2,469 matches
-
luptei din cuvinte răsună odele închinate în fața prostiei, cântate pe ritmuri de manele: un astfel de peisaj acustic trasformă un absolut cândva ideal într-un chici amar al vieții pe pământ: Se bălăcesc prin rime / Arhangheli dezbrăcați și beți / Iubite picurate în sticlele de votcă / Și dracii fără cap vâslind pe lotcă / Spre insule de nuri / [...] / Și zmei cu stea în frunte / Cântând ode la iele / Elogiile prostiei / Pe ritmuri de manele. Singura cale de salvare din acest univers este cea
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
ești TU Ești mereu DA, POATE și mai rar NU. Toate-acestea-ntrupează ființa cea mai de seamă Ce n-are comparație cu nimeni și nimic; EȘTI UNICA, Pentru că EȘTI MAMĂ! DE TREI ORI Femeie, întinde spre cer o mână Să-ți picure-n palmă lacrimi de lună. Rodia obrazului s-o-mbujoreze vântul, Macul buzelor să-l aline cuvântul. Soție te du și pâinea frământă Urmează-ți destinul cu aripa frântă. Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea, Asta ți-e viața, asta menirea. Mamă
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
Macul buzelor să-l aline cuvântul. Soție te du și pâinea frământă Urmează-ți destinul cu aripa frântă. Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea, Asta ți-e viața, asta menirea. Mamă în pumni cuprinde pământul Cu truda, răbdarea, durerea și gândul. Cum picură roua în zori, dimineața, Așa începi lumea, când naști viața. Femeie, mamă, soție, Numele tău veșnic să fie Scris cu pulbere de stele pe cer. Puterea ta e un mister. MÂINILE MAMEI Calde și catifelate, făptura-ți mângâie cu dor
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
în cântec dulcea primăvară. Și-n sunete vrăjite, sufletul spre cer se-nalță În acordul simfoniei, viața însăși se descalță. Prăbușită în genunchi, de atâta frumusețe, Inima îi lăcrimează de dor și de tinerețe. Înflorește trandafirul pe obrajii ofiliți Roua picură în perle din ochi triști și chinuiți. Muzica înălțătoare sentimente noi trezește Viața cu un suflu tânăr și mai tare izbucnește. Sufletul veșnic închis, în trupuri bătrâne, Rupe lanțurile, iese, rătăcind prin lume. MONOLOG Cântecul vesel sau trist al versurilor
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
MONOLOG Cântecul vesel sau trist al versurilor mele Pătrunde-va vreodată-n inimi reci și grele? Acordul lui se pierde treptat într-un ecou Murmurând etern „un vechi” sau „poate nou”. Din ochi voi smulge perle sau tăciuni Ce-or picura alene pe lira-acestei lumi? Care-mi vor da de-acum sau cu restanță Atenție, surâs sau ... nicio importanță Dar nu-i nimic, răspunsul nu contează Ci tremurul fiorului pe care îl crează. Cu freamăt ritmic, slab sau cu violență Stârpind
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
ascunde fericit, Fără urmă de-ndoială, Clipa, că mi sa-mplinit. Te-nfășor cu-a mea iubire, Tu, adânc, mă-ncolăcești Și mă prinzi cu mii de fire, Când în ochii mei, privești. Vorbe calde, ți-aș tot spune, În ureche... picurând, Când tu arzi, ca un cărbune Și-n adâncul tău, pătrund. - Vai, Sebi, de ce nu te-ai făcut poet? sau măcar actor, că reciți atât de frumos! Mă faci atât de fericită că te-am întâlnit! Ai să rămâi pentru
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
Suru, ei având ca punct de pornire și de sprijin monodrama „Wunschkonzert” de Frantz Xaver Kroetz, poemul eminescian „Călin (file din poveste)” și un scenariu al lui Hannah Wolf, intitulat „The clock ticks the water drips” („Ceasul ticăie/bate, apa picură”). Cam ciudata si aleatorie - “ dar curiozitatea mea era una literară. Cum se poate moderniza un arhetip al Zburătorului când Eminescu a dat capodopere în două genuri literare diferite, poemul, prin Călin( file de poveste) și basmul, Călin nebunul. Apoi, ca
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
dezbrac sufletul ... Cand strigatul se-ascunde-n șoapte , Rătăcesc rotund în timpul Pierdut-ntre clipe coapte . Te evapori prin gând... Retrăind amintirile noastre , Si apari din când în când Secerând uitări în priviri albastre. Mă împac cu amintirea ... Între valurile lasate-n drum , Picurând stropi din iubirea Ce-a dispărut că un fum . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Printre vise efemere... / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2083, Anul VI, 13 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PRINTRE VISE EFEMERE… de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373837_a_375166]
-
ieșit? Judecă singur, cititorule! Sonettina CXXII - ovidiu oana-pârâu Ce-o face să ezite, azi, tremurânda pană? De ce nu'nfățișează din noapte gândul smuls Când o înmoi în sânge din neînchisa rană A spinului durerii, în pieptul meu pătruns? Din ea picură semne și,-n cap de rând, un nume Ce pentru mine'nseamnă, în fapt, tot universul, De ne'ndurat povară, sau ce păcat pe lume Condeiu'l silnicește să nesfârșească versul? Târziu revine scrisul dezvăluind secretul Pudrat pe nepătata bucată
ASTA DA ÎNCHIPUIRE SAU CUM SE FACE? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373979_a_375308]
-
care deseori se lasă obsedat de sentimentul dragostei, acesta fiindu-i ca un stimulent real al existenței: „Pe străzi înoroite te caut fără rost,/ Ceața mă îneacă într-un ocean de aer,/ Trec prin anotimpul, nedefinit, anost.../ Ascult materia cum picură a vaier!”(Clipa de amor). Pe când Ion Rotaru ne vorbește despre Florin Iordache astfel: “Încă din citirea poeziilor și prozelor sale de la diferite cenacluri din Capitală ne putem da seama de talentul dramaturgului manifestat în volumul “Teatrul politic” unde vine
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului S-a înserat, se-aud tălăngi departe, În sat e o tăcere de mormânt, Doar un lătrat mai rupe bezna nopții Și frunzele ce freamătă în vânt. Se lasă frig, mai cade câte-un picur Din norii-ngreunați și plumburii, În case-i bine-n sobe arde focul, Un mistic dans de flăcări aurii. Din când în când un scârțâit lugubru, Trezește din visare orătănii, E cumpăna ce-npunge orizontul Și vadra aplecându-se-n mătănii
LĂSAȚI PE DUMNEZEU SĂ GUVERNEZE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374106_a_375435]
-
a toate liniștea domnind Vechile domenii pline de comori Peste care nopțile aprind Licuricii palizi, lămpile surori Valurile urme au lăsat pe grind Dulce melancolic cântă sicomori Unde ești iubire? Nu-ți aud venind Pașii pe poteca vechii noastre mori Picură înaltul muzică de Liszt Susurând acorduri parcă vinovat Am ajuns un Don Quijote trist De care Dulcineea a uitat C-o aștepta din secolul trecut, Semnându-se în sarea de pe scut Referință Bibliografică: Baladescă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
BALADESCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375353_a_376682]
-
pași scăldați de scrum și pe cărarea dintre mure fragi am să încalec un alt drum și despletita-mi feciorie s-a fost tot dus s-a dus s-a dus de trena lungă-i era teamă și de sărutul picurat din geană Referință Bibliografică: PASTELURI DIN CRENELURI 8 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2070, Anul VI, 31 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PASTELURI DIN CRENELURI 8 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375424_a_376753]
-
găsiți al său cuvânt; Pace către Dumnezeu. Eu acum când scriu acestea Port ochiul înlăcrimat, Dar nu s-a sfârșit povestea Fiindcă eu nu am plecat. Mai am multe să v-arăt Lacrimi pironind tăcere, Însă nu merg îndărăt Ca să picur în cădere. El e dus să vă privească Fiindcă mult v-a mai iubit, Dar cu firea cea lumească Omenirea l-a jertfit. Vă tot număra cu teamă, Erați atât de puțini, Însă vă curta cu seamă Risipind ai sorții
NU AȚI ÎNȚELES NIMIC... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375425_a_376754]
-
Negru se aplecă și trase pelerina. În viața ei nu mai văzuse atâtea răni câte avea acel prinț. Puse mâna și curăță sângele, își rupse fâșii din rochie cu care înfășură plantele aduse de cârtiță strâns lipite de răni, apoi picură din apa luată de le izvor câteva picături pe buzele rănitului. Acesta deschise ochii și o privi nedumerit. - Voichița... - Mă cunoști? Se miră fata Împăratului Negru. - Eu sunt... Înainte de a spune cine era, feciorul își pierdu iar cunoștința. Cârtița răsuflă
ZMEUL CEL CU ZECE CAPETE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375408_a_376737]
-
pe care le poți roade liniștit! Am să îți dau un ceai care să-ți taie foamea până atunci și poți dormi liniștit între urzicile de la marginea grădinii. Înțelegându-se cu viermele uriaș, Cora se întoarse la Mărul de Aur. Picură peste rădăcinile lui două lacrimi de vrăjitoare, iar pomișorul înflori, înverzi, legă rod, iar până dimineață când regina și toți supușii ei se treziră, Mărul de Aur era plin de fructe de aur, care mai de care mai rotofeie și
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
o ajute cu o singură condiție, după ce avea să fie recunoscută ca prințesă, nepoata ei trebuia să se întoarcă împreună cu ea în ținutul vrăjitoarelor. Cora acceptă de voie de nevoie, iar Baba-Cloanța își scoase de la brâu globul magic peste care picură trei boabe de rouă. Ca într-o oglindă, în glob se văzu imediat că Inelul Vieții era chiar sub patul reginei, într-un colț acoperit cu pânze de păianjeni. Pesemne că îi căzuse cândva de pe deget, se rostogolise acolo și
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
nimerește vena, și toate-s decât mine mai urgente, numărătoarea perindând nisipul sub norii prinși cu altele se-ascunde, mă mișc, îngân, îmi pun arípi de ceară, când trebuia corabia să-mi ardă în jocul de oglinzi al Siracuzei, îmi picură pe uscăciunea buzei, le simt răbdarea-ntinsă ca o coardă. E-un fulger în trecut, de ieri - ninsoarea, mă-ncrunt, mă zvârcolesc, și plâng, și strig, dar nervii floare s-au făcut pe gură ca mucegaiul peste prospătură, mă pierde
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt iluzie Sunt iluzie de timp zămislit Pe-un ciob de privire răsărita , O umbră pierduta-n infinit În lacrima din orbită stingherita. Un strop picurat de sub streașina , O floare răsărita din câmpie , O speranță străină și târzie Sunt iluzia ascunsă ce iar învie . Sunt mirosul trandafiriu în diademe Cu mii de sclipiri enigmatice , Prin frunzele ruginițe că mici embleme Pe tulpinile firave și pitice . Sunt
SUNT ILUZIE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375558_a_376887]
-
Rusu Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe o coală Noi limpezimi de zi rătăcesc prin noapte... Și printre ape ne înecam privirea , La malul mării ne îmbălsămam cu șoapte Când printre gene ne picura iubirea. Ascultând mirata zbuciumul gândurilor ... Mi-am poposit tăcerile în vise adormite Și iar ma-nvalui mărunt în voalul uitărilor, Cănd ți-am descifrat privirile încremenite . Pe-un colț cu semne de întrebare ... Ne-am trezit în iubirea de altădată
PE O COALA de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375565_a_376894]
-
Cu brațe de lumină mă-mbrățișezi fierbinte, Nu-i anotimp să știe iubirea s-o picteze, Nici zile-n calendar să nu ne țină minte, Esti șoapta-n care nuferi fac cerul să vibreze. O viață nu mi-ajunge să picur din condei Splendorile ce-n iris cu zâmbete-ngerești, Pe rând le-ai descântat cu-ambrozie de zei, Nici clipele perechi ce-mi spun că mă iubești. Stăpân peste-al meu suflet, atât cât mai e timp, Păstrează-mă-n castele
MIRAJ PE TÂMPLA LUNII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371850_a_373179]
-
care stătuse către pământ mai păstra o pată din sângele scurs din trupul celui răstignit. Își ridică privirea încet de la baza stâlpului și văzu cum sângele amestecat cu picăturile de apă de ploaie încă se mai scurgeau pe lemnul crucii, picurând pe pământul pietros. O crăpătură considerabilă, cam de o palmă lățime se căscase acolo în urma cutremurului, întinzându-se și în spatele crucii și în fața ei pe zeci de picioare distanță. Gaius privi picioarele lui Iisus bătute în cuie pe micul suport
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
altul iar ceilalți legionari râseră scurt ridicând niște ulcioare de lut. Gaius însă îl arătă pe Iisus cu mâna întinsă. -Acesta pe care îl vedeți pe cruce m-a vindecat când l-am împuns cu sulița. Sângele lui mi-a picurat în ochi și îndată cum m-am șters cu această năframă, albeața mi-a dispărut, și ceața care îmi acoperea ochii s-a risipit pe loc. Vă jur fraților că acesta este deci un om sfânt și cu adevărat este
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
partenera de viață, să o protejeze ori să o alinte, atunci când trebuie. Adică, nu știau sau nu puteau să iubească. Acelor femei le cânta Călin. Le alinta duios cu romanțe și melodii de dor. Atunci, vioara lui plângea cu note picurate în suspinuri, se tânguia la atingerea ușoară cu arcușul. Cu note înalte sau abia șoptite, arzătoare, făcea declarații de iubire, pentru ca apoi, să zvâcnească prin note zglobii, șugubețe, în arabescuri jucăușe. Și ce voce minunată avea!.. Cum ducea el arcușul
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > O LACRIMĂ-NTRE PLOI Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului Agonizanta, sacadând absența O melodie c-un sfârșit banal Suspina ploaia ritmic, consecventă Și-și picura acordul infernal. Răstoarnă norii șoaptele lichide. Neliniști vin spre mine amalgam Și-n jocul vag al pânzelor fluide Himeric pare că te văd la geam. Dar tu mă vezi din lumea ta solară? Dezleg din ape cursul efemer. Frământ tăceri
O LACRIMĂ-NTRE PLOI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372056_a_373385]