14,466 matches
-
am urmat zootehnia, și uite, tot la vaci am ajuns! Gluma le relaxă, dar fetele găsiră că trimiterea nu putea avea nici o tangență cu preocupările lor. Își închiseră cărțile, se îmbrățișară și Ina spuse: - Vom mai repeta și mâine între pauze, sigur ne ascultă la biologie. Profa ne pândește de multă vreme. Ai văzut când răsfoiește catalogul!? Zăbovește un pic cu foaia răsfrântă, unde, cu siguranță, întâlnește numele noastre, apoi o întoarce, se uită peste clasă prin ochelarii ei cu multe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Pe Eminescu, în schimb! - De ce? - La Eminescu este și dragoste și natură și mare și nopți cu lună... - Să lăsăm acestea... Știi de ce am venit la tine? căută Olga să schimbe discuția pe alte planuri. Când am ieșit ieri, în pauza mare, Geo s-a ținut după mine și mi-a spus așa, fără nici o pregătire prealabilă: Olga, mi-ai căzut dragă, nu vrei să ne plimbăm diseară pe bulevard? Am atâtea să-ți spun! - Și tu l-ai crezut? E
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
tăcerea. În cele din urmă, inițiativa îi aparținu celei mai curajoase, Olgăi. Ziua aceea veni pe neașteptate. Ea nu era firea care putea ține așa, la infinit un secret, chiar dacă nu intenționa să-l dezvăluie pe de-a-ntregul. Într-o pauză din program, veni lângă Ina și începu să se desfășoare: - Știi, Ina, întotdeauna te-am considerat cea mai bună prietenă a mea, încercă ea fără o pregătire prealabilă. Nu pot să nu-ți spun: sunt îndrăgostită tu, așa cum auzi, sunt
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
bulevard cu ea și atunci mi-a căzut fisa. - Ești sigur că era Olga!? - Te mai îndoiești? Tipa e cunoscută nu numai în cercul nostru, ci și în alte companii. A dobândit blazonul de fată bună la toate! După o pauză, în care cei doi în lipsa cuvintelor se priviră întrebători, George continuă: - Am reflectat privitor la diversele situații la care am fost martor ocular și, datorită faptului că pentru mine au avut unele înțelesuri, ca unui bun prieten, am considerat de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Într-un hohot de plâns, Olga rosti: - Mamă, Alex m-a părăsit, se căsătorește! Apoi urmă: a ales pe o alta. Și iar izbucni în plâns. - Cum așa? Ce a intervenit între voi, fata mea!? Ce? Mama Olgăi făcu o pauză voită, o privi pe fată cu nespusă nedumerire, dar găsind că nu trebuie să toarne benzină pe un foc, deja aprins, își reveni pe dată: te rog să te liniștești! N au pierit toți bărbații din lume. Frumoasă ești, deșteaptă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
le mângâiau frunțile și părul cu generozitate, din când în când, grație adierilor unui vânt ușor asemenea unui zefir de primăvară alintător. Mâncară câte o friptură de purcel, o stropiră cu un pahar de bere rece și ascultară muzică. În pauza ce urmă până la desert, Alex trase scaunul mai aproape de Ina, îi luă mâna stângă în mâna lui cu o delicatețe demnă de un cavaler adevărat și începu un monolog care Inei avea să-i rămână lipit de inimă toată viața
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
un monolog care Inei avea să-i rămână lipit de inimă toată viața: - Vreau, draga mea, ca această mână mică, fină... și spunând acestea, urmărea sumedenia de linii ce brăzdau palma fetei cu aere voite de cunoscător, ca după o pauză să exprime: sunt sigur că nu numai în liniile de pe această palmă, dar și în sufletul tău se află taine pe care nu le-am deslușit până acum. Îmi ești foarte dragă! Nu concep ca viața mea să continue fără
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
socotea ca fiind tardive. - Te ascult, spuse Olga. Vorbele ei sunară a un fel de reproș, hai, spune... - Draga mea, de mai multă vreme, știi tipul despre care ți-am povestit că îmi făcea curte, ei bine... Ina făcu o pauză și-și privi într-un anume fel prietena, să vadă ce reacție au destăinuirile ei, dar chipul acesteia părea de piatră, inexpresiv, imposibil de a fi descifrat. În Olga fierbea nerăbdarea, dar ea masca totul, ținându-se de spătarul scaunului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Partea a doua De când Olga se transferase în aceeași secție cu Ina se întâlnea cu aceasta de zeci de ori pe zi, în probleme de serviciu sau În unele scurte pauze. Îi urmărea cu asiduitate pașii, gesturile și reacțiile cu prilejul fiecărui dialog. Deși purta nestinsă flacăra unei ostilități ascunse, Olga se gândi că nu poate întreține o atmosferă de frondă, de vrăjmășie și gelozie, la vedere. Ar fi îndepărtat-o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
secretară, o puștoaică față de noi, e încă la seral. Nu faptul în sine că are o secretară m-a șocat. Toți șefii au câte o secretară și uneori, se spun atâtea lucruri despre fetele astea! Colega Inei, Adela, făcu o pauză, de parcă i s ar fi rupt firul ghemului și acum trebuia să-l reînnoade pentru a avea continuitate!? - Și...!? spuse Ina, te rog să continui. - Din întâmplare, eram și eu în vizită la doamna Zoica, știi, doamna aceea de la fișier
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mănânci nimic? Îl întrebă Ina pentru a deplasa pe alt plan, logoreea dezlânată a soțului ei. - Nu, nu...! Au fost... de toate... acolo. Mai ales... băutură! - Și fete, desigur, boboace, cum le spui tu, nu!? - Ei, da, făcu el o pauză, fără ele, ce culoare ar avea viața!? - Un șir de zile anoste într-o grădină unde încetul cu încetul, florile pe care le-ai îndrăgit cândva se ofilesc, nu? - Ai început să vorbești în parabole, scumpo, ai!? - Nu, nu dragule
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
-i-se a fi un bolovan ce stătea greu pe umeri, ar fi avut totuși chef de vorbă. Începu prin a-i povesti Inei cât de apreciată e această lucrare a lui, cum l-au felicitat șefii de la centru. Făcea pauze prelungite, simțindu-le necesare fiindcă silabele se adunau anevoie pentru rostirea întreagă a cuvântului. Faptele relatate erau disparate, un fel de amestecătură asemenea legumelor dintr-un ghiveci călugăresc. Ina găsi că ar fi mai înțelept să-și sfătuiască soțul să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
vreun zor, paginile voluminosului tom ce era acoperit aproape jumătate cu impresii care-i marcaseră un anumit moment din viața ei. Trecu fugitiv peste unele și ajunse la ultima pagină. Citi cu ochii măriți o dată, de două ori, făcu o pauză și pentru a se clarifica, reciti pentru a treia oară cele câteva fraze incendiare: Trăiesc un anotimp în afara tuturor anotimpurilor, unul fără nume. Cine ar putea acum să-mi mai numere primăverile înflorite, verile cu frumoasele lor zile bulgărite cu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
acea mărturisire care îi măcina ființa. Dar renunțase în ultima clipă și, când era gata de a pune plicul la poștă, se răzgândise și rupsese scrisoarea; așa că Ina nu avea de unde să știe de moartea lui Petrișor. Olga făcu o pauză. Se vedea că fiecare cuvânt o obosea.În acest timp, Ina căută să-și amintească dacă primise o scrisoare cu privire la dispariția băiețelului Olgăi. Nu, nu primise, dar lăsă ca totul să curgă fără a răscoli fapte neînscrise în noianul agendei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
-și amintească dacă primise o scrisoare cu privire la dispariția băiețelului Olgăi. Nu, nu primise, dar lăsă ca totul să curgă fără a răscoli fapte neînscrise în noianul agendei memoriei sale. - Fetița e la mama... Olga se opri din nou. Făcu o pauză, privind străină pereții rezervei. Se vedea că altele erau gândurile înrădăcinate în mintea ei: pentru ce am chemat-o eu pe Ina și uite ce discutăm? își spuse Olga sieși. - Sper că ai puterea morală la care să adaugi forța
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Da, da, și în acest da repetat era un ceva, o mărturisire în pragul exploziei, gata gata de a se declanșa, dar glasul nu avea încă puterea de a articula sunetele. Da, Ina, da, dar eu... și iar făcu o pauză privind-o într-un fel anume. Figura Olgăi dobândi o înfățișare stranie, întocmai unei inculpate în fața unui complet de judecată, gata să mărturisească faptul că săvârșise ceva cumplit, o crimă de neiertat de legile pământești și cele cerești. Dar eu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și boala își spuneau parcă acum și mai mult cuvântul. Clipa cea mare a destăinuirii, ce plutea tainică în încăperea sordidă de spital, topise nu numai glasul Olgăi, ci și ființa ei și așa fosilizată. A început totuși, după o pauză greu de suportat de către Ina, cu o voce care se vedea bine că nu era a ei: - Am să-ți dau o veste care te va zdruncina, dar ea conține un adevăr de necontestat: Ina dragă, trebuie să știi, rosti
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cu o voce care se vedea bine că nu era a ei: - Am să-ți dau o veste care te va zdruncina, dar ea conține un adevăr de necontestat: Ina dragă, trebuie să știi, rosti fiecare cuvânt cenzurat de o pauză grea, apăsătoare ca și vina ce urma a fi mărturisită... trebuie să știi că... Mihăiță nu este copilul tău! Ina rămase locului, reuși să spună doar un singur cuvânt: - Aiurezi! Olga continuă: - Când tu ai născut..., Ina înmărmuri de la primele
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
o asemenea enormitate, spuse Ina printre lacrimi, cum, când știi ce oroare ai comis? - Spune-mi măcar numele țigăncii, îți amintești? - Zira sau Zica. Nu sunt sigură, stai numai o clipă: nu, Radira parcă, da, da, Radira! Și după o pauză: Nu, nu, Radira, sigur nu Radira, ci Rafira... sau cam așa ceva. Era din șatra unuia de-i zicea Iorgu și nu mai știu cum. Se pare că acesta era bulibașa... Ina se ridică de pe scaun și porni spre ușă. Din cadrul
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Îi ademenea, poate, și rândul de mai de la o margine. Prețul participării: BENEVOL! Preconcertul începu. Se desfășură - șnur. Către dimineață, programul aproape că era integral prezentat. Apoi, se și încheie, dar, prezentatorul anunță că totul se reia, după o scurtă pauză. Unii participanți părăseau sala; alții le luau locul. În municipiu se răspândise vestea. și, foarte mulți dintre cei care treceau pragul sălii de spectacol, veneau, mânați de un sentiment înalt uman, de a da un cât de cât ajutor, cuiva
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ignoră că e un produs al artei teatrale. Acest nou stăpîn (s.n.) al scenei afirmă vioiciunea sufletului său prin vorbirea muzicală, prin suple țea trupească. Mișcările Îi impun o virtuozitate de acrobat. Cuvîntul Îl obligă pe actor să fie muzicant. Pauza Îi amin tește că trebuie să știe a calcula timpul, ca un poet. Atitu dinea față de muzică nu e identică la Isadora Duncan, la circ, la varietăți sau la teatrul japonez”(În Tehnica mișcării...,1920). Nu Întîmplător am subliniat cuvîntul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ora 19I.L.Caragiale , O scrisoare pierdută - comedie În două acte. Interzis copiilor sub 12 ani ” ! După cîte știu, capodopera Conului Iancu are patru, și nu două acte. Probabil că este vorba de-o confuzie - spectacolul jucîndu-se cu o singură pauză. Și-apoi, ce se poate Întîmpla Într-o montare Caragiale atît de scandalos, Încît copiii să nu aibă voie la spectacol? Hm !... Citesc cu bucurie În Vogue, că marele lăutar Dona Dumitru Siminică face furori În lume, la Berlin apărîndu-i
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
cartea lui, Sebi Ștefănescu povestește ceva teribil de interesant : venea la ore, Într-o zi de 22-23 decembrie 1989; afară era revoluție; iar În clasă se repeta scena Veta/Zița, din Noaptea...; studentele jucau plicticos. Atunci profesorul a cerut o pauză de 10 minute și au ascultat, toți, ce se petrecea afară. Reluată, scena a crescut, evident... Valentin Teodosiu este un actor important. Și un om de calitate. A scris și el o carte de amintiri din teatru. Sunt pomenit și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
leșinînd. Fiindcă În sala de spectacol convenția e accentuată : În sala de cinema (ori În fața televizorului), ea dispare, treptat. Și-apoi, dacă un film te Îngrozește, schimbi programul imediat. La teatru parcă ți-e jenă să ieși din sală, Înainte de pauză... „Am În mine o mare disponibilitate de tandrețe și numai știu asupra cui s-o proiectez” - mărturisește Romul Munteanu, Într-un jurnal. Ce bine-l Înțeleg, oi, mati!... Vorbeam, recent, despre impresia extraordinară pe care mi-a produs-o , În
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
există!”. Nu e sigur : Florin Piersic, Cristina Stamate, Rodica Popescu-Bitănescu, chiar celebrul Florin Călinescu, aș risca afirmația că nu mai există de cînd APAR la televizor... Știm cu toții cît de importantă este tăcerea În teatru. Ea a fost studiată, alături de pauză, de mulți teoreticieni/practicieni. De curînd Însă, găsesc În jurnalul lui Grigurcu - risipit de ani de zile prin reviste - o observație profitabilă pentru cei ce tac, minute-n șir, pe scenă :” Există un soi de tăcere limbută, nedemnă. Ca să Întrupezi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]