1,641 matches
-
Nu pot fi autentic decât În act! Acum Înțeleg de ce Barbu Îi spunea lui Vianu: „Mă, eu sunt mare poet... În Act!“. (joi) Nu știu de ce A. este contestată vehement În grupă În ceea ce privește chiar calitatea ei principală: tensiunea trăirii. Modul pasional pe care-l afișează și care devine motiv de invidie din partea celorlalți se află În ea Însăși; este ceva ce iese la suprafață imediat, ca untdelemnul deasupra apei. Ea este dăruită de pasiune În tot ce face: În orice gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu eram atent. Trebuie să ajung la spital imediat. —E OK. Înțeleg. Oricum trebuia să mă car și eu. —OK, spuse el. Apoi ceva păru să-l aducă Înapoi În prezent și o Împinse blând pe pat, pupând-o foarte pasional, pentru ultima oară. Capitolul 13tc " Capitolul 13" Șase săptămâni mai târziu, Sam i-a spus lui Ruby că s-a Îndrăgostit de ea. Era o dimineață de duminică Însorită și proaspătă de noiembrie și fuseseră la o plimbare prin Kew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
însorit, cămașa mea preferată necălcată. Și mai ales Elsa, chipul ei deloc uimit. Nu mă simțeam așteptat, nu mă simțeam iubit. Eram nedrept. Elsa mă iubea, cu rațiunea la care eu o obligasem primul, pentru că ea fusese, fără îndoială, mai pasională decât mine. Din dragoste, se adaptase frâielor mele. În timp ce eu, odată mort tata, dădeam înapoi. Simțeam că anumite incertitudini, anumite revolte interioare, evitate în timpul adolescenței, reapăreau intacte. Și mă așteptam ca ea, care era întreaga mea familie, să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
la cei din clasa voastră? — În clasa noastră? Eh! Noi nu ne permitem anumite luxuri... — Și ce numești tu luxuri? — Lucrurile pe care le vezi la teatru și le citești în romane... — Dar bine, omule, puține crime dintre cele numite pasionale, din gelozie, nu au loc în clasa voastră...! — Eh! Din cauză că... derbedeii ăia se duc la teatru și citesc romane, altminteri... — Altminteri, ce? — Tuturora ne place, domnișorule, să jucăm câte un rol, și nimeni nu e cine e, ci e cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a dezvăluit, în special pe cele ale iubirii sale pentru Aldonza Lorenzo. În 1913, înainte de Ceața mea, au apărut nuvelele pe care le-am reunit sub titlul uneia dintre ele: Oglinda morții. După Ceață, în 1917, Abel Sánchez: o istorie pasională, cel mai dureros experiment pe care l-am dus la bun sfârșit înfigându-mi bisturiul în cea mai teribilă tumoare obștească a castei noastre spaniole. În 1921 a văzut lumina tiparului romanul meu Mătușa Tula, care, în ultima vreme - grație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
să ajungă acolo. Exact atâta trecuse de când văzuse într-un exemplar ferfenițit al revistei Life poza unui băiat american în costum de marinar care, la anunțul președintelui Truman că japonezii capitulaseră, se îmbătase și strângea în brațe, într-un sărut pasional de pace, o infirmieră în uniformă albă, aplecată pe spate. De îndată ce a văzut-o, a știut încotro trebuie să se îndrepte. În țara asta uniformele erau la fel de inocente ca și hăinuțele copiilor. În orașul ăsta oamenii își puteau striga bucuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
tatălui său pe lângă un Înalt funcționar, a cărui soție, o doamnă bine-cunoscută În Ierusalim, posesoarea unei celebre colecții de gravuri, mai tânără decât soțul ei cu zece ani, dar mai În vârstă decât Fima cu opt, se Îndrăgosti de el pasional și scandalos. În toamnă rămase Însărcinată și se mută la el, În camera sa Închiriată din cartierul Musrara. Tot orașul vuia de povestea lor. În decembrie, Fima se Îmbarcă din nou, de data asta pe un vas iugoslav, și ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mică și plăcută, În care era o tavernă grecească, cu o terasă umbrită de frunze de viță și mese aranjate. Printre mese erau așezate lectici. Dând la o parte perdelele uneia, Fima Își văzu soția făcând dragoste, În lacrimi, dar pasional cu un bărbat sfrijit, negricios, care era Întins sub ea și scotea gemete slabe. Brusc, Într-o străfulgerare, Înțelese cu oroare că se Împerechea cu un mort. Iar mortul acesta era tânărul arab de la știri, cel pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
un articol despre această terminologie; pare un subiect suficient de futil pentru revista ei. L-am condus înapoi la birou unde urma să se uite peste ce filmasem. M-a sărutat cu afecțiune, mai implicat decât seara trecută, dar nu pasional. Cred. Adică, habar n-am. Ne-a luat săptămâni întregi mie și lui Mark până să ne sărutăm cu adevărat, dar, bun, aveam șaisprezece ani pe atunci și eram incredibil de timizi. „Și după asta ce urmează?“, mă întrebam. „Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mă comportasem ca o nevrotică și-i adusesem tot felul de acuze. Iar eu nu aveam numărul lui de telefon, așa că nu puteam să-l sun. Probabil că totul se terminase. Totul, adică aventura care nici nu avusese loc. Aventura pasională care nu fusese consumată. Sufletele pereche despărțite de circumstanțe. Iubiții care se iubeau de la depărtare. Pe de altă parte, nu era nici măcar ora prânzului. Să-i dăm băiatului o șansă. Dar Adam n-a sunat. Toată după-amiaza am tândălit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
decât orice altceva. James suporta să fie acuzat de răutate, cruzime și insensibilitate. Dar să-l faci iresponsabil era o lovitură sub centură. Cum ai putut să ne abandonezi? Aveam nevoie de tine. Am terminat pe o tonalitate ridicată și pasională. Apoi a fost tăcere. James a rămas nemișcat - amenințător de nemișcat - preț de-o clipă și un soi de emoție, dar nu una pe care o cunoșteam, i-a scânteiat pe chip. Când a început din nou să vorbească, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Omul făcuse naveta pentru a-și Împodobi opera. Lux: „O să-i găsesc și un Îngrijitor“. O bucată de scalp În chiuvetă. „Preston Exley, care Între timp devenise mare constructor“. O amprentă de palmă făcută cu sînge pe perete, o lucrătură pasională a unui psihopat, numai bună să intre pentru totdeauna În topul primelor o sută de cazuri celebre. Ed privi atent amprenta - culmi și vîrtejuri imprimate cu claritate. Amnezie de psihopat: omul și-a lipit mîna acolo ca și cum și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Așa mergi tu cînd ești cu Champion! Domnul Champion era maistrul fabricii, un om delicat, pe care fetele Îl cam terorizau. Așa faci tu. Te-am auzit! Și așa face domnul Champion. Puse figurina pe Încheietura brațului și o sărută pasional, iar apoi Își duse unghia Între picioarele ei, prefăcîndu-se c-o gîdilă. Winnie țipă din nou. Len continuă să gîdile figurina, rîzÎnd, pînă cînd o femeie mai În vîrstă Îi spuse tăios să Înceteze. Atunci, rîsul lui se transformă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
proastă e că Încep să cred că tu mă auzi. Jack xxxxxxx De la: Kate Reddy Către: Jack Abelhammer Te aud. 23tc "23" De Paștetc "De Paște" Sâmbătă la prânz, restaurantul Toad Hall, Disneyland, Paris Sărut franțuzesc entuziast și o Îmbrățișare pasională de la un necunoscut Înalt și brunet. Din păcate, numele lui este Goofy. Cuprinsă de timiditate la vederea personajelor ei favorite de desene animate, Emily se ascunde pe după picioarele mamei ei și refuză să salute. Câteva secunde mai târziu, Paula intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Partidului. Bună șmecheria, n-am ce zice! Ne-ai dus!... L-ai deconspirat, pe un cetățean cinstit, devotat nouă și poporului... Mare pârlac mai ești, tu, mă, băiatule!... Urmară hohotirile lugubre ale unui râs aproape de catalepsie și plesnelile de cazac pasional, avântat în tropotirea unor dansuri de stepă, aplicate, cu palmele proprii, pe coapse și pe carâmbul ciubotei... Mircea se gândi la Cristina, pe care, cine știe dacă va mai avea, vreodată, ocazia să o conducă, prin cuprinsul acela de talmeș-balmeș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prea citit. Și de aici mi se trăgea, de la reverie: nu eram În stare de cocoșeli, de răzvrătiri trupești, căzut cum eram În fascinația pentru acea femeie. Mă iubise năvalnic o jumătate de an, ca să mă părăsească, vezi Doamne: ființă pasională!, Într-o singură zi. Fusesem un amor dulceag, de consolare? Habar n-aveam ce se Întâmplase. De aceea am și rămas multă vreme buimac, incapabil să mi-o doresc Înapoi, incapabil de dorință În general. Nu Înțelesesem nimic. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
măcar teoretică, de umilință. Vreau să spun că vlaga sexuală nu-mi revenise. Citisem că una din pricinile cele mai frecvente ale impotenței ar fi divorțul. Nu era cazul meu, dar semăna. Avusesem cu vrăjitoarea parte de o relație destul de pasională. O făcuserăm de atâtea ori și Într-atâtea feluri că pielea mea se răscroise după senzațiile pe care trupul ei mi le oferea pe atunci. De aia nu mai reacționa, pielea mea, vreau să spun, În nici un fel. În lunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Smarandei și începe ușor să-i mângâie degetele, în timp ce o privește cu ochi tandri și mângâietori. Ea îi răspunde cu un surâs plin de promisiuni, la fel de luminos ca sticlirea în noapte a unui licurici. Palmele lor îmbrățișate se caută frenetic, pasional, mărturisesc reflexia pură a unui singur gând. "Sunt al tău, sunt a ta." Mirii gustă din pâinea și paharul de vin sfințite prin binecuvântarea preotului, apoi ținându-se de mână împreună cu nașii și conduși de preot se învârt în jurul mesei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cîntăreței Ada Mîlea ("eliberatoare de orgasme endorfinice pe scenă și în aer liber de Vama Veche") dovedesc, odată în plus, intenția evident denigratoare a celui care semnează articolul. Articolul face referire la dispariția "dintre invitați, vădit emoționați, după o serie pasionala de pupaturi, fapt care a confirmat bizară poveste de amor dintre cei doi". În fapt, Ada Mîlea și Emil Brumaru au schimbat cîteva cuvinte, cantautoarea fiind prezenta în grup de-a lungul întregii zile petrecute la Iași. Poetul Emil Brumaru
Nu l-am ars pe Cărtărescu by Daniel Corbu () [Corola-journal/Journalistic/8369_a_9694]
-
încercând să împace pe Aristotel cu Descartes și cu Pascal. La început, nu am înțeles. Mi-a explicat apoi că era vorba de o înserare în logosul, aristotelic, apofantic, - tratând lumea doar la modul indivativului prezent - și al celorlalte logosuri "pasionale" printre care "optativul", ca mod de exprimare, adică dorința, injoncțiunea, completând tabloul logicii cu toate modalitățile de expresie ale gramaticii - aici nu am înțeles, dacă este vorba de o reducere la raportul logico-gramatical, aveam unele îndoieli, dar nu eram pregătit
4 ianuarie 1957 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8381_a_9706]
-
răscolitoare, melodii sinuoase și stranii, mult înaintea epocii în care au fost compuse, timbrul său ușor metalic, dar generos, fiind extrem de potrivit acestui rol. Înfrângerea lui Wotan, cel care ar fi vrut să oprească timpul prin interpretarea sa contrastantă, și pasională și serenă în ultimul act, eliberează întreaga operă de tragism. În Idila lui Siegfried, care precede ultima scenă, Marek Janowski a subliniat magistral ideea de melodie infinită, cu sublime preluări între alămuri, clarinet bas, violoncelul cu leitmotivul cunoscut al iubirii
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
o parte din sine însuși. Privirilor fascinate și care, la rândul lor fascinează, li se adaugă mărturia lăsată de Paul Morand sau imaginea orașului, magic și rar între toate celelalte, a lui Jean Cocteau. Astăzi, Veneția provoacă două reacții, la fel de pasionale: adorația capătă o formă literară încântătoare prin Dictionnaire amoureux de Venise de Philippe Sollers, una demitizatoare și teribilă, într-o carte rechizitoriu, Contre Venise de Régis Debray în care Veneția nu mai este oraș ci doar spectacolul pe care îl
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
atentatul asupra cancelarului e o plată ce trebuia să vină, în numele realității și al cursului istoric, Sebastian susținînd rece că Dollfuss plătește o eroare: "Toate nesinceritățile se plătesc, chiar cele mai strategice". Desigur, Sebastian este un "civilizat", nu un "barbar" pasional precum Cioran, așa că are, în articolele de ziar sau în romanul său, De două mii de ani..., tonul atoateștiutor și sceptic al magistrului său, tratînd problema austriacă drept o iritantă "chestiune în definitiv măruntă"; în De două mii de ani..., personajul ce
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
Petrini, fiindcă, fără să-l ignor în strategia și tactica mea, episodul condamnării clientului este elucidat, el și-a executat pedeapsa și rog instanța să nu admită revenirea lui cu circumstanțe agravante în speța pe care o judecă, de natură pasională etern umană și nu politică. Ce vroiam să demonstrez cu această armată de martori? Că omul judecat acum nu putea săvârși actul de care e acuzat. Era un om normal, care a acționat ca atare. Căci, onorată instanță, cine n-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
reușeam să mă așez în ele. O dată în viață, puteam să fiu sincer cu mine, așa cum dumneavoastră n-o să fiți nici la optzeci de ani: eram un profesoraș stingher, megaloman, invidios; un bărbat necăsătorit, fără familie și copii, făcând sex pasional, de trei ori pe săptămână; un ins fără griji și fără conștiință, capabil să ascundă orice lucru bun ca să mimeze toate lucrurile rele. Examenul apărea spontan, fără motiv, ca o flegmă ținută prea mult în colțul gurii: trăiam haotic, mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]