6,349 matches
-
Pentru focul bacterian la măr se folosesc fungicide pe bază de cupru, printre care Champion WP 0,3 %, aplicat înainte de înflorit, Alcupral 50 PU 0,2 - 0,04 % (pre și postfloral), Aliette 80 WP 0,3 % (în timpul înfloritului) s.a. Agenții patogeni ai bolilor secundare nu necesită un program special de combatere, aceștia fiind acoperiți de fungicidele utilizate pentru rapăn, făinare și monilioză. 5.5. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
înfloritului) s.a. Agenții patogeni ai bolilor secundare nu necesită un program special de combatere, aceștia fiind acoperiți de fungicidele utilizate pentru rapăn, făinare și monilioză. 5.5. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și secundari, după cum urmează: Agenți patogeni principali la vița de vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pentru rapăn, făinare și monilioză. 5.5. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și secundari, după cum urmează: Agenți patogeni principali la vița de vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula necator - făinarea; Botryotinia fuckeliana putregaiul cenușiu. Alte boli ale viței de vie: Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus Cancerul bacterianAgrobacterium radiobacter
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
a bolilor la vița de vie Vița de vie prezintă numeroși patogeni, dar care, nu se manifestă în egală măsură, in condițiile climatice din România. Astfel, au fost grupați în agenți patogeni principali sau cheie și secundari, după cum urmează: Agenți patogeni principali la vița de vie: Plasmopara viticola care produce mana; Uncinula necator - făinarea; Botryotinia fuckeliana putregaiul cenușiu. Alte boli ale viței de vie: Scurt-nodarea Grapevine fan leaf virus Cancerul bacterianAgrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Putregaiul alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Eutipoza
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
infectării cu paraziții de scoarță și lemn. Secțiunile cu diametru mare se vor badijona sau după tăieri se va aplica un tratament pentru protejarea rănilor. Lucrările în verde (legatul, cârnitul, ciupitul) contribuie la reducerea condițiilor favorabile producerii atacului unor agenți patogeni (Plasmopara, Uncinula, Botrytis). În toamnele ploioase se recomandă desfrunzitul butucilor la nivelul ciorchinilor, pentru a preîntâmpina extinderea atacului de putregai cenușiu. Cultivarea de soiuri rezistente are un rol important în reducerea numărului de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
atacului de putregai cenușiu. Cultivarea de soiuri rezistente are un rol important în reducerea numărului de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția fitosanitară a viței de vie. Rezistența soiurilor și hibrizilor cultivați în România este diferită la atacul principalilor patogeni, însă se va urmări cultivarea celor rezistenți, în zonele cu impact mare al unor patogeni . Tratamente chimice. În prezent, cultura viței de vie nu poate fi concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv și care
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
de tratamente și implicit a cheltuielilor cu protecția fitosanitară a viței de vie. Rezistența soiurilor și hibrizilor cultivați în România este diferită la atacul principalilor patogeni, însă se va urmări cultivarea celor rezistenți, în zonele cu impact mare al unor patogeni . Tratamente chimice. În prezent, cultura viței de vie nu poate fi concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
concepută fără tratamente chimice împotriva unor boli, care au un caracter distructiv și care nu pot fi limitate numai prin măsurile agro-fitotehnice. Tratamentele la vița de vie se aplică la avertizare împotriva manei, făinării și a putregaiului, în funcție de biologia agentului patogen, de condițiile climatice și de fenofaza plantelor. Produsele utilizate se aleg în funcție de spectrul de acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
acțiune, gravitatea atacului și fenofaza în care se aplică. Aplicarea produselor trebuie făcută cu discernământ, în ceea ce privește, doza și concentrația și se va avea în vedere să nu se aplice două tratamente succesive cu acelați produs, ceea ce ar determina creșterea rezistenței patogenului. În tabelul 14 este prezentată o schemă orientativă de combatere a bolilor la vița de vie.
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
sau manuale, acestea nu au reușit să satisfacă pe deplin această solicitare. În plus, necesitatea apariției acestei cărți este dictată și de faptul că în ultima perioadă se constată o creștere îngrijorătoare a pierderilor de producție cauzate de atacul agenților patogeni dintre care, unii sunt noi pentru țară, agenți ce nu au fost descriși în lucrările de specialitate anterioare. Având în vedere noua orientare către o mai amplă pregătire a elevilor din liceele agricole, cât și înființarea unor noi secții la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de specialitate anterioare. Având în vedere noua orientare către o mai amplă pregătire a elevilor din liceele agricole, cât și înființarea unor noi secții la universități cu profil de biologie, a apărut necesitarea redactării unor cursuri pentru cunoașterea biologiei agenților patogeni, a simptomatologiei lor precum și a metodelor de prevenire și combatere a acestora. În vederea sprijinirii viitoarelor cadre didactice, în prezenta lucrare s-au descris principalele grupe de agenți patogeni, exemplificând pe cât posibil pentru fiecare gen cu o boală. După o parte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de biologie, a apărut necesitarea redactării unor cursuri pentru cunoașterea biologiei agenților patogeni, a simptomatologiei lor precum și a metodelor de prevenire și combatere a acestora. În vederea sprijinirii viitoarelor cadre didactice, în prezenta lucrare s-au descris principalele grupe de agenți patogeni, exemplificând pe cât posibil pentru fiecare gen cu o boală. După o parte introductivă referitoare la caracterele generale ale agenților patogeni, pentru fiecare agent patogen s-a precizat încadrarea sistematică, simptomele pe care le produce în timpul evoluției, biologia și metodele de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prevenire și combatere a acestora. În vederea sprijinirii viitoarelor cadre didactice, în prezenta lucrare s-au descris principalele grupe de agenți patogeni, exemplificând pe cât posibil pentru fiecare gen cu o boală. După o parte introductivă referitoare la caracterele generale ale agenților patogeni, pentru fiecare agent patogen s-a precizat încadrarea sistematică, simptomele pe care le produce în timpul evoluției, biologia și metodele de prevenire și combatere. La fiecare boală, s-au notat substanțele cu care se poate face tratamentul, concentrația sau doza recomandată
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acestora. În vederea sprijinirii viitoarelor cadre didactice, în prezenta lucrare s-au descris principalele grupe de agenți patogeni, exemplificând pe cât posibil pentru fiecare gen cu o boală. După o parte introductivă referitoare la caracterele generale ale agenților patogeni, pentru fiecare agent patogen s-a precizat încadrarea sistematică, simptomele pe care le produce în timpul evoluției, biologia și metodele de prevenire și combatere. La fiecare boală, s-au notat substanțele cu care se poate face tratamentul, concentrația sau doza recomandată, timpul de pauză(t
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce trebuie respectat între 5 tratamente și acolo unde este cazul pragul economic de dăunare(PED) de la care tratamentul este absolut necesar. S-au recomandat pentru fiecare cultură soiurile sau hibrizii ce trebuie cultivați în funcție de rezistența lor. La fiecare agent patogen la care au fost introduse produsele omologate după 1 ianuarie 2004, acestea au fost subliniate pentru a se remarca faptul că ele reprezintă ultimele recomandări. Autoarea 1.1.Obiectul și legăturile Fitopatologiei cu alte științe Patologia vegetală sau Fitopatologia (phyton
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
una dintre disciplinele cele mai interesante și mai utile care stau la baza producției vegetale. Fitopatologia prezinta mai multe obiective și anume: etiologia care studiază cauzele bolilor la plante; patogenia ce se ocupă cu stabilirea modului de acțiune al agenților patogeni și evoluția bolilor; patografia sau simptomatologia care descrie simptomele patologice prin care se manifestă bolile; ecologia studiaza influența factorilor de mediu asupra agenților patogeni; profilaxia se ocupă cu elaborarea și aplicarea mijloacelor de prevenire a bolilor; terapia are ca obiect
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
studiază cauzele bolilor la plante; patogenia ce se ocupă cu stabilirea modului de acțiune al agenților patogeni și evoluția bolilor; patografia sau simptomatologia care descrie simptomele patologice prin care se manifestă bolile; ecologia studiaza influența factorilor de mediu asupra agenților patogeni; profilaxia se ocupă cu elaborarea și aplicarea mijloacelor de prevenire a bolilor; terapia are ca obiect elaborarea și aplicarea măsurilor de combatere. Îmbinarea tuturor cunoștințelor de prevenire și combaterea agenților patogeni se face prin conceptul de luptă integrată adaptat atât
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bolile; ecologia studiaza influența factorilor de mediu asupra agenților patogeni; profilaxia se ocupă cu elaborarea și aplicarea mijloacelor de prevenire a bolilor; terapia are ca obiect elaborarea și aplicarea măsurilor de combatere. Îmbinarea tuturor cunoștințelor de prevenire și combaterea agenților patogeni se face prin conceptul de luptă integrată adaptat atât pe plan mondial cât și în țara noastră. 1. 2. Dezvoltarea fitopatologiei în România În țara noastră dezvoltarea fitopatologiei a cunoscut mai multe etape distincte ca: Perioada empirică se referă la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
mai ales după înființarea Institutului de Cercetări Agronomice din România (1927) și a catedrei de Patologie vegetală la Școala superioară de agricultură de la Herăstrău, astăzi Universitatea Agronomică București, când s-au inițiat studii cu privire la biologia, cologia și combaterea unor agenți patogeni importanți ai principalelor culturi ca cerealele păioase, porumbul, sfecla de zahăr, cartoful, vița de vie, pomii fructiferi, legumele etc. La această școală fitopatologică fondată de Acad. Prof. TRAIAN SĂVULESCU s-au format cercetători de renume C. SANDU-VILLE, VERA BONTEA, ANA
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
BARBU, EUGENIA ELIADE, M.NAGLER și VERONICA TUDOSESCU-BĂNESCU au editat în 1969 Bolile plantelor ornamentale din România . EUGEN RĂDULESCU a elaborat o monografie intitulată -Septoriozele din România (1973) și a inițiat primele cercetări asupra rezistenței unor plante cultivate la agenții patogeni. O etapă distinctă a perioadei fitopatologice s-a desfășurat după cel de al doilea război și continuă și în prezent cu realizări în unele domenii de cercetare neabordate mai înainte. S-au extins în mod deosebit cercetările în domeniul virologiei
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
exicata “Herbarium Mycologicum Romanicum” și s-au înființat noi herbare la Iași, Cluj, Craiova, București, Timișoara, pe lângă instituțiile de învățământ. De asemeni, în rețeaua națională a institutelor de cercetări s-au desfășurat în domeniul fitopatologiei aplicate numeroase studii asupra agenților patogeni ai plantelor cultivate. 1.3. Importanța economică a Fitopatologiei Secolul XX este caracterizat prin realizări deosebite ale științelor agricole și biologice care contribuie în mare măsură la rezolvarea sarcinei deosebite de a asigura hrana populației. Totuși, aceste realizări nu s-
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în practică decât pe o parte a suprafeței globului, în special Europa și America de Nord. Pe alte suprafețe foarte mari, mai ales din zonele tropicale, producțiile sunt foarte mici la hectar și acelea sunt dijmuite de o gamă largă de agenți patogeni. După aprecierile F.A.O. 10-15 % din populația globului suferă permanent de foame și 35-40 % are perioade de înfometare. Examinând statistici mai vechi (CRAMER, 1967) sau mai noi atât în țara noastră cât și în lume, se constată că se pierde
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
trebuie să se țină seama (T. BAICU, 1986): toate culturile agricole sunt atacate de organisme dăunătoare; nu orice atac de organisme dăunătoare duce la pierderi; pierderile depind de organul plantei care a fost atacat; nivelul pierderilor depinde de specia agenților patogeni și de capacitatea lor de dăunare; pierderile depind de stadiul de dezvoltare apatogenului și de capacitatea de virulență și agresivitate; volumul pierderilor este direct proporțional cu densitatea organismelor dăunătoare; pierderile ce se înregistrează anual depind de dinamica populației de agenți
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și de capacitatea lor de dăunare; pierderile depind de stadiul de dezvoltare apatogenului și de capacitatea de virulență și agresivitate; volumul pierderilor este direct proporțional cu densitatea organismelor dăunătoare; pierderile ce se înregistrează anual depind de dinamica populației de agenți patogeni din anul precedent; pierderile cele mai mari se înregistrează în agroecosistemele instabile; pierderile depind de condițiile pedoclimatice; cercul de plante gazdă influențează nivelul pierderilor; pierderile din agroecosisteme depind de agrotehnica și tehnologia ce se aplică în cultură; Prin P.E.D. de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
instabile; pierderile depind de condițiile pedoclimatice; cercul de plante gazdă influențează nivelul pierderilor; pierderile din agroecosisteme depind de agrotehnica și tehnologia ce se aplică în cultură; Prin P.E.D. de regulă se înțelege nivelul de atac sau densitatea numerică a agentului patogen de la care se aplică tratamentul. P.E.D. este echivalentul a 3-5 % din recoltă sau este egal cu valoarea costului tratamentului. În lupta integrată P.E.D. reprezintă și un element economic, nu numai ecologic sau tehnologic. NOȚIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR 2.1
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]