putea avea tinerii care sînt cooperanți, care răspund așteptărilor parentale, dar care ar putea avea performanțe școlare superioare celor pe care efectiv le au dacă mamele și tații s-ar implica mai intens în relația cu școala. TABELUL 9.26. Asocierea dintre deschiderea spre comunicare cu școala a mamei și

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
să o aibă asupra grupului domestic. CONCLUZII În principiu, două aspecte de fond au fost urmărite în abordarea cantitativă a cercetării: relația dintre dimensiunile structurale ale familiei de natură factuală și performanțele școlare ale tinerilor, respectiv atitudinile și practicile educative parentale care conduc la un climat familial favorabil implicării în viața școlară a tinerilor. Aspectele structurale studiile părinților, venitul, categoria socioprofesională a tatălui, rangul nașterii copilului, apartenența de sex, talia fratriei, prima rezidență a părinților s-au dovedit relevante pentru punerea

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
de exemplu. Aceleași aspecte structurale ale familiei ne-au oferit posibilitatea să decelăm care mediu familial oferă un suport mai consistent copilului pentru reușita în activitatea lui școlară. În acest caz se pune problema de a identifica acele strategii educative parentale care s-au vădit a fi benefice copilului pentru a le integra în oferta de suport pe care școala urmează să o facă familiei prin parteneriatul inițiat cu aceasta. Un prim aspect, relevat de analiza modelului de coeziune familială, îl

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]