2,501 matches
-
literare. În plan politic, corespundea politicii statului de democrație populară, transformat, după abolirea monarhiei, În stat al dictaturii proletare. Dominantele literaturii și ale politicii literare din perioada de tranziție, conținutul pledoariei pentru cultura pentru masse (mult mai bogată și mai patetică decât producția literară) sunt: socializarea discursului literar, Înfierarea exploatării, a hitlerismului și a guvernelor de dreapta, elogiul muncitorului, sindicalizarea vieții literare, transformarea Societății Scriitorilor Români și a presei literare În tribune de atragere a scriitorilor spre literatura angajată civic, politic
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale vremii. Un Philip Marlowe lâncezind la televizor, plictisit de un meci de box, reprezintă, desigur, imaginea supremei decăderi a eroului. Dar și epitoma umanului, prea-umanului din el. Singurătatea cu miros de rugină a vieții irosite conferă textului o notă patetică și melancolică. Depresiile lui Marlowe se țin lanț, sentimentul inutilității și al ratării este asemenea unei cruste întinse pe tot corpul. Încercând să dovedească nevinovăția lui Terry Lennox, Marlowe se chinuiește, de fapt, să se agațe de singurul lucru cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
ACASĂ, publicație apărută la București în intervalul martie-noiembrie 1990, ca „Supliment săptămânal «România liberă»”, secretar de redacție fiind Ștefan Răchită, apoi Ion Perșinaru, Stelian Boșman și Ștefan Ceteraș. Într-un posibil articol-program, Anton Uncu adresează un patetic, și deloc ridicol în acel moment, îndemn: „Haideți acasă, oameni buni! Cu toată credința și neuitarea, cu toată durerea și speranța. Acum!” Rubricile obișnuite ale revistei sunt „Dialog cu țara”, „Dialog cu lumea”, „Cultura noastră cea de toate zilele”, „Lumea
ACASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285149_a_286478]
-
veșnic. Acest gând a fost sprijinul meu atunci... și de atunci, de-a lungul anilor mei triști. Aurel Vișovan, Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce m-ai părăsit? Lecția de anatomietc "Lecția de anatomie" S-a vorbit mult, aluvionar, inflamat, patetic ori sobru și speculativ despre ceea ce s-a întâmplat în închisoarea comunistă de la Pitești între 1949 și 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost analizat, din 1990 încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
au anunțat omenirii voința lor de a făuri un viitor mai bun unde războiul nu trebuie să aibă loc. Prin glasul avântat al Passionariei, prin cuvântul arzător al chinezoaicei Ien-Nan, prin discursul atât de edificator al Ninei Petrova, prin accentele patetice ale Anei Pauker și ale atâtor și atâtor altele, femeile care sunt purtătoarele vieții speței umane, femeile care zămislesc viața, au spus că nu o vor sacrificată cruntului Moloh al războiului. O împărăteasă asiatică, o muncitoare de pe malurile Senei, o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
o muncitoare de pe malurile Senei, o prințesă din Cochinchina, o savantă din țările nordice ori o țărancă din Balcani, toate s-au simțit egale pe planul măreț al existenței lor care este maternitatea. Iată de ce când la Congres a răsunat patetic vocea prințesei Laos-ului, Suphanuvang: „Uniți-vă vocile cu a mea, surorile mele întru nenorocire... să arătăm că s-a sfârșit cu vărsări de sânge și lacrimi care ne sfâșie inimile ca să nu mai îngăduim alte măceluri”, la bătăile inimii sale
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
poezia socială la „Luceafărul” o viziune de ansamblu a operei poetului, a cărei unitate include o complexitate contradictorie, concretizată în mai multe perechi antitetice care, în numeroase poezii, constituie polii unei tensiuni lirico-ideatice structurante. Proiectată pe un „fundal de rumoare patetică”, creația lui O. Goga îi apare ca o fuziune „între strălucirea cuvintelor și freamătul răscolitor al revoltei”. În studiul Poezia lui Lucian Blaga, criticul urmărește câteva dintre ideile-cheie ale filosofiei acestuia (pe care o aprofundase și o apreciase superlativ în
BUCUR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285902_a_287231]
-
Al. O. Teodoreanu, Al. A. Philippide, Cezar Petrescu, Constantin Stere, Mihail Sadoveanu. După creionări rapide ale portretelor altor membri ai cercului „Viața românească”, B. se oprește pe larg la G. Ibrăileanu, cu dorința de a da imaginea unei existențe unice, patetice, de o impunătoare semnificație. Literatura pentru copii este un capitol extins al activității sale: Picu și Gheorghiță (1956), Lanterna magică (1956), Bucuria tinereții (1957), Șantier (1964), Povestea greierului (1964), Povestea Mărgicăi (1970). După 1948, s-a ocupat constant de traduceri
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
I. Ross, I. Berman și Tudor Arghezi, Geo Bogza. Sunt evocate și figuri de odinioară: buclucașul călugăr Mardarie Vlahuță, Vasile Kogălniceanu, socialiștii Zamfir C. Arbore și Panait Moșoiu. Înscriindu-se în literatura holocaustului, Orașul măcelului (1941), un pamflet corosiv și patetic, de o iudaitate profundă, bazat pe o experiență-limită - rebeliunea legionară din ianuarie 1941, surprinde în instantanee macabre „dinamica distrugerii” din cartierele evreiești, ororile asasinatelor din pădurea Jilava, supraviețuirea miraculoasă a rabinului Gutman. Autorul face rechizitoriul unei ideologii politice a cărei
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Visând piper rotund și zahăr cubic, / Fără să-ți știe taina nimenea. Ouă adânci cu-amiezi sub coaja fină / Tu-ascunzi tăcut, miresme ce le ierți, / Dulci farfurii cu sufletul ca roza / De parfumat lângă mari pești inerți.” Altundeva, poetul adresează patetice invocații unor entități reputat prozaice: „O, magazii de mărfuri ! / O, sfecle vechi de zahăr !” Consemnarea unui acces de jubilatorie frenezie olfactivă sună astfel: „Subțire și isteric piperul mă înțeapă, / Un miros greu de pâine mă mângâie pe mână, / Parfumuri moi
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
de fiul său, este edificator pentru chipul moral al chiaburului (...). Valoarea schițelor și nuvelelor apărute între anii 1941-1947 și cuprinse în volumul Întâlnirea din Pământuri constă tocmai în măsura în care acestea oglindesc realitatea în aspectele ei semnificative. Schița În ceată reprezintă un patetic document de acuzare al exploatării chiaburești. Autorul folosește forma compozițională a monologului, care era mai propice pentru dezvăluirea sentimentelor de ură și mânie ale țăranului sărac Ilie Resteu (...). Nuvela O adunare liniștită, cuprinzând dialoguri între povestitor și ascultător, este o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
frate sovietic de Eugen Frunză, Lidice, Fântâna din Coreea de Eugen Jebeleanu, An-Son-Mi și Baladă de Veronica Porumbacu etc. (...). Dacă stilul maestrului este de o clasică sobrietate, ponderat și dârz, el stârnește tot atâta de mult avânt ca și exprimarea patetică din poemele lui Dan Deșliu, în care elanul se îmbină cu justa alegere a expresiilor puternice și combative: sau ca și pasiunea ce străbate versurile învecinate cântecului popular ca simplitate ale Mariei Banuș; sau ca și energia și dinamismul strunit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei recuzite erotice uzate (poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și mărturisește că preferă să bea din «căușul palmei... iubitului», nu-i justifică întru nimic prezența alături de atâtea mărturisiri patetice și emoționante ale volumului. «Tentativa de evadare» întreprinsă de cele trei poete n-a dat rezultatele scontate. Cauzele nu-s greu de înțeles. Pe de-o parte sinceritatea de care faci caz bătându-te pe piept ca fariseul din parabolă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
elevii școlii, este trimis la Paris, pentru a studia acolo jocul celebrului actor Fr.-J. Talma. Întors în țară, el continuă să apară pe scenă, în teatrul de la Cișmeaua Roșie, impunându-se prin talentul său impetuos, prin jocul inspirat și patetic, adeseori exagerat și grandilocvent, în stilul vremii. În 1821 e „mavrofor” în „batalionul sacru” al lui Ipsilanti. Supraviețuind luptelor de la Drăgășani împotriva turcilor, va trece granița, plecând în Austria, și de acolo la Roma, de unde, în 1824, e trimis pentru
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]
-
acelor zile mărturiile din Procesul și esilul meu la Snagov (1859), din Procesul meu pentru „Oda la Grecia” (1863) sau din manuscrisul Memoriile mele, editat postum. Imaginea epocii se recompune destul de viu, impetuosul autor, extrem de inventiv și locvace, fiind când patetic, grav, necruțător, când emfatic, naiv. Literatura lui A., puțin ținută în seamă de mulți contemporani și de posteritate, este a unui poligraf perseverent. Încurajat de I. Heliade-Rădulescu, un mentor literar generos, el publică, în chiar anul debutului în presă, și
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
Stratimirović în Serbia, al lui Podmanicky József în Ungaria. O altă orientare se caracterizează prin tendința istoricilor de a creiona tablourile epocilor antice sau medievale, de a redacta lucrările lor în limba - poporului respectiv, scrierile fiind în acest caz mai patetice, totodată mai creatoare, impulsionând acțiunile politice - cazul lui Petru Maior și E. Murgu în Transilvania și Banat, al lui Fessler Ignăz și Bessenyei György în Ungaria, al lui A. Kollar în Slovacia. Atenuând ceea ce mi se pare prea categoric spus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
eliberată de orice servitute față de ordinea marcată de limbaj. Scriitura zero este de fapt o scriitură la indicativ. Ar fi just să se spună că este o formă jurnalistică, dacă jurnalismul nu ar fi dezvoltat tocmai forme optative sau imperative - patetice, adică (Roland Barthes, 1964). Ne aflăm pe un teren extrem de alunecos și generator de confuzii. Dacă jurnalismul se opune poeziei, ar trebui să stabilim măcar ce este poezia. Ar fi prea simplu să acceptăm ideea că poezia este un limbaj
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de interviuri la radio, televiziune și În presa scrisă românească și internațională. Sarcina celui care ar vrea să se ocupe de opera lui Stăniloae este cu atât mai dificilă cu cât nu a fost găsit Încă tonul echilibrat, Între atitudinea patetică și foarte adesea ridicolă a „fanilor” de tot soiul, În general ignoranți În privința scrierilor idolului lor, și atitudinea „superioară” și disprețuitoare a autodeclaraților „intelectuali”, În bună parte ignoranți În materie de teologie. Pentru cei dintâi, Stăniloae este un soi de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
teorii sau, Încă și mai mult, al unei atitudini intelectuale care Înlocuiește noțiunea metafizică de adevăr speculativ prin aceea, mai modestă, de adevăr istoric”. Daniélou et comp. sunt așadar etichetați drept „istoricizanți” și așezați În descendența „moderniștilor” anatemizați de Vatican I. Patetic, Garrigou-Lagrange exclamă la pagina 134 a diatribei sale: „Unde merge așadar această nouă teologie, cu noii săi maeștri, din care se inspiră? Unde merge ea dacă nu pe calea scepticismului, a fanteziei și a ereziei!” Cuvinte foarte tari, ce se
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
repere, bântuită de întrebări, de gânduri și imagini disparate, funcționând în gol, până la pierderea identității, a oricărui sens. În Vizuina luminată (proză publicată postum în volumul din 1971), se revine la relatarea directă, dar pe un ton sensibil schimbat, mai patetic și cu o anume grabă în scriitură. Subintitulată „jurnal de sanatoriu”, narațiunea este o continuare a firului epic din Inimi..., sub forma rememorării unor evenimente trăite sau visate. Spațiu interior, „vizuina luminată” semnifică ultima realitate a ființei. Aici se produce
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
sale acte existențiale, într-o lume sfâșiată de ireductibile contraste, de tragedii personale și de războaie, dar și de dualitatea efemer-etern. În tot ce scrie, el are capacitatea rară de a se înălța la gestul solemn, de a găsi tonul patetic, de a uimi prin simbolistica sublimată a experienței anodine și, uneori, chiar de a descoperi sensul tragic al existenței umane într-o lume profană, care trăiește doar în prezentul imediat. Debutând în atmosfera negativistă și iconoclastă a avangardei, cu poeme
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
Toate culminând cu marea aventură geologico-istorică a curgerii Oltului. Prin aceste proze poetice, B. este, la noi, creatorul reportajului literar, gen în care a fost adesea imitat, niciodată însă egalat. Scriitorul a pus în ele toată personalitatea sa solemnă și patetică, veșnic uimită și sensibilă la „frumusețe și grandoare”, aplecată asupra realității imediate, dar percepută din „perspectiva lui Sirius”, pășind prin mizeria lumii înconjurătoare, dar cu capul în cerurile sublime. O viziune estetică a realității și o conștiință fulgurantă produc tablouri
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
la care a lucrat zece ani). B. a fost singurul nostru expresionist declarat. În ciuda unității de viziune, mijloacele poetului nu par prea sigure, numeroase fiind reminiscențele din Baudelaire, Arghezi, Blaga, Bacovia, chiar din Topîrceanu. Pregnanța și forța brutală a imaginii, pateticul unit, la modul insolit, cu prozaismul (Domestice), atrocele aliat cu persiflajul (Din flașnetă), trecerea, bine susținută, a unor conținuturi abisale în simbol sunt, însă, calități de netăgăduit. Albastrul aproape halucinant, accent cromatic ce domină cele douăzeci și cinci de sonete din placheta
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
Romanul, cu o scriitură exoterică, datorită expozeurilor personajelor care încearcă să clarifice mituri și rituri (departe însă de puterea de sugestie din Memoriile lui Hadrian de Marguerite Yourcenar), suprapune o recuzită de senzație, cu intrigi de spionaj și o teatralitate patetică, unui scenariu arhetipal - întemeierea unei lumi. Parabola politică a romanului Eclipsa (1979), pus ca inspirație de Marian Papahagi în descendența Demonilor lui Dostoievski, conturează din nou tipare în care personajele sunt „închingate” prin repetarea faptelor și circumstanțelor istorice, ca și
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
la față a României, propune o imagine a spațiului spiritual românesc în care sunt puse față în față gândirea lui Blaga și a lui Cioran. În ansamblu, demersul eșuează însă într-un descriptivism obositor și monoton. Tonul este exagerat și patetic, poate și ca o reacție la un moment ostil culturii: scrisă în anii ’60, cartea practică un demers de identificare aproape totală cu autorul cercetat. Și în amplul studiu Nebănuitul Eminescu, publicat în 1984, dar scris cu zece ani înainte
BALAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]