3,111 matches
-
patriot să iscălească o condică de prezență și apoi să meargă la preumblare pentru a lua diurnă, e destul să ridice mâna spre a vota o pensie reversibilă ca s-o ia asemenea. S-ar cere într-adevăr ca onor. patrioți să-și exercite controlul asupra guvernului, să nu-l lase a urca cheltuielele statului în patru ani cu 34 procente, să nu voteze răscumpărări, să nu dea zeci de mii de galbeni pensii la negustori de vorbe, să studieze legile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ceda-va partidul? Voi-va să dea concesii nouă de drum de fier societății austriace Staa[t]sbahn, ascunsă după, vrun consorțiu francez? Ilustrul conspirator de la Opera comică [î]și cunoaște îndealtmintrelea partidul. O amenințare numai că se retrage și patrioții devin numaidecât stâlpii edificiului Americei dunărene cu aceeași vigoare cu care se constituie roți la carul statului. Vorba lui Nae Postuleanu: Un stat cu mii de mii de roți cum să nu meargă bine? Repetăm că în stadiul în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sus din "Presa" nu sânt o dovadă mai mult de această stare de lucruri? Vin sute de mii de evrei în țară și-i vom găsi pe membrii Centrului pledând pentru a li se acorda drepturi, ba ne prindem că patrioții de soiul acesta n-ar fi nici contra colonizării cu străini, precum în genere, în loc de-a opri, favorizează americanizarea României. Dar dacă o mână de români vine pe acest colț de pământ, singurul ce-a mai rămas liber din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
conspirator de la Opera Comică și de la Ipodrom, amicului melcilor simpatici ai d-lui Jules Allix și actualului ministru de finanțe că a comandat pe sub mână sporirea dării funciare, lăsînd-o la discreția unor comisii de recensimînt alese, conform manoperelor cunoscute ale patrioților, după sprânceană. Puțin am fi avut de obiectat contra unei îndoiri generale a dării. Am fi invocat cel mult {EminescuOpXI 411} făgăduința roșiilor de-a nu spori nici o dare, de-a nu face nici un împrumut. Ar fi fost o ducere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dar totodată un temeinic economist de școala Manchester, ceea ce se dovedește prin cartea lui clară și bine scrisă asupra economiei politice. Ca economist, Strat, în fața unui nou recensimînt și voind a spori în adevăr dările, netăgăduind-o aceasta, ca actualii patrioți, scrie în 1876 prefecților o circulară în care le zice următoarele: Evaluațiile actuale fonciare sânt cu totul minime față cu veniturile ce realizează proprietarii cu prețurile ce primesc de la arendași și chiriași după contracte lucrătoare, după cum avem exemplu arendarea moșiilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-i păsa, dar vrea să urce și darea. Comitetele de salut public de odinioară, prefăcute în comisii de recensimînt, încarcă pe contribuabilii presupuși adversari ai guvernului numai până la limita de la care ar putea intra în alt colegiu electoral, iară pe patrioți sau îi sporește tocmai pe tocmai, ca ei să devie alegători în colegii superioare, sau îi lasă cum sânt sau în fine, unde nu sânt alegători roșii în colegiul I, îi sporește cu duiumul, știind că de unde nu-i nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
superioare, sau îi lasă cum sânt sau în fine, unde nu sânt alegători roșii în colegiul I, îi sporește cu duiumul, știind că de unde nu-i nici împăratul n-are de unde lua. Dările corespunzătoare cu colegiile ce le uzurpează asemenea patrioți le vor plăti nefericitele comune rurale, solidar responsabile pentru încasare. Daca un primar delapidează banii birului, li se vinde nenorociților săteni până și cenușa din vatră spre a restitui banii; daca un patriot fără avere râvnește la onoarea de a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
corespunzătoare cu colegiile ce le uzurpează asemenea patrioți le vor plăti nefericitele comune rurale, solidar responsabile pentru încasare. Daca un primar delapidează banii birului, li se vinde nenorociților săteni până și cenușa din vatră spre a restitui banii; daca un patriot fără avere râvnește la onoarea de a fi alegător în colegiul I, sătenii solidar responsabili plătesc pozitiv darea pe care patriotul fără avere n-a avut nicicând de gând s-o plătească. Sufere vro comparație măsura generală a lui Strat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
delapidează banii birului, li se vinde nenorociților săteni până și cenușa din vatră spre a restitui banii; daca un patriot fără avere râvnește la onoarea de a fi alegător în colegiul I, sătenii solidar responsabili plătesc pozitiv darea pe care patriotul fără avere n-a avut nicicând de gând s-o plătească. Sufere vro comparație măsura generală a lui Strat cu latitudinea pe care d. Brătianu a lăsat-o tagmei patrioților întru așezarea economicoasă a dărilor? Una e o măsură generală
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
colegiul I, sătenii solidar responsabili plătesc pozitiv darea pe care patriotul fără avere n-a avut nicicând de gând s-o plătească. Sufere vro comparație măsura generală a lui Strat cu latitudinea pe care d. Brătianu a lăsat-o tagmei patrioților întru așezarea economicoasă a dărilor? Una e o măsură generală, onestă, mărturisită; cealaltă e o măsură piezișă, de care sânt esceptați pe tăcute patrioții și atinși numai proprietarii neplăcuți guvernului. Punând această măsură francă a lui Strat față cu critica
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comparație măsura generală a lui Strat cu latitudinea pe care d. Brătianu a lăsat-o tagmei patrioților întru așezarea economicoasă a dărilor? Una e o măsură generală, onestă, mărturisită; cealaltă e o măsură piezișă, de care sânt esceptați pe tăcute patrioții și atinși numai proprietarii neplăcuți guvernului. Punând această măsură francă a lui Strat față cu critica ce-am făcut-o noi panglicăriei bizantine a circularelor actualului ministru de finanțe, "Romînul" crede a ne fi dovedit că ne contrazicem. Greșește. Pretutindeni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e ignorant, de origine galițiană necunoscută, plus împrejurării unor voturi false date cu procure false, e fără îndoială un mare om. În genere nu are și nu merită însemnătate nici un om cumsecade în timpul domniei roșilor. Din actul de acuzație asupra patrioților republicani din Ploiești, pe care l-am publicat în numărul nostru de ieri, aflăm că, la interogatoriu, o mulțime dintre ei au declarat că sânt fără profesie. Un om fără profesie e un vagabond. Între aceștia însă cată să numărăm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
miniștri, deputați, directori de drum de fier și de bancă, confecționează bilete ipotecare etc. etc. E evident că într-un stat în care lucrurile merg astfel și în care ignoranța și malonestitatea adeseori sânt titluri de înaintare, asemenea tagmă de patrioți merită deocamdată să fie băgată în seamă până va ajunge să fie băgată în internatul de la Văcărești. Și asemenea oameni discută actele lui Strat, ba le pun în paralelă cu panglicăriile de politică malonestă ale unui I. C. Brătianu care a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru țara noastră un înțeles contrariu de cel pe care-l au în alte țări. Astfel, începînd cu însuși numele unității noastre etnice, vom vedea că "Romînul" e organul unui partid compus din Bosnagi, Cariagdi, Pișca, Carada, Giani, Chirițopol ș. a.; "patriot" înseamnă a nu fi avut nici o patrie hotărâtă și a fi adoptat din întîmplare pe cea românească; "onest" va să zică a acoperi cu un văl scabroasele afaceri; "natura catonică" va să zică vitejie nocturnă ca la 11 fevruarie; "binele țării" înseamnă cam urcarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Panu la Iași, care a fost ieri, monitorul moderaților va părăsi cestiunile Afganistanului în interesul tutulor liberalilor, lucrul va fi foarte explicabil. [ 25 noiembrie 1880] ["N-AR TREBUI SĂ NE PRINZĂ MIRAREA... "] N-ar trebui să ne prinză mirarea daca patrioții ar pretinde într-o bună dimineață că ei au inventat universul. Despre România îndeosebi nu mai e nici o îndoială; ea nu există decât de atunci de când patriotul Serurie și-a scris poeziile grecești, patriotul Pătărlăgeanu Orele de repaos și chintesența
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
TREBUI SĂ NE PRINZĂ MIRAREA... "] N-ar trebui să ne prinză mirarea daca patrioții ar pretinde într-o bună dimineață că ei au inventat universul. Despre România îndeosebi nu mai e nici o îndoială; ea nu există decât de atunci de când patriotul Serurie și-a scris poeziile grecești, patriotul Pătărlăgeanu Orele de repaos și chintesența de patriot C. A. Rosetti Ceasurile de mulțumire. Impresia acestei atotputernicii ne-a făcut-o articolul din n-rul de vineri, 21 noiemvrie, al "Romînului", în care ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trebui să ne prinză mirarea daca patrioții ar pretinde într-o bună dimineață că ei au inventat universul. Despre România îndeosebi nu mai e nici o îndoială; ea nu există decât de atunci de când patriotul Serurie și-a scris poeziile grecești, patriotul Pătărlăgeanu Orele de repaos și chintesența de patriot C. A. Rosetti Ceasurile de mulțumire. Impresia acestei atotputernicii ne-a făcut-o articolul din n-rul de vineri, 21 noiemvrie, al "Romînului", în care ni se spune ce mari, ce colosale progrese
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pretinde într-o bună dimineață că ei au inventat universul. Despre România îndeosebi nu mai e nici o îndoială; ea nu există decât de atunci de când patriotul Serurie și-a scris poeziile grecești, patriotul Pătărlăgeanu Orele de repaos și chintesența de patriot C. A. Rosetti Ceasurile de mulțumire. Impresia acestei atotputernicii ne-a făcut-o articolul din n-rul de vineri, 21 noiemvrie, al "Romînului", în care ni se spune ce mari, ce colosale progrese am făcut în administrația finanțelor. (Vezi adaosul de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nevăzut. Ce ravaje ar fi trebuit să facă o asemenea trupă magică în timpul războiului cu turcii? Ar fi intrat nevăzută în Plevna și l-ar fi ridicat pe Osman Pașa cu nepusă-n masă. Cum stau finanțele bine sub domnia patrioților, cum promit a se identifica cu natura vestitului regiment de vânători călări, teamă ne e ca nu cumva să rămânem într-o zi chiar numai cu regimente de soiul vestitelor și glorioaselor escadroane dislocate, ale căror istorie deocamdată ar trebui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru demonetizare pe cursul următor etc. Ele se vor primi la casele statului, zice decretul. Nici o casă a statului nu le primește pentru demonetizare. Se vede că la case nu se primesc ruble decât din mâinile neprihănite și privilegiate ale patrioților. Deși decretul domnesc cuprinde o măsură generală, îndărătul lui guvernul vrea să creeze un privilegiu, primind ruble numai de la anume persoane. Publicul aflând aceasta, neștiind de ce statul nu le primește nici spre demonetizare, nu le mai primește defel în tranzacțiile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recensimîntul era să rămână bun făcut fără strigătele reacției. Ce rău face reacția statului romîn? Închipuiască-și cineva ce plină ar fi fost visteria în urma unui astfel de recensimînt, ce slujbe și lefuri s-ar mai fi putut crea anume pentru patrioți din sporirea dărilor, ce veselie pe tagma prorocilor reversibili! Ș-acum din toate acestea să nu s-aleagă nimic? Ba o să s-aleagă, că nu degeaba d. Brătianu e ministru la Finanțe. D-sa a promis să vină c-un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o condiție esențială: aripele armoniei, cursul de violoncel. Pe aripele armoniei, pe scara sunetelor de violoncel, patriotul-crisalidă devine flutur și plutește în regiunile senine ale Băncii Naționale. Dar reacția tot reacție rămîne: ea tot zice că nu-i bine daca patrioți fără știință de carte ajung oameni mari. [ 3 decembrie 1880] ["IERI LA 5 1/4 SEARA... "] Ieri la 5 1/4 seara d. Brătianu părăsea Camera. În momentul în care își căuta trăsura, un individ, anume Pietraru, s-a aruncat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
această întîmplare va fi un învățămînt pentru partidul roșu de-a se feri să amenințe pe Domn cu o crimă din partea țării și că, de acum înainte cel puțin, impunitatea conspirațiilor, rebeliunilor, încercărilor criminale, nu vor mai fi taxate de patrioți ca titluri de merit. [ 13 decembrie 1880] ["REPREZENTAȚIA IZBUTITĂ DE IERI... Reprezentația izbutită de ieri seara a Bărbierului de Sevilla dată de trupa italiană a fost onorată de prezența M. Sale Regale Doamnei. M. Sa Regală asista la reprezentație cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe clina cea mai periculoasă din toate, pe clina atentatelor contra siguranței statului. Iată de ce am relevat antecedentele d-lui Brătianu și ale partidului său. Am declarat-o anume că nu recriminațiuni, nu imputări facem, dar ne adresăm omului cugetător, patriotului, care știe a pune interesele țării sale mai presus de ambiția proprie și de interesele amicilor săi politici. Condițiile de existență ale țării noastre au devenit, de la așa-numita Independență încoace, atât de gingașe încît nu mai e permis nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
condiții pentru a ne recunoaște independența. Onorabilii confrați par a avea o memorie foarte scurtă când uită că cuvântul de patrie, pe care ne-au învățat a-l îngîna, a fost rectificat în minus c-o provincie și că, pe lângă patrioții Cariagdi, Giani, Carada, avem azi pe patrioții Herșcu, Leibu, Șmule și alții, a căror origine traco-romană e tot atât de puțin dubie ca și aceea a d-lui C. A. Rosetti. Dar ceea ce ni se pare mai ciudat e imputarea ce ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]