1,714 matches
-
este cel al lui Răzvan Codrescu: "Sub paravanul parșiv al "autonomiei esteticului", autoarea își permite nu doar o abordare liberă a istoriei sau tradiției sfinte, după moda curentă a "demitizărilor", ci o răstălmăcire batjocoritoare, de proporții delirante, mergând de la insinuarea perfidă la abjecția cea mai vulgară. [...] Românii sunt acuzați întruna de "fundamentalism". Noi credem că ei pot fi acuzați mai degrabă de o iresponsabilă toleranță. Piesa semnată de A. M.-P., cu nimic mai prejos de Versetele satanice ale lui Salman Rushdie
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
viitorii moștenitori despre uneltirile ale căror victime vor fi. (Nu era oare el însuși deținătorul unui secret teribil? Acela potrivit căruia la originea asasinatului lui Henric al IV-lea au fost iezuiții.) Avertismentul era completat de exprimarea dorinței ca Asociației perfide care va încerca să-i lovească, moștenitorii să-i opună o alta, bună și sfîntă, devotată în exclusivitate apărării unor cauze nobile. Din moment ce o asociație perfidă [spune testamentul lui Rennepont], clădită pe degradare umană, pe despotism, blestemată de popoare, a
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al IV-lea au fost iezuiții.) Avertismentul era completat de exprimarea dorinței ca Asociației perfide care va încerca să-i lovească, moștenitorii să-i opună o alta, bună și sfîntă, devotată în exclusivitate apărării unor cauze nobile. Din moment ce o asociație perfidă [spune testamentul lui Rennepont], clădită pe degradare umană, pe despotism, blestemată de popoare, a traversat secole și a stăpînit lumea prin teroare, trebuie să existe o altă asociație întemeiată pe fraternitate, pe dragoste întru evanghelie, care să aibă drept menire
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
clopoței pe care Nimicul o îmbracă pentru a-i auzi clinchetele înainte să și-o smulgă din spinare. Ce este Totul? Nimic altceva decât Nimicul: acesta se strânge de gât, apoi se înghite cu lăcomie: iată la ce se reduce perfida șarlatanie potrivit căreia ar exista ceva! Dacă într-adevăr strânsoarea ar înceta numai pentru o clipă, Nimicul ar țopăi în văzul tuturor oamenilor și i-ar îngrozi; nebunii numesc eternitate această oprire! însă nu, dimpotrivă, este Nimicul, moartea absolută întrucât
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
află-n templu în sînge prăbușit. Hermina: E mort? Orest: Se stinge: grecii, în crunta lor mânie Spulberă-n al său sânge a sa neomenie. ................[POVESTIRE PROPRIU-ZISĂ].................................... 1525 Hermina: Cum ? Ce-au făcut? Orest......[CONTINUAREAPOVESTIRII]........................... 1533 Hermina: Taci, taci, Orest perfid, [...] Această înlănțuire poate fi rezumată astfel: Povestitor (Oreste) Auditor (Hermiona) (1) Anunțarea faptelor (2) Întrebare (1495) Rezumat (1493-1494) (3) Povestire (1497-1524) (4) Întrerupere exclamativă (1525) (5) Urmarea povestirii (1525-1533) (6) Comentarii de încheiere (1534..) Textul 7.2. Mithridate Povestitor (Arbate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
De fapt, sarazinii îi ascultă liniștiți pe toți acești frați minori când le vorbesc despre credința în Cristos și doctrina evanghelică, însă doar până la punctul în care, în predicile lor, nu îl denunță deschis pe Mahomed, prezentându-l drept un perfid și un mincinos. În acea clipă, îi lovesc violent și i-ar și ucide, dacă Dumnezeu nu le-ar veni în ajutor în mod miraculos, după care îi alungă din ținuturile lor. 16. Acesta este ordinul sfânt al fraților minori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
femeie în pădure. Ea a născut un fiu. După ce l-a hrănit o vreme, a bătut la ușa regelui, ca de acum înainte să aibă el grijă de creșterea copilului. Ajungând vestea la urechea regelui, acesta a răspuns: «Atâția oameni perfizi și inutili mănâncă la curtea mea; este drept ca și fiul meu să se poată hrăni printre aceștia». Explicând această parabolă, fratele Francisc a spus că această femeie pe care Domnul a fecundat-o cu cuvântul său este el, tocmai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
apărat fecioria. Într-adevăr, un tânăr, impresionat de frumusețea ei, de mai mult timp își dorea să o întâlnească singură și să o seducă; nereușind în niciun fel să o facă să cedeze la dorința sa, a demonstrat cât de perfidă este iubirea carnală, strangulând-o în biserică. Se întâmplă adesea ca, între două persoane ce se iubesc trupește, să explodeze o ură egală în intensitate cu iubirea ce fusese înainte. 35. Cu timpul, au venit în Anglia mulți alți frați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
încredere, cu insistență și cu speranță, pentru a-l ajuta să obțină un loc de exil mai puțin aspru. Primii vor fi blamați de sulmonez cu cuvinte de foc: Ce voi spune se întreabă cu dispreț și amărăciune despre tovarășii perfizi și despre servitorii răutăcioși?" "Quod referam comitumque nefas famulosque nocentes?"156 Unora dintre ei le dedică elegii întregi și până și un poem Ibis157. Din câte se pare, acești comites și famuli nu trebuie să fi fost persoane de încredere
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a-i obține iertarea; decretul a fost dat în timpul absenței sale; la acestea s-au adăugat cuvintele aspre (aspera verba) din decret care i-au accentuat suferința; călătoria spre locul de exil a avut loc în timpul unei ierni deosebit de grele; perfida-i grămadă de prieteni s-a îmbogățit din bunurile sale; locul de exil era cel mai trist din lume, punctul cel mai îndepărtat de pe glob, unde nu te puteai bucura aproape deloc de pacea lui Augustus. Curajul lui Ovidiu este
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a poetului persistă atât la sfârșitul celor cinci ani care au trecut, cât și la începutul următorilor cinci ani din exilul său la Tomis. Perstat enim Fortuna tenax, votisque malignum Opponit nostris insidiosa pedem. De data aceasta " Soarta tenace și perfidă" i-a adus lui Ovidiu un doliu foarte grav: moartea lui Paulus Fabius Maximus. Epitetele "tenace și perfidă Soartă" marchează, fără îndoială, și aici voința nemiloasă care a determinat exilul poetului, care a persistat în decizia de a nu-l
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ani din exilul său la Tomis. Perstat enim Fortuna tenax, votisque malignum Opponit nostris insidiosa pedem. De data aceasta " Soarta tenace și perfidă" i-a adus lui Ovidiu un doliu foarte grav: moartea lui Paulus Fabius Maximus. Epitetele "tenace și perfidă Soartă" marchează, fără îndoială, și aici voința nemiloasă care a determinat exilul poetului, care a persistat în decizia de a nu-l lăsa pe Sulmonez să se apropie de orașul etern și care și mai grav a determinat, din răzbunare
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
și cu impresii proaspete (datorită participării lor directe la etapele ceremoniei triumfale)293. Poetul recomandă și versurile sale de laudă despre ceilalți sodales. Ovidiu se entuziasmează apoi la gândul că, între timp, pe Rin, se pregătea un alt triumf împotriva perfidei Germanii, și i se adresează Liviei, îndemnând-o să pregătească carul pentru parada triumfală. Ca un adevărat profet, sulmonezul prezice acest nou triumf, cerându-le zeilor să dea repede curs cuvintelor sale inspirate. Lui Severus îi sunt adresate scrisorile Ex
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
valea unde membrii familiei Veienti le-au întins o capcană. Ovidiu participă trup și suflet cu fantezia la acest moment foarte dramatic: "O, generos neam, unde te grăbești? Rău faci că te încrezi în dușmani. Nobilime naivă, păzește-te de perfidele arme!"363. Quo ruitis, generosa domus? Male creditis hosti. Simplex nobilitas, perfida tela cave! Fraude perit virtus... Poetul a rupt planul istoriei pentru a se situa în cel al realității prezente imediate. Figură poetică, se va spune. Dar cât adevăr
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
trup și suflet cu fantezia la acest moment foarte dramatic: "O, generos neam, unde te grăbești? Rău faci că te încrezi în dușmani. Nobilime naivă, păzește-te de perfidele arme!"363. Quo ruitis, generosa domus? Male creditis hosti. Simplex nobilitas, perfida tela cave! Fraude perit virtus... Poetul a rupt planul istoriei pentru a se situa în cel al realității prezente imediate. Figură poetică, se va spune. Dar cât adevăr al timpului său dorea să sugereze prin aceste expresii aluzive Sulmonezul! Și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
fetița pe care Sandi, cuprins de spaimă la gândul că ar putea pierde totul, vrea s-o răpească din sânul dezbinatei familii. Dar, deși îl iubește, isteața copilă nu-l recunoaște drept tată și refuză să plece de bunăvoie cu perfidul amic, raportând lui Luca, fratele mai mare, întreaga tărășenie. Atent la simboluri, dramaturgul plasează episodul dezvăluirii secretului undeva în natură, la aer curat, în parcul din spatele casei (unde se petrec scenele actului al II-lea), "peste pragul" căminului maculat de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
predomine conținutul factual, cel teoretic, arta, morala, religia? Să avem ce? Bunuri, valori, de orice fel...? Și unde este limita lui “a ști” și unde începe “a avea”? Ce înseamnă a poseda (a avea) cunoaștere? Iarăși acea exercițiu împotriva căderii perfidă prezență e celor două lumi ce se amestecă incontrolabil! Într-o asemenea dilemă apare marea întrebare a devenirii: proprii și a celui ce trebuie la răndul lui educat și îndreptat către un ideal. Care să fie acesta? Iluminiștii vedeau în
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
vie. Ștefan îi simțea adversitatea și primul lucru la care se gândi era că nu întotdeauna „verba volant”. Era prima greșeală diplomatică a lui taica. Mavrocordat ridicase uimit privirea spre domnitor, ca și cum o regulă importantă de conviețuire fusese încălcată: politețea perfidă fusese înlocuită cu sinceritatea revoltată. — Cred..., începu în grecește Ștefan, cred că dacă este vorba despre hotărâri privind înțelegeri de familie, trebuie să le trecem în înscrisuri, așa cum se trece zestrea în foaia de zestre... — Da, da, oftă ușurat Mavrocordat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se păruse acum la întoarcerea de la Adrianopol un supliciu și-i venea să răsufle ușurat la ideea că asta este ultima zi de drum, deși tot el socotise că motivul pentru care se găsea în luxoasa caleașcă trebuia să fie perfid. Ieri încă mai spera ca neica Dinu sau beizadeaua Constantin să fie cei care se vor bucura de privilegiul de a călători în butca domnească. Ah, deci așa, marele dragoman a turnat vrute și nevrute în urechile măriei sale Constandinul Stancăi, ca să ne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unui hohot de râs permanent. Nici nefericitului A, nici soților B. și C., batjocoriți în public, defăimați, nu li s-a dat câștig de cauză, cheltuielile de judecată compensându-se reciproc. Cât despre dna D., după ce a urzit atât de perfid această intrigă, își închise ușa d-lui A..., care se duse să-și ascundă rușinea și să-și repare spinarea la apele termale din Germania. Frații inamici Doi frați iubeau o tânără fată foarte nostimă, foarte cochetă; această dublă curte
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
iubește și ar urca pe scara socială măritîndu-se cu el. Cu toate acestea, nu poate accepta. Motivul este [că în trecut ea a fost sedusă de un ticălos, cu consecințele bine-cunoscute. De atunci suportă rușinea legăturii ei cu un bărbat perfid care a profitat de inocența ei. A sedus-o astfel ...]. Fata pleacă la o mănăstire, iar băiatul o uită curînd. Această structură este, de altfel, foarte des întîlnită. Textul în ramă poate ocupa cea mai mare parte a unei cărți
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și pace, când într-o zi s-au dezlănțuit forțele răului conduse de magicianul Satanei, Ariel, care dorea să supună țara și s-o închine infernului. Robert porni cu armata război împotriva forțelor răului. Dar erau atât de viclene și perfide, că nimeni nu putea să le prindă, își schimbau înfățișarea în ce doreau, aducând mari prejudicii oamenilor și țării. Tocmai căuta soluții, când își aminti de inelul cu diamant. Îl chemă pe Daniel. -Care-ți este dorința-întrebă el binevoitor. -Forțele răului
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mine. De ce să părăsești, mă întrebam, starea anterioară? Glasul era vesel, jocul privirii atât de atrăgător... Chiar atât de mult putem depinde de altul? Chiar atât de... Bănuiam că sufletul nostru nu e înconjurat de ziduri de netrecut, că alții, perfizi și puternici, ne puteau surprinde și sări peste el și să producă în noi ravagii, dar pe urmă îi gonești de-acolo și redevii stăpân. Asta când n-o dorești, în conflictele noastre cu alții, dar de bună voie să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Privea, apoi, pereții, se gândea. Și-a adus cărți de citit, un bloc de desen. Surdina realității care își arată colții mici, puturoși. A urmărit micile lor manevre, aerul vinovat și viclean cu care se strecurau printre rigorile regulamentelor. Cumințenia perfidă, spaima și bucuria de a pândi surprizele rare ale vreunei zile. Aparențele, șansa unei poteci neștiute, ipocrizia acestor amânări. A văzut, brusc, un lung șir de ani crescând, ca un munte prăfos, în fața ei ? Apăsând-o, zdrobind-o. A știut
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aibă, cel puțin precauțiunea - ca să puie pe doșcă: tălmăcită de pe moldovenie în anul cutare - da nu așa!... {EminescuOpIV 479} A. - De ce plângi, o, Dona Diana, De ce ochiu-ți lăcrimează? Nu ești sântă și frumoasă Ca o dramă spaniolă? Știi: Don Manuel, perfidul, Inconstant iubește-o altă, Alta brună, dulce, pală Ca o noapte-a primăverei. D. - Nu-i aceea ce mă doare, De ce inima mi-e-amară, Căci Don Manuel ș-acum E fidel ca totdeuna; Dar aceea ce mă doare Și-ochii mei
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]