6,187 matches
-
fost teoretizate familia, corpul, maternitatea și grija, propunând noi perspective asupra lor. Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42; Anthony, 2000, p. 8-14; Held, 1990, p. 337-344). Alison Jaggar critică perceperea biologiei ca aparținând regnului animal și separarea strictă a acesteia de raționalitatea umană. Biologia reproductivă și în special creșterea copiilor sunt un exemplu elocvent al unor relații interdependente, existente nu numai între părinte și copil, cel din urmă necesitând atenția
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
relevanță politică, însă culoarea ochilor nu. Nu voi intra în detalii aici, însă în secțiunea „Reprezentare «în oglindă»” voi prezenta acele experiențe care fac să fie relevant faptul că un individ este persoană-femeie. În analiza reprezentării, Sapiro atrage atenția că perceperea femeilor ca grup cu interese specifice nu implică și faptul că acestea se și identifică astfel sau că problematicile grupului sunt bine conturate și articulate ca atare. Afirmațiile teoreticienei pornesc de la cercetările studiilor despre femei sau alte grupuri dezavantajate, potrivit
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu putea fi decât barbară. Emilia este surprinzător de demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu femeia samarineancă evidențiază, o dată în plus, corelarea ei cu Vechiul Testament, cu tot ce este carnal și cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși puterea de a înțelege admonestarea și porunca divină de a se îndepărta de tentațiile trupului care au subjugat-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe unii critici literari, paradoxal, să afirme că personajul acesta nu are nimic de a face cu verosimilul, este mai curând „o figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a făcut față cu demnitate. Geoffrey Chaucer a încercat prin Constanța să creioneze de fapt viața unei sfinte 758, între ea și Sfânta Cecilia, eroina din Povestirea celei de-a doua maici, nu sesizăm o mare deosebire. Remarcăm, vis-à-vis de perceperea acestor personaje, sentimentul sacrului, al miraculosului, care depășește limitele firești ale omenescului. Constanța are darul neobișnuit al glosolaliei și acesta o ajută să-și îndeplinească activitatea misionară. Reprezintă o trăsătură rară, pe care de obicei femeile nu o primeau: „Darurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
savanților și Înțelepților 2. De altfel, Empedocle se Înfățișează pe sine Însuși În preambulul „Purificărilor” (Katharmoi), rostind oracole și vindecând boli numai prin cuvântul său binefăcător. În poemul parmenidian, filosoful este protejat de zeița Dike, se simte un ales, iar perceperea adevărului este reprezentată aici ca o revelație, dar o revelație care se produce la sfârșitul unei călătorii mistice 1. De altfel, comparația Între stilul delfic de altădată și cel al filosofiei nu este Întâmplătoare. Parke și Wormell 2 vorbesc despre
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
perioada 2014-2020. 8. Care este propunerea Comisiei Europene privind Cadrul financiar multianual 2014-2020? Tema 5 Politica industrială Obiective: Prezentarea evoluției orientărilor politicii industriale a UE Trecerea în revistă a politicilor industriale europene Înțelegerea particularităților politicii industriale într-o Europă lărgită Perceperea priorităților competitivității industriale la nivel european Descrierea provocărilor actuale ale politicii industriale din UE Cuvinte-cheie: politică industrială integrată competitivitate industrială intervenționism campioni naționali întreprinderi mici și mijlocii politici orizontale și procompetitive terțializare cercetare și inovație 4.1. Introducere Industria trebuie
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
ca și de reglementările împovărătoare impuse asupra sectoarelor productive. În anul 2002, Comisia Europeană a publicat comunicarea numită Industrial Policy in an Enlarged Europe (European Commission, 2002) - pentru a lansa o dezbatere publică asupra direcțiilor din sfera industrială în condițiile perceperii modificării contextului politic. În anii ce au urmat Comunicării Bangemann, piața internă a fost consolidată, UE urma să se extindă cu noi membri, iar rundele Uruguay amplificaseră liberalizarea comerțului mondial. În ciuda acestor evoluții favorabile, Europa se confrunta cu rate de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
declarat de a se ajunge la un acord în cadrul UE înaintea următoarelor alegeri europene din iunie 2009 și mult înaintea meeting-ului de la Copenhaga de la sfârșitul acelui an. Relațiile dintre comitetele implicate (în special ENVI și ITRE) au fost marcate de perceperea nevoii de a se atinge un compromis. Aceasta a ajutat schimbul liber de opinii și a restrâns conflictele deschise (tipice altfel pentru primul stadiu al negocierilor). O presiune de timp similară a fost resimțită și la nivelul Consiliului UE. În
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
adoptate depinde de tratarea adoptării inovării ca o problemă multidimensională. Dacă un proces de adoptare a inovării ar fi caracterizat, potrivit unor studii, doar de una dintre aceste dimensiuni, modelele existente referitoare la adoptarea și managementul inovării ar fi adecvate perceperii caracteristicilor procesului. Potrivit aprecierilor lui J.R. Cooper (1998)<footnote Cooper, J.R., „A multidimensional approach to the adoption of innovation”, Management Decision, 36/8, 1998, pp. 493-502. footnote>, în realitate însă, sunt foarte rare situațiile în care inovarea poate fi abordată
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
și terminând cu testarea și comercializarea produsului. Aceste activități se desfășoară în timp, iar parcurgerea tuturor activităților implică un mare consum resurse. Pe fondul intensificării competiției globale și a tendinței de personalizare a cerințelor consumatorilor, comprimarea perioadei de timp între perceperea unei anumite nevoi a consumatorilor și momentul lansării pe piață a unui nou produs care să satisfacă aceste nevoi a devenit principala caracteristică a mediului de afaceri. Într-o eră dominată de tehnologii, pe fondul accelerării ritmului schimbărilor tehnologice, time-to-market
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
nu putea fi decât barbară. Emilia este surprinzător de demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
173. 276 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 278. 95 certe, ambele fiind căsătorite de cinci ori, ducând o viață destul de libertină. „Asemănarea târgoveței cu femeia samarineancă evidențiază, o dată în plus, corelarea ei cu Vechiul Testament, cu tot ce este carnal și cu perceperea sensului literal al textelor”277. Cu toate acestea, femeia din Samaria îi este superioară: deși dusese o viață dezordonată, are totuși puterea de a înțelege admonestarea și porunca divină de a se îndepărta de tentațiile trupului care au subjugat-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mai multă valoare, neglijând spiritul textului, de aici și comicul debordant. Târgoveața are cu siguranță în construcția sa ceva epicureic, fizicul ei trădează vitalitate, poftă de viață, dinamism, și încearcă să găsească o justificare pentru propria imoralitate în textele scripturistice. Perceperea ei drept o figură simbolică a carnalității i-a determinat pe unii critici literari, paradoxal, să afirme că personajul acesta nu are nimic de a face cu verosimilul, este mai curând „o figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a făcut față cu demnitate. Geoffrey Chaucer a încercat prin Constanța să creioneze de fapt viața unei sfinte 758, între ea și Sfânta Cecilia, eroina din Povestirea celei de-a doua maici, nu sesizăm o mare deosebire. Remarcăm, vis-à-vis de perceperea acestor personaje, sentimentul sacrului, al miraculosului, care depășește limitele firești ale omenescului. Constanța are darul neobișnuit al glosolaliei și acesta o ajută să-și îndeplinească activitatea misionară. Reprezintă o trăsătură rară, pe care de obicei femeile nu o primeau: „Darurile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe care tânăra promite că îl va revela și soțului, dacă acesta va accepta religia creștină, vine să confirme faptul că perfecțiunea morală a Ceciliei o ridicase din planul mundan, oferindu-i ca alternativă pentru desăvârșita urmare a îndemnului creștin, perceperea celestului, a sacrului camuflat în profan. Gestul ei, dar și al soțului care acceptase convertirea, este răsplătit cu încununarea divină, simbolică celor virtuoși, curați. Un înger le rostește solemn: „Cu trup curat și cuget ca de rouă/ Purtați-vă - le
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de specialitate. Dificultățile sunt generate de diversitatea, complexitatea și exactitatea cunoștințelor necesare înțelegerii procedeelor și procedurilor contabile, evaluării și încadrării operațiilor supuse înregistrărilor contabile. Relațiile biunivoce care se stabilesc în cazul contabilității în partidă dublă între procese, fenomene, operații îngreunează perceperea și transpunerea acestora în formule contabile. În lipsa unei experiențe a unei practici adecvate, dificultățile se amplifică. De asemenea, contabilitatea solicită un efort susținut pentru aducerea și menținerea cunoștințelor în actualitate. Efortul vizează și latura juridică, de reglementare. Efortul de însușire
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
și existența altor factori, cu excepția celor de sex/gen, dar că, treptat, teoriile au devenit mai deschise, mai „prietenoase” față de alte variabile, că genul se intersectează cu etnia, rasa, așa cum subliniau criticii explicațiilor unidimensionale 2. xe "Sapiro"Sapiro subliniază că perceperea femeilor ca grup cu interese specifice nu implică și faptul că acestea se și identifică astfel sau că problematicile grupului sunt bine conturate și articulate ca atare. Ea se întreabă dacă „putem oare demonstra că femeile ca grup împărtășesc anumite
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
am specificat anterior, sunt formulate de feministe, interesele practice de gen sunt formulate mai curând de femeile care se află în acele situații. xe "Molyneux"Molyneux afirmă și că ele sunt, de obicei, un răspuns, o reacție, determinat(ă) de perceperea unei nevoi imediate și nu au un scop strategic, cum este, de exemplu, egalitatea de gen. În urma acestui mod de conceptualizare a intereselor putem desprinde câteva concluzii. a) Nu se poate stabili o legătură directă între interesele strategice de gen
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
mișcare de masă se poate produce în măsura în care nevoile sunt identificate de femei, dar și percepute ca fiind de natură politică sau prin conturarea acestora în urma cercetărilor empirice și prin propuneri de politici publice care să se adreseze acestor interese practice. Perceperea intereselor femeilor și ale bărbaților ca fiind divergente în cadrul tranziției este întărită și de relația care - consideră Mihaela xe "Miroiu"Miroiu - ar trebui să existe între femei și putere. „Puterea asupra puterii”, întoarcerea la „sensurile primare genuine ale feminismului”, în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
6%, comparativ cu 14,3% bărbați). Dintre toate categoriile de populație, indiferent de etnie și de gen, pentru femeile de etnie maghiară, instituțiile special create au cel mai important rol în reglementarea violenței în cuplu (42,9%) (vezi figura 7). Perceperea violenței domestice ca pe un fenomen privat poate fi și un indicator al distanței dintre stat și femei. În România, statul a jucat un rol important (și continuă să o facă) în determinarea poziției femeilor și a bărbaților pe piața
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
respecte dihotomia public-privat, fie masculinizarea românească a politicii ia în considerare doar interesele construite după chipul și asemănarea sa. Este posibil ca intervenția minimală a statului, care se rezumă doar la a asigura cadrul legislativ și instituțional, să contribuie la perceperea caracterului nepolitic al violenței de către femei. Însă această ipoteză, potrivit căreia femeile au nevoie de intervenție politică, dar care, pentru că sunt politic „ale nimănui”, au ajuns să își perceapă interesele ca fiind mai degrabă private, trebuie verificată calitativ. Lipsa feminismului
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
se dizolvă În apă caldă, iar soluția rezultată se filtrează printr-un tifon. Se pun 3-5 picături În fiecare ochi, de 3-4 ori pe zi. Cataractă Opacifiere a cristalinului, care se caracterizează prin tulburări de vedere (vedere dublă sau multiplă, perceperea subiectivă de musculițe zburătoare etc) și prin colorarea În alb sau cenușiu a pupilei. Apare la bolnavii de arterioscleroză, diabet, artrită etc. Picături de miere de albine, cîte una În colțul fiecărui ochi, noaptea la culcare, timp de cel puțin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]