4,422 matches
-
accentuând asupra ideii că, prin contactele diverse, prin influențele exercitate și prin procesele de aculturație pe care le-au generat, grecii și celții - precum semiții și etruscii anterior 11 - au avut un important rol în stimularea evoluției neamurilor situate la periferia civilizațiilor elenică și La Tène, integrând societățile locale în dinamica raporturilor internaționale și economice ale epocii 12. Relațiile stabilite cu Republica romană, apoi cu Imperiul au dat un nou impuls acestor legături, extinderea teritorială a Romei, „imperialismul economic“ al acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
spun după o pauză și mă las păgubașă. Poate că n-ar fi rău să tac naibii din gură. Nu mi-am dat seama c-o să ne ia o oră să ajungem la Pram City. E un depozit aflat la periferia nordică a Londrei, și n-ai cum să ajungi acolo decît cu un autobuz special. Nu mi-am dat seama nici de asta. Și totuși. O să merite cu prisosință cînd vom avea cel mai ultra mega cool cărucior din lume
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
metodologică și, de ce nu, chiar o școală. În urmă cu câtva timp, Jean-Jacques Wunenburger Îmi spunea că În Franța, la ora actuală, cercetarea imaginarului este Într-o anumită stagnare și că ar fi bine, chiar preferabil, ca zonele aparent marginale, periferia În sens postmodern, să aducă o contribuție inovatoare. Este momentul prielnic ca aceste Centre periferice să spargă „piața de idei”, producând un mesaj proaspăt. Și dădea ca exemplu Brazilia și România, unde aprecia că există un substrat interesant, În bună
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fi vulnerabile la sateliții de recunoaștere 81. Astfel, deși activitatea de recunoaștere spațială prezintă numeroase avantaje importante, există și alte tipuri de platforme care continuă să joace roluri semnificative în sfera exploatării tehnice. Avioanele, de exemplu, pot efectua misiuni la periferia teritoriului unui adversar; pot intercepta comunicații imposibil de interceptat din spațiu; pot fotografia zone aflate în apropierea granițelor teritoriale, rămânând în același timp în siguranță în afara spațiului aerian al țării-țintă; și pot intercepta semnalele radar provenite de la radarele antiaeriene ale
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
obsesii, accentuate și acutizate în versurile din urmă. M. scrie o tragică poezie a existenței, cu rădăcini în experiența bacoviană, din care răzbat inițial câteva reminiscențe intertextuale: „Vecinii, colegii, bârfa și îndrăzneala de a ți se spune că trăiești/ La periferia societății./ Dar seara-i adâncă și ploaia violetă, amurgul violet,/ Cerul violet, boala și groaza viorii violete, marea violetă...” (Provincie veche). Aidoma precursorului său, poeta își păstrează un timbru monocord, influențat doar întâmplător de diverse mode lirice, de care s-
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici, în vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului ținut la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche, ibidem, pp. 159-194; idem, Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla crisi dell’impero romano (A proposito di un libro recente), „Athenaeum” 51 (1973) 146-183. 1. Filostorgios În plină controversă ariană ne poartă istoricul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1947; Nagy István, Toate drepturile rezervate, București, 1948; Illés Béla, Cânt omul și luptele lui, pref. László Földes, București, 1950, Rapsodia Carpaților, I-III, pref. Gáll Ernő, București, 1950-1951; Vas Zoltán, 16 ani de închisoare, București, 1951; József Jolan, La periferia orașului, București, 1952; Örkeny István, Soții, București, 1953; Mikszáth Kálmán, Schițe, București, 1954; Móricz Zsigmond, Cel din urmă haiduc, București, 1955, Fii bun până la moarte, pref. Fodor Sándor, București, 1956, Chef boieresc, București, 1961; Illyés Gyula, Poporul pustelor, București, 1956
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
-o în spațiul geopolitic integrabil al Europei de Sud-Est. Dar nu de la început. Căci aproape un deceniu, societatea românească nu a fost privită de Occident ca un spațiu de expansiune, care urmează a fi înglobat, ci ca un spațiu de periferie, cu rol de interfață cu spațiul încă și mai îndepărtat, în care expansiunea occidentală nu urmează să aibă loc. La sfârșitul secolului XX, perspectiva lumii occidentale asupra României se modifică. Pentru prima dată de-a lungul istoriei ei, societatea românească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sunt unanim acceptate, iar disputa științifică din jurul lor este încă aprinsă, ideea că lumea dezvoltată produce, în mod necesar, în lumea în curs de modernizare o civilizație occidentală doar parțială, limitând astfel intenționat accesul la bunăstare și putere pentru societățile „periferiei”, poate explica destul de convingător eșecul tranzițiilor de până la al doilea război mondial și chiar și o parte a tranziției postcomuniste. Însă recenta decizie politică a liderilor lumii occidentale de a integra România nu la periferia acesteia, ci chiar în „centru
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
bunăstare și putere pentru societățile „periferiei”, poate explica destul de convingător eșecul tranzițiilor de până la al doilea război mondial și chiar și o parte a tranziției postcomuniste. Însă recenta decizie politică a liderilor lumii occidentale de a integra România nu la periferia acesteia, ci chiar în „centru”, concretizată prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, modifică radical situația țării noastre. O asemenea decizie politică dovedește, de fapt, că nu doar România este în tranziție, ci și lumea occidentală, mai ales Uniunea Europeană. Raporturile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
O asemenea decizie politică dovedește, de fapt, că nu doar România este în tranziție, ci și lumea occidentală, mai ales Uniunea Europeană. Raporturile dintre România și Europa Occidentală dezvoltată nu mai pot fi acum descrise în termenii relațiilor dintre centru și periferie, chiar dacă impactul economic, social și cultural al Vestului dezvoltat asupra înapoiatei Românii tinde adeseori să ia forme specifice tocmai acestui raport. Căci, dincolo de procesele și interacțiunile tradiționale expansiunii civilizației capitaliste se află, acum, decizia politică - inclusiv a Occidentului dezvoltat - de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cea de tip „românesc”. O accelerare a introducerii civilizației occidentale în România nu face altceva decât să accentueze diferențele de dezvoltare dintre diferitele zone și să transfere în interiorul societății românești problemele atât de mult studiate în raporturile dintre centru și periferie în cadrul sistemelor mondiale. Mai ales uriașul avans luat de București este de-a dreptul îngrijorător. Europa nu a experimentat asemenea fenomene economice și sociale - în care o capitală dezvoltă o civilizație net diferențiată de cea a societății care o susține
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
modificarea criteriilor de evaluare a tranziției românești. Așa cum am spus deja, tranziția postcomunistă s-a desfășurat pe cele trei mari direcții de compatibilizare dintre societatea românească și societatea capitalistă dezvoltată și democratică a Occidentului. Dacă ar fi fost lăsată la periferia sistemului internațional al lumii dezvoltate, precum sudul bazinului mediteranean sau țările Asiei de Sud-Est, această compatibilizare ar fi fost suficientă. Dar pentru că, din motive strategice și ideologice, România a fost inclusă în centrul lumii occidentale dezvoltate - precum Spania și Portugalia
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Germania. Această forță integratoare se baza pe actori politici români și pe interese strategice, economice și politice ale lumii occidentale. Pe de altă parte, a existat în permanență o forță centrifugă ce tindea să așeze România de fiecare dată la periferia lumii occidentale dezvoltate - nu în afara sferei ei de influență, dar în afara zonei de prosperitate pe care o asigură participarea la nucleul dur al țărilor dezvoltate ale sistemului mondial. Această forță centrifugă se bazează și ea pe o parte a clasei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidentale erau orientate pe trei direcții complet divergente. În primul rând, spre propria restructurare, care urma să consume cea mai mare parte a acestor resurse. În al doilea rând, spre înglobarea în sistemul mondial - pe cale de a fi reordonat - a periferiilor abandonate de sistemul comunist: America Centrală și Latină, Asia de Sud-Est, Africa. În al treilea rând, spre distrugere și nu spre construcție. A fost nevoie de mai mult de un deceniu pentru ca lumea occidentală să devină conștientă de sarcina sa de a remodela
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în primul rând pentru că erau excluși de la bunăstare materială, prin venituri mici și prin lipsa dotărilor sociale, de la apă curentă și canalizare și până la drumuri și mijloace de comunicare, cum ar fi telefonia. Alte categorii și grupuri sociale aflate la periferia sistemului de normalitate socială - precum femeile casnice, orfanii, handicapații, liber-profesioniștii etc. - au fost situați cu totul în afara sistemului de distribuție a prosperității. Tranziția spontană a comunismului a corectat parțial această regulă a sistemului. Un exemplu în această privință îl reprezintă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ocolirea pieței și economiei naționale. Conform datelor oficiale, cei mai bine plătiți salariați din România sunt salariații sistemului bancar și financiar. Particularitatea României postcomuniste actuale constă în aceea că salariații sistemului bancar sunt toți salariați ai capitalului internațional, plătiți la „periferia” listei de salarii a companiilor bancare și de asigurări internaționale, dar net superior oricărei scale de salarii a economiei interne. La rândul lor, aceste salarii - net superioare grilei de salarizare proprii economiei naționale - sunt posibile doar în măsura în care, la rândul ei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
capitalul străin beneficiază de clauze speciale, traduse în surse speciale de profit, provenind din „foarfecele prețurilor” care asigură un transfer de venit național autohton în favoarea capitalului străin. Câtă vreme România este o piață în ascensiune, (emerging market) salariații care aparțin „periferiei” pieței forței de muncă occidentale, dar nu pieței forței de muncă românești, vor dispune de venituri net mai ridicate decât restul salariaților români și vor constitui o elită a „gulerelor” deopotrivă „albe” și „albastre”, indiferent de performanța activității pe care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe care o prestează. Această particularitate este extrem de importantă, deoarece distorsionează piața forței de muncă românești. Diferența dintre economia românească și cea a lumii dezvoltate este atât de mare, încât pentru orice salariat este mai avantajos să fie angajat la „periferia” economiei occidentale, fie la ea acasă, fie prelungită în economia românească, decât în „inima” economiei naționale. Rezultatul este un continuu exod al forței de muncă românești către „periferia” economiei occidentale. Ca peste tot în lumea subdezvoltată, cea mai puternică tendință
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mare, încât pentru orice salariat este mai avantajos să fie angajat la „periferia” economiei occidentale, fie la ea acasă, fie prelungită în economia românească, decât în „inima” economiei naționale. Rezultatul este un continuu exod al forței de muncă românești către „periferia” economiei occidentale. Ca peste tot în lumea subdezvoltată, cea mai puternică tendință pe care o declanșează tranziția postcomunistă constă în orientarea către integrarea în economii internaționale alternative, în loc să se orienteze spre economia națională. Formele în care are loc această „internaționalizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
specialiștii în informatică din România lucrează mai ales pentru sucursalele companiilor străine din țara noastră, dacă nu cumva emigrează în țările occidentale dezvoltate pentru a lucra acolo. Până și lumpenproletariatul român a descoperit că este mai rentabil să lucrezi la periferia economiei țărilor dezvoltate decât să participi la piața națională a forței de muncă și, prin aceasta, la economia națională. Cerșetorii, prostituatele, proxeneții, contrabandiștii, muncitorii cu ziua, „vânătorii” de asistență socială, mercenarii și alții asemenea lor, care populau marile orașe românești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fi uitat în toată perioada de după al doilea război mondial, și mai puțin a nou-venitelor țări est-europene. În aceste condiții restrictive de expansiune limitată și în etape a Europei dezvoltate către est, țările care au rămas mai multă vreme la periferia zonelor de expansiune imediată au beneficiat de o perioadă de tranziție postcomunistă lăsată în mare măsură la discreția acestora. În aceste țări (și mai ales în acestea) s-a format o nouă clasă de capitaliști autohtoni care au preluat controlul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
înseamnă un volum de expertiză și cunoaștere compatibilă cu dezvoltarea pe care mecanismele socio-economice și politice atât interne, cât și internaționale tind să-l integreze mai degrabă în zona deja dezvoltată a Europei, sau în curs de dezvoltare - dacă considerăm periferia marilor centre urbane europene drept zone în curs de dezvoltare - decât în societatea românească. Același lucru se întâmplă și cu fluxurile de capital, deși ele au fost mai puțin studiate. Sigur este faptul că, cel puțin în primul deceniu al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
principalii exportatori de capital din societatea românească. Invers, cele circa 2 milioane de muncitori români din străinătate - care, în ciuda faptului că muncesc sau trăiesc în țări occidentale, nu sunt câtuși de puțin integrați în civilizația Occidentului dezvoltat, ci trăiesc la periferia pe care acesta a edificat-o la marginea marilor sale centre urbane - sunt principalii importatori de capital occidental în România. 4. MOȘTENIREA COMUNISTĂ Ideologiile moștenirii comuniste Tranziția către capitalism a României de după 1989 a depins, pe de o parte, de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu aparență exotică, cum ar fi cele cu China, ale căror consecințe sociale și economice constau în formarea și dezvoltarea unei colonii chinezești semnificative în Capitală, precum și în constituirea celei mai vaste piețe „gri” de origine chinezească a României, la periferia Bucureștilului (denumită, paradoxal, „Europa”). Piața neagră a produselor agricole și a produselor de contrabandă trebuie suplimentată cu o piață neagră a produselor industriale. Nici industria socialistă, componenta economiei oficiale cel mai bine controlată politic și administrativ, nu a putut fi
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]