4,234 matches
-
Zealand Journal of Psychiatry, nr. 25. Memoria represiunii politice din perioada comunistătc "Memoria represiunii politice din perioada comunistă" George Florian Macarietc "George Florian Macarie" Studiul de față își propune să inițieze o înțelegere a urmelor pe care închisorile politice și persecuțiile din perioada comunistă le-au lăsat în psihicul celor ce au trăit acele evenimente. Departe de a fi o prezentare exhaustivă, ne propunem să surprindem, într-o primă fază, amintirea represiunii politice așa cum este reflectată în memoria foștilor deținuți politici
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
studiul a evaluat și existența tulburării de stres posttraumatic, a depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin asemenea experiențe. Studierea implicațiilor psihologice și sociale ale încarcerării și persecuțiilor politice provine din faptul că România postbelică a avut parte de unul dintre cele mai severe regimuri represive care au funcționat în țările foste comuniste. Una dintre primele acțiuni ale regimului comunist a fost anihilarea oricărei forme de opoziție - politică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de opoziție. Motiv pentru care transportatorii de memorie autentică pot fi identificați ca inamici. Modelele valorizate anterior sunt astfel înlocuite (Neculau, 1999). Acești opozanți, reali sau presupuși, au devenit în scurt timp marginalizați, apoi izolați și excluși din sistemul social. Persecuțiile care au avut loc și asupra membrilor familiei sau rudelor unui deținut politic erau, la prima vedere, o revanșă, o răzbunare la adresa acestora. Putem însă considera aceste acțiuni de marginalizare ca având și efecte în planul influenței sociale și al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiind acum ținta anchetelor, perchezițiilor sau amenințărilor cu pierderea locului de muncă și doar în ultimă instanță a internării în aziluri psihiatrice sau a instrumentării unor dosare de drept comun. Deși modul de organizare a represiunii se schimbase, atitudinile și persecuțiile îndreptate împotriva opozanților au rămas cam aceleași, fiind continuate. În acest fel, refacerea de după perioada de închisoare nu a mai avut loc, întrucât „procesul de refacere poate fi întrerupt și de doze de retraumatizare - privit din afară - reduse” (Fischer și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Astfel, în discursul acestora apare foarte des problema „Ce ar fi fost dacă...” (nu ar fost închiși, ar fi avut posibilitatea unei vieți normale, fără constrângeri); • se consideră izolați și marginalizați social, sentiment format pe parcursul anilor de închisoare și al persecuțiilor postdetenție. După cum am amintit în prima parte a lucrării, anumite reprezentări la adresa lor (create de propagandă) persistă și astăzi. Referitor la acest aspect, Fischer și Riedesser consideră că „procesul elaborării traumei este în aceste cazuri în mod special de natură
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
determinată de patriotism sau de convingerile proprii; • au un sentiment de mândrie referitor la faptul că nu au colaborat cu Securitatea, în ciuda presiunilor pe care aceasta le exercita asupra lor; • după perioada încarcerării, cu scopul de a se proteja de persecuții, consideră că au reușit să disimuleze trăirile proprii, prezentând o personalitate publică și o alta privată. La aceste două tipuri de personalități se referă pe larg Tzvetan Todorov, după emigrarea sa în Occident. Efecte psihologice ale încarcerării politice Pentru a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
alta privată. La aceste două tipuri de personalități se referă pe larg Tzvetan Todorov, după emigrarea sa în Occident. Efecte psihologice ale încarcerării politice Pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale încarcerării și ale persecuțiilor politice din perioada 1948-1972 din România, am considerat necesară explorarea existenței tulburării de stres posttraumatic, depresiei și anxietății la foștii deținuți politici în comparație cu aceleași elemente investigate la persoane în vârstă care nu au trecut prin acea experiență. Evaluarea a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
posttraumatic la foștii deținuți politici într-o măsură mai mare decât la lotul de control (13%, față de 5%). Considerăm că acestea sunt generate de succesiunea evenimentelor traumatice în timp, pornind de la încarcerare și până astăzi (probabil, din cauza marginalizării și a persecuțiilor). De asemenea, observăm și o stare de anxietate mai pronunțată la subiecții din grupul foștilor deținuți politici față de grupul de control. Asocierea dintre intensitatea mai mare a stresului la persoanele cu un nivel înalt al anxietății a fost constatată și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
loc o singură dată (monotraumatizare) și acele circumstanțe traumatizante care durează mai mult timp (politraumatizare). În cazul politraumatizării, fie simultan, fie succesiv, acționează diferite evenimente traumatizante, circumstanțe, exersând astfel o influență multiplă asupra subiectului afectat. Arestarea, ancheta prelungită, închisoarea, precum și persecuțiile de după eliberare au dus la o politraumatizare succesivă în timp. Pentru a înțelege efectele acestor persecuții, putem folosi conceptul de traumatizare secvențială descris de Keilson (1979) referitor la valurile de persecuții din partea naziștilor germani în Olanda. O cercetare psihiatrică realizată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cazul politraumatizării, fie simultan, fie succesiv, acționează diferite evenimente traumatizante, circumstanțe, exersând astfel o influență multiplă asupra subiectului afectat. Arestarea, ancheta prelungită, închisoarea, precum și persecuțiile de după eliberare au dus la o politraumatizare succesivă în timp. Pentru a înțelege efectele acestor persecuții, putem folosi conceptul de traumatizare secvențială descris de Keilson (1979) referitor la valurile de persecuții din partea naziștilor germani în Olanda. O cercetare psihiatrică realizată după al doilea război mondial asupra victimelor persecuțiilor naziste în Olanda a demonstrat la victime diferite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
multiplă asupra subiectului afectat. Arestarea, ancheta prelungită, închisoarea, precum și persecuțiile de după eliberare au dus la o politraumatizare succesivă în timp. Pentru a înțelege efectele acestor persecuții, putem folosi conceptul de traumatizare secvențială descris de Keilson (1979) referitor la valurile de persecuții din partea naziștilor germani în Olanda. O cercetare psihiatrică realizată după al doilea război mondial asupra victimelor persecuțiilor naziste în Olanda a demonstrat la victime diferite straturi simptomatice, care se pot ordona după valurile de persecuție. În acest fel, dincolo de o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
succesivă în timp. Pentru a înțelege efectele acestor persecuții, putem folosi conceptul de traumatizare secvențială descris de Keilson (1979) referitor la valurile de persecuții din partea naziștilor germani în Olanda. O cercetare psihiatrică realizată după al doilea război mondial asupra victimelor persecuțiilor naziste în Olanda a demonstrat la victime diferite straturi simptomatice, care se pot ordona după valurile de persecuție. În acest fel, dincolo de o politraumatizare repartizată temporal, are loc un proces în sine coerent al experienței traumatice. După cum consideră Fischer și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1979) referitor la valurile de persecuții din partea naziștilor germani în Olanda. O cercetare psihiatrică realizată după al doilea război mondial asupra victimelor persecuțiilor naziste în Olanda a demonstrat la victime diferite straturi simptomatice, care se pot ordona după valurile de persecuție. În acest fel, dincolo de o politraumatizare repartizată temporal, are loc un proces în sine coerent al experienței traumatice. După cum consideră Fischer și Riedesser (2001), „fiecare nou val de persecuții deschide iar toate rănile și este trăită o stare de persecuție
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victime diferite straturi simptomatice, care se pot ordona după valurile de persecuție. În acest fel, dincolo de o politraumatizare repartizată temporal, are loc un proces în sine coerent al experienței traumatice. După cum consideră Fischer și Riedesser (2001), „fiecare nou val de persecuții deschide iar toate rănile și este trăită o stare de persecuție poate fragmentată temporal, dar care este totuși coerentă subiectiv”. Aceste rezultate sunt în acord cu studiile efectuate pe foștii prizonieri politici din alte țări sau cu cele care au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
persecuție. În acest fel, dincolo de o politraumatizare repartizată temporal, are loc un proces în sine coerent al experienței traumatice. După cum consideră Fischer și Riedesser (2001), „fiecare nou val de persecuții deschide iar toate rănile și este trăită o stare de persecuție poate fragmentată temporal, dar care este totuși coerentă subiectiv”. Aceste rezultate sunt în acord cu studiile efectuate pe foștii prizonieri politici din alte țări sau cu cele care au avut în vedere supraviețuitorii lagărelor de concentrare, studii ce au relevat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Considerăm că unul dintre scopurile cercetării noastre, investigarea modalităților de raportare a foștilor deținuți politici la diversele forme de represiune, a fost, măcar în parte, atins. De asemenea, am încercat să surprindem efectele în plan psihologic ale încarcerării și ale persecuțiilor din perioada postdetenție la foștii deținuți politici din România. În acest context, nu sunt deloc surprinzătoare asemănările cu aspectele raportate de supraviețuitorii lagărelor de concentrare (fie ele naziste sau comuniste) sau cu victimele violențelor politice din America Latină. Considerând propriile declarații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tipul „dușmanul dușmanului meu este aliatul meu” au alimentat paradoxul suspiciunii latente care, fiind o stare foarte labilă, trece brusc de la incertitudinea insuportabilă la siguranța extremă de tipul: Suntem singurii posesori ai adevărului absolut! - și așa se alunecă de la mania persecuției a complexului de inferioritate la o formă de superioritate paranoică. Nu-ți sugerează acest mecanism modalitatea nașterii dictatorilor? Un alt paradox este conținut și de faptul că astfel de personalități structurate antisocial ajung să conducă o societate! În concluzie, conspirologii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mare nevoie de securitate, iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice sau ipohondrice, deliruri de revendicare sau de persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive (inclusiv suicidul) sau heteroagresive (inclusiv crime), devenind astfel un pericol social; - deși ritmul de dezvoltare fizică și psihică este destul de lent, într‑un cadru social cu o structură mai puțin complexă, deficienții
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
sporadic ca topometru, strungar, paznic, salvamarist. Copiază de mână, la solicitarea lui G. Călinescu, ediția a doua a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, pe care tot el o va reedita în 1982. Nu a făcut niciodată caz de persecuțiile și privațiunile la care a fost supus. Solicitat în mai multe rânduri să vorbească despre eliminarea lui G. Călinescu și a asistenților săi de la Universitatea din București, a publicat în „Caiete critice” (1993) un articol documentat și obiectiv, fără a
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
acestei provincii. În ultima parte a vieții s-a dedicat cărții teologice; numeroasele sale broșuri de propagandă creștină din colecția „Biblioteca «Deșteptării»” ținteau ridicarea țăranului. Sentimentul național fervent, dar ferit de extremism șovin, și iubirea lui pentru oamenii din popor, persecuția suferită din partea oficialităților au făcut din M. o figură aproape legendară: „Sfântul de la Pătrăuți” - simbol al luptei pentru drepturile românilor. M. și-a strâns versurile de tinerețe, originale și tălmăciri, în volumele Poezii germane traduse liber (1890), Versuri de Schiller
MORARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288244_a_289573]
-
Vermeș, j. Caraș- Severin - 12.I.1921, Lugoj), poet și prozator. Este fiul Brândușei (n. Lighezan) și al lui Paul Munteanu, învățător. Urmează cursul secundar la Lugoj (1901-1903, 1910-1911) și Oradea (1903-1910), dar este nevoit să-și întrerupă școala din cauza persecuțiilor declanșate de faptul că publicase proză și versuri patriotice în „Drapelul” din Lugoj (1911). Redactor al ziarului tot acum, va fi obligat să treacă munții în România. Între 1911 și 1913 lucrează la ziarele „Drapelul” din Constanța, la „Foaia noastră
MUNTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288286_a_289615]
-
sine perturbate; - instabilitate afectivă și de dispoziție; - trăiri cronice de vid; - intensitate și gestionare defectoasă a furiei; - comportamente impulsive; - comportamente automutilante (scarificări, arsuri, etc.); - comportamente suicidare. DSM-IV TR menționează și apariția tranzitorie, în situații de stres, a unei ideații de persecuție sau a unor simptome disociative severe și precizează că cinci din cele nouă caracteristici clinice descriptive ale tulburării trebuie să fie prezente pentru a pune diagnosticul respectiv. Epidemiologie Prevalența tulburării de tip TPEL în populația generală este de 2%. TPEL
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei cât mai mari libertăți de creație și de exprimare irită suplimentar autoritățile. Riposta acestora nu întârzie. Tolerând în anumite limite apariția de producții literare onirice, oficialii resping categoric vederile formulate direct, și chiar cuvântul ce definește orientarea devine tabu. „Persecuția care urmează - avea să explice Țepeneag - trebuie pusă în legătură și cu invadarea Cehoslovaciei de trupele sovietice. Se strânge șurubul, ca să nu vină alții să-l strângă.” Prin așa-zisele „teze din iulie” (1971), curentului oniric i se dă - scrie
ONIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
zbuciumat, de profesie activist de partid, Mergând prin zăpadă e un text analitic ce prezintă cazul unui intelectual (Haralambie Quintus) care, nedreptățit o vreme, nu își poate reveni, chiar după ce are câștig de cauză moral, trăind mai departe sub mania persecuției și cu sentimentul ratării. Și alt roman, Aproapele nostru, aproape (1973), conceput aproape ca un reportaj, avea același prea-plin de dramatism și sentimentalism, evidențiind noblețea solidarității umane din timpul inundațiilor. Multe din romanele lui P. au conflicte interesante, însă rezolvările
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
recurgând la mici artificii de iscălitură (L.K., L.Kar., L.Karr., Kara, Lucrezzia Kara). În noiembrie 1932 este primită în Societatea Scriitorilor Români. Simpatia ei, cam stridentă, pentru mișcările de extrema dreaptă o expune în ultima parte a vieții unor persecuții. În 1945, de pildă, i se interzice să mai profeseze ca ziaristă; curios, în „Papagalul” (1946) îi mai apar câteva colaborări. Până atunci publicase în presă felurite impresii, comentarii de artă plastică, recenzii literare, cronici muzicale, reportaje, interviuri, proză. S-
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]