7,820 matches
-
pensiune. Dacă mițuirea s'a urmat asupra unui jurat pronunțând în materii de expropriațiune, pedeapsa va fi închisoarea dela un an până la doi ani, pierderea dreptului de a mai fi admis în serviciu pe toată viața și a dreptului de pensiune”, se arată într-un articol din Codul Penal din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. http://adevarul.ro/locale/iași/codul-penal-drastic-cuza-romaniei-moderne-facut-curatenie-sistemul-public-judecatorii-corupti-primeau-inchisoare-viata-1 55e0179cf5eaafab2cff2e42/index.html Referință Bibliografica: Justiție / Viorel Muha : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2087, Anul VI, 17 septembrie 2016. Drepturi
JUSTITIE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369531_a_370860]
-
titluri atractive de la gratuit la.... cât îți permiți. Desigur, editorii au efectuat sondaje în diferite medii sociale și au aflat (spre satisfacția lor), că majoritatea celor care citesc..... preferă cărțile din hârtie. Da, dar pe plajă sau pe veranda unei pensiuni, unul sau una citind pe o tabletă determină o altă impresie sau efect psihologic..... decât cel care citește o carte de tip clasic. In fine, inspirându-ne puțin din suplimentul Dilemei Vechi, am putea căuta câteva titluri atractive. Dar din
CE SĂ CITIM ÎN ACEASTĂ VARĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370639_a_371968]
-
mai bine acum. Avem libertatea cuvântului, a traversării granițelor, dar de ce trebuia să pierdem industria României? Nu ar fi fost frumos să le avem pe toate? Suntem o societate de consum, afacerile merg pe vânzări de telefonie mobilă, hamburgeri, pizza, pensiuni, haine și puțină producție. Asta nu e o strategie economică bună. România nu are destule locuri de muncă și ce se așteaptă, să inventăm noi la loc un combinat siderurgic? O centrală nucleară? Un șantier naval? Avioane supersonice și tancuri
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
mea cu număr de Cluj a fost salutată de către secui, crezându-se că sunt, probabil, un maghiar din Cluj-Napoca nostalgic al Ungariei Mari în drum spre Șumuleu Ciuc. Cei o sută de mii de turiști unguri au fost cazați la pensiunile și în casele private ale localnicilor, unele împodobite în culorile Ungariei. Pe marginea șoselei mii de pelerini maghiari organizați aproape paramilitar, în rânduri de câte trei persoane, mergeau cu praporii și steagurile Ungariei în mână intonând cântece religioase și patriotice
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
de comandamentul austro-ungar că nu și-a putut trăda neamul și să lupte împotriva armatei regale române. La întoarcere am străbătut din nou drumul printre zecile de mii de pelerini unguri și steaguri secuiești. Intenționat am oprit la o frumoasă pensiune tradițională secuiască și am intrat în restaurantul cu terasă înțesat de turiști maghiari. Chelnărița cu un decolteu adânc m-a întâmpinat zâmbind cu un ”Teșek!” (Poftim). Eu i-am răspuns ferm într-o articulată limbă românească: ”O cafea neagră, fără
TURIST PRIN ȚINUTUL SECUIESC , ÎNTRE PELERINII UNGURI LA ȘUMULEU CIUC, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354478_a_355807]
-
nr. 2010 din 02 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Oricât ar fi la indemâna unui „împletitor de vorbe”, cum ar spune Ilie Micolov, arta persuasiunii urcate la gradul culmii neatinse decât de maeștri, descrierea cea mai adevărată și cuprinzătoare a pensiunii „Popas Alpin”, înconjurate de peisajul munților Sinaiei, solemni ca niște mitropoliți sub porți de văzduh cutreierat de vulturi, o desăvârșește numai și numai priveliștile înseși, vorbitoare prin chipul lor mirabil despre maiestatea naturii în mijlocul căreia omul, atât de mic, se
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
eu, parcă pus pe șotii. - Bine ați venit! Da, cred că da, dacă ați știut la care mașină să vă opriți. Pentru tabără, nu? - Exact la tabără, domnule, dar nu știm unde anume este așezată... - Păi..., comanda este făcută de la pensiunea „Dor de Bucovina” și acolo vă voi duce, a precizat șoferul, foarte sigur pe ce spune. Silvia m-a privit surprinsă și a izbucnit în râs. - Ce față ai făcut! Ți-a fost dor de Bucovina și uite că... mergi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
tulburi și repezi, dovadă că în amonte plouase destul de bine, ne-a urat bun venit și ne-a îmbrățișat. După primul schimb de cuvinte, pline de amabilități și de bucurie, am avut răgaz să cuprind cu privirea întreaga așezare a pensiunii, așa cum se vedea de afară. Atunci am observat, pe un stâlp de lemn bine înfipt în colțul gardului, plăcuța pe care scria cât se poate de vizibil numele pensiunii: Dor de Bucovina! Doamna Rodica Rodean, atentă la privirile noastre, în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
bucurie, am avut răgaz să cuprind cu privirea întreaga așezare a pensiunii, așa cum se vedea de afară. Atunci am observat, pe un stâlp de lemn bine înfipt în colțul gardului, plăcuța pe care scria cât se poate de vizibil numele pensiunii: Dor de Bucovina! Doamna Rodica Rodean, atentă la privirile noastre, în care se citea cât de uluiți suntem, ne-a arătat peretele din lemn de la etaj al primei clădiri pe care, cu litere mari din lemn, era scrisă aceeași emblemă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
explicat că motivația o vom găsi în mapele documentare pe care le vom primi în acea zi.... Aerul rece ne-a înfiorat, făcându-ne să tremurăm puțin și îndemnându-ne să intrăm fără să terminăm discuția inițiată pe tema denumirii pensiunii. Eram îmbrăcați așa cum plecasem din Slatina, unde era foarte cald, adică subțire, doar cu bluze de vară cu mâneca scurtă. Am trecut peste podeț, am traversat curtea admirând cele două clădiri cochete, după care am ajuns în fața celei de a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
cazați aici, în celelalte șapte camere de la etaj, în timp ce altă parte se stabilise în clădirea de la intrarea în curte, pe partea stângă a acesteia. Clădirea din față, în spatele peronului asfaltat pe care se odihneau două autoturisme, era destinată familiei proprietarilor pensiunii. Nedormiți și obosiți, ne-am cerut scuze că nu putem participa la programul primei părți a zilei, urmând a ne întâlni cu grupul la prânz. Înțelegătoare, doamna Rodica s-a retras, nu înainte de a ne explica unde este sala de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
scările de lemn. Aveam senzația că simt mirosul și încercam să ghicesc din ce esență este balustrada și restul scării. Păreau mai noi ca restul clădirii și m-am convins că așa este, mai târziu, din relatările doamnei Gabi, proprietara pensiunii. Pe holul de la parter am admirat tablourile și florile de la ferestre. Erau trei sau patru uși. Ne-am îndreptat spre cea deschisă, care dădea spre afară. Pe terasa cochetă de la parter am fost surprins să descopăr lucruri pe care dimineața
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
s-a întors grăbită. Aproape că s-a ciocnit în ușă cu o doamnă frumoasă, de circa 45-50 de ani, blondă, cu ochi albaștri și surâs cuceritor, care s-a îndreptat spre noi cu mâna întinsă. - Bine ați venit la pensiunea „Dor de Bucovina”! Eu sunt Gabriela Maxim și vă stau la dispoziție, a rostit ea cu o voce limpede, cristalină, care o făcea să pară mai tânără. Ne-am îmbrățișat și ne-am sărutat, în timp ce ne prezentam și noi, privindu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
curiozitate firească, dar bine mascată, fără să fim stingheriți, de parcă ne cunoșteam de multă vreme. Ne-a întrebat despre călătorie și s-a minunat că venim de la o așa mare distanță. În câteva fraze ne-a satisfăcut întreaga curiozitate privind pensiunea, ca așezare și construcție, oferindu-ne apoi amănunte referitoare la programul de masă și dispunerea „locatarilor” în cele două clădiri pe care ni le arătase Rodica la sosire. S-a retras discretă, după ce ne-a urat poftă bună, pășind fără
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
dar m-a egalat la cantitatea de lapte! Oricum, am remarcat că toate erau proaspete și gustoase... ... Respectând indicațiile amabilei și ospitalierei noastre gazde, doamna Gabriela Maxim, am ajuns foarte repede în bulevardul central, pe scurtătura ce pleacă din grădina pensiunii printre blocuri. Nu ne-a surprins animația străzii, pe măsură ce ne apropiam de zona centrală, întrucât știam de festivalul bucovinean. Mergeam încet și priveam admirativ clădiri, curți, grădini și flori, fără a neglija magazine și oameni, încercând să remarcăm specificul local
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
cele ce urmează, mai mult ori mai puțin, voi reveni asupra unora dintre autorii menționați, dar sunt grăbit și dator să vă readuc la acele zile din tabăra de creație numită, cu puțin înainte de deschidere, „Dor de Bucovina”, organizată la pensiunea cu același nume, în Câmpulung Moldovenesc... Referință Bibliografică: DOR DE BUCOVINA - Partea a doua - / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1377, Anul IV, 08 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
În orășel e liniște și pace, revoltă doar în gând,ce poți să zici ?! OMUL e ZERO printre dobitoace c-așa a judecat un „păcălici”. Veniți, turiști! Poftiți în stațiune și garantăm că o să vă distrați ! V-așteaptă ursul lângă pensiune să v-antreneze! Nu vă speriați ! Vin la container urșii gunoieri !!! Haideți să faceți poze... „din mașină” ! Ocazia-i acum,ce să mai ceri, când foamea lor e parte din rutină. Luați copiii, să-i duceți de mână, să vadă
GHICEȘTE STAȚIUNEA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352637_a_353966]
-
monahala, în anul 1993, binecuvântata de PS Justinian Chira, episcopul Maramureșului și Sătmarului. Aici, după ce am aprins lumânări pentru scriitorii trecuți la cele veșnice, am plecat la Ocna Șugatag, unde am facut popasul de o noapte, găzduți fiind în două pensiuni. Seara când luna răsărea din lacurile sărate din vale, prof.Vasile Sfârlea a prezentat stațiunea, vorbind despre frumusețea peisagistica a locurilor, despre aerul pur montan, plasarea stațiunii balneo-climaterice lângă ,,Pădurea Crăiasca,, rezervație naturală cu arbori seculari de stejar și larice
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
primului gospodar ieșit cu plugul la arăt, târgul săptămânal de vite, măreția și splendoarea altor obiceiuri locale, arhitectura construcțiilor în stil local, existentă în satele aparținătoare a unor izvoare naturale și borcutul din satul Breb. În continuare, în holul unei pensiuni a avut loc o seară de poezie și muzica susținută de prof.Antonia Bodea, Vasile Sfârlea, Titina Nica Țene și Al.Florin Țene. A doua zi dimineață, când încă stelele nu plecaseră la culcare, autocarul învingea cu farurile întunericul serpentinelor
LA BRAȚ CU TOAMNA PRIN MARAMUREȘUL ISTORIC, REPORTAJ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352742_a_354071]
-
Mari ale Dâmboviței), chei grandioase, floră și faună bogată, trasee turistice și locuri de popas (cabana Garofița Pietrei Craiului sau stâni particulare și chiar foste cabane ale muncitorilor forestieri din gurile de exploatare a lemnului) și un lanț întreg de pensiuni private la Sătic, Podul Dâmoviței și Rucăr. Unele exponate ale faunei și florei specifice acestei părți de țară românească sunt ocrotite și declarate specii unice, adevărate „monumente ale naturii”: capra neagră (capella rupicapra) și floarea de colț, supranumită și „floarea
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > “ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAȚĂ FURATĂ”) Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului M-am întors după-amiază - puțin după ora 17.00 - de la „pensiune” unde fusesem să-mi ridic chenzina. Mi-am scos sandalele cu talpa joasă - atât de necesare în această perioadă și atât de comode pentru starea în care mă aflam... După ce am deschis televizorul am pregătit un suc de portocale ( una
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
la, haide, vino la/Haide, vino, peisaju-i ireal!// Hei, și plec cu toți ai mei,/ O luăm ușor spre Valea Prahovei./ Vrem puțină liniște, fără aglomerație,/ Puțin aer curat, puțină inspirație.// Nu tre’ să-ți faci griji de cazare!/ Hoteluri, pensiuni, de zici că ești la mare./ Hmmm, și azi o ard în deplasare,/C-aici e tare, chiar dacă-i soare sau ninsoare.// Să știi că aici facem din noapte zi./ Ce tare-i filmu’ pe pârtia de schi!/ Te rog
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
tainice ce se cer a fi descoperite. Pe peretele dinspre râu, de culoare roșiatică, apa se prelinge în mici cascade. După 1990 localitatea Moieciu a devenit o puternică stațiune agroturistică, ceea ce a adus în peisajul ei arhitectonic o mulțime de pensiuni noi și moderne. Specificul tradițional este încă reprezentat de câteva case vechi alcătuite din lemn și acoperite cu șindrilă. Deși ne aflăm în plină iarnă, soarele își arată chipul reușind să îmbrace întreaga localitate în lumina lui aurie, rece și
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
se găseau la Munchen, Frankfurt/M și Ludwigshafen. După circa două săptămâni, aflat la Oficiul de Brevete din primul oraș, am constatat că un individ cu o mutra deloc intelectuală urmărește ce brevete citesc, si că-l revăd pe langă pensiunea unde locuiam. Bănuind că sunt urmărit de Securitatea română pentru că aș fi dat informații despre industria chimică din țară, pe atunci în plin progres, mi-am strâns lucrurile și am plecat din oraș. Cand spre uimirea mea, l-am revăzut
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
O importantă arie cu potențial turistic rural se află în satele extinse pe pantele, dealurile și podișurile munților Gilău sau Apuseni, de pildă. Am vizitat comuna Beliș, amplasată în ținutul moților, la o altitudine de 1050 de metri, cu 15 pensiuni agroturistice, oferind peisaje montane inundate de păduri de brad și de ozon, cum rar se mai găsesc în Europa. Localitatea extinsă și pe pantele Măgurii Călățele (cu 2 sate de vacanță în Călățele Pădure) dar și pe malurile lacului antropic
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]