1,564 matches
-
Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură neolitică din România. Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construirea Bisericii din Piața Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 1992, după etnie locuitorii se împart în: "84 492" maghiari, "76742" români, "558" germani, "3 259" țigani, "156" evrei
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
a devenit adesea un loc aglomerat, alpiniștii trebuind să aștepte perioade semnificative de timp să le vină rândul la coarda fixă, ducând la probleme în urcarea și coborârea eficientă pe munte. După Treapta Hillary, alpiniștii trebuie să traverseze o secțiune pietroasă cu o multitudine de corzi fixe, secțiune ce poate fi dificilă pe vreme rea. Alpiniștii stau de obicei mai puțin de o jumătate de oră pe „acoperișul lumii” deoarece trebuie să coboare la Tabăra IV înainte de a se întuneca, vremea
Everest () [Corola-website/Science/296745_a_298074]
-
Pietroasele este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Buzău, Muntenia, România. Se află într-o zonă viticolă cunoscută. În localitate și în apropierea ei s-au efectuat mai multe descoperiri arheologice, fiind găsit un castru roman cu
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
fiind găsit un castru roman cu terme datând din secolul al IV-lea e.n. și un tezaur gotic datând din aceeași perioadă. Satul există în forma actuală din secolul al XX-lea, fiind format prin unirea a două sate, denumite Pietroasa de Sus și Pietroasa de Jos. Ambele erau reședințe de comună la 1892; ele s-au format prin extinderea satului Bădeni, după ce câțiva boieri și moșneni au fost împroprietăriți în zonă; până în 1829 ele au făcut parte din fostul județ
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
roman cu terme datând din secolul al IV-lea e.n. și un tezaur gotic datând din aceeași perioadă. Satul există în forma actuală din secolul al XX-lea, fiind format prin unirea a două sate, denumite Pietroasa de Sus și Pietroasa de Jos. Ambele erau reședințe de comună la 1892; ele s-au format prin extinderea satului Bădeni, după ce câțiva boieri și moșneni au fost împroprietăriți în zonă; până în 1829 ele au făcut parte din fostul județ Săcuieni. În 1837, pe
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
împroprietăriți în zonă; până în 1829 ele au făcut parte din fostul județ Săcuieni. În 1837, pe un deal din aproperea acestei localități a fost descoperit un tezaur gotic format din 22 piese, datând din secolul al IV-lea (Tezaurul de la Pietroasele). De asemenea, în anii 1980 au fost descoperite ruinele unui castru roman și al unor terme.
Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/301031_a_302360]
-
o populație de aproximativ 3330 locuitori. Comuna Ulmeni se afla la o distanță de vest de municipiul Buzău și de municipiul Ploiești. Prin localitate trec râul Sărata și pârâul Dara. Se învecinează cu comunele Merei, Stâlpu, Movila Banului, Săhăteni și Pietroasele. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Lângă satul Sărata, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ203C, care o leagă spre nord de Pietroasele și spre sud de Movila Banului. Prin comună trece calea
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
Se învecinează cu comunele Merei, Stâlpu, Movila Banului, Săhăteni și Pietroasele. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Lângă satul Sărata, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ203C, care o leagă spre nord de Pietroasele și spre sud de Movila Banului. Prin comună trece calea ferată Buzău-Ploiești, localitățile comunei fiind deservite de stațiile "Ulmeni" și "Clondiru" Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ulmeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
aceleași două sate 1794 de locuitori, după cum consemnează Anuarul Socec din acel an. Numele de "Dara" nu a mai fost folosit pentru comună din 1931, când ea a luat numele de "Ulmeni", "Dara" rămânând doar un sat al actualei comune Pietroasele. Anul 1950 a adus o nouă organizare administrativă în România, iar cele două comune, Clondiru și Ulmeni, au fost incluse în raionul Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Ulmeni a fost reinclusă
Comuna Ulmeni, Buzău () [Corola-website/Science/301050_a_302379]
-
Stâlpu și, deservește în principal localitatea de reședință a acestei comune, care se află mult mai aproape de ea. Sărata-Monteoru este legată de Merei, reședința comunei, de un drum județean, DJ203G, unde se intersectează cu alte drumuri județene care duc spre Pietroasele sau spre DN10 la Vernești, sau spre DN1B la Popasul Merei, ambele drumuri naționale care duc la Buzău. Aceeași șosea duce spre nord peste dealul Istrița la Leiculești în comuna Tisău. Principala ramură economică a localității este turismul. Localitatea are
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
drumul dintre Buzău și Râmnicu Sărat, acesta fiind primul pod de piatră din Muntenia. Anastase Tarba Verussi, unul dintre supraveghetorii construcției podului, a delapidat bani destinați proiectului și a cumpărat cu o sumă mică mai multe piese din tezaurul de la Pietroasele, pe care le-a ascuns într-o groapă aflată pe un deal din preajma podului. Ulterior, autoritățile au primit un bilet prin care li s-a indicat locul, iar 12 din cele 22 de piese ale tezaurului au fost recuperate de
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Buzăul de Brașov. Din această șosea, la Vernești se ramifică șoselele județene DJ100H, care duce în susul Nișcovului spre Tisău și mai departe spre Mizil (județul Prahova), și DJ205, care duce de-a lungul versantului sudic al Dealului Istrița către Merei, Pietroasele și Năeni. Comuna este traversată și de calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de stațiile Vernești și Cândești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vernești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
școlii), cât ei se aflau la petrecerile pe care le dadeau în "prăvăliile" din apropiere. strezeni (cehă) = păzit (română) Strejeni, cătun, al com. Tisăul, jud. Buzău, cu 480 locuitori si 98 case. In vatra satului, pe malul stîng al izvorului Pietrosul, se afla o plută (plop), al căreia trunchiu, la mijloc, are o grosime de 9,67 m. pag. 478 din "Marele Dicționar geografic al Romîniei, 1902". Existența schitului de pe pârâul Căprița vine în susținerea celor descrise anterior. Acest schit a
Strezeni, Buzău () [Corola-website/Science/301045_a_302374]
-
pe versanții însoriți, în compoziția floristica a pădurlor sunt frecvente speciile mai termofile, printre care se întâlnesc și specii caracteristice stâncăriilor:liliac, mojdrean, cărpinița, scumpina, cer, garnița, tei. Pe stânci și pe suprafețe cu porțiuni măcinate sau pe soluri mai pietroase apar frecvent și specii ierboase caracteristice: sesleria filifolia, pao nemoralis, moehringia pendula, festuca valesiaca, festuca rupicola, sedum acre, sedum hispanicum, alium flavium, genista ovata. Aspectul caracteristic al acestor stâncării este dat de prezență speciei alyssum petraeum, care, înflorind în luna
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
acolo unde nu se întâlnea fenomenul de eroziune, se produceau totuși alunecări de teren. Cele mai multe alunecări de teren au avut loc pe teritoriul satului Valea Cheii unde s-au format așa numitele "somardoale". Pe teritoriul satului Pietrari se află Valea Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Pietroasei - de la această vale și numele satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
satului. Valea este foarte adâncă iar la confluenta ei cu râul Olănești se află o stație de măcinat piatră și o balastiera ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
ce folosește pietrișul adus atât de răul Olănești cât și de Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Valea Pietroasei. Localnicii îi spun pârâului Valea Pietroșii. Numele satului Pietrari provine de la meseria de bază bărbaților din sat : pietrari , oameni care se ocupau cu exploatarea pietrei din Valea Pietroșii și din valea râului Olanesti. Din piatră provenită de pe Valea Pietroșii a fost construit actualul Liceu Lahovari din Rm.Valcea. Apă potabilă este provenită din izvoare ce ies la suprafață la baza versanților și în locurile joase din lunca Olăneștiului. În vatra satului apă este captata în fântâni săpate până la nivelul
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
primul locuitor. Prima mențiune documentara apare într-un act de hotărnicie datat 15 aprilie, 1608. Onisfor Vlăduceanu din neamul Vlăducenilor a construit în anul 1744 o biserică în sat. Numele satului vine de la așezarea sa geografică de-a lungul torentului Pietroasa, care în vremea ploilor aduce chiar și copaci dezrădăcinați și pietre. În dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
dicționarul geografic al județului Vâlcea, ediția 1893, C. Alexandrescu menționează:"Pietrarii fac parte din comuna rurală Păușești - plaiul Cozia". Are o populație de 300 locuitori (145 bărbați și 155 femei ), iar ca populație școlară 28 copii. Pe Valea Pietrari ( Valea Pietroșii ) se află carieră de piatră pentru construcțiile de primă calitate, care se transporta în cele mai îndepărtate puncte ale Terrei. Biserică din sat a fost construită în anul 1786. Satul își trage numele de la boierii Sărăcin - care cu timpul și-
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
comună funcționau două biserici și o școală cu 36 de elevi (dintre care 4 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, era organizată și comuna Fundu-Crăsani, formată din satele Crăsanii de Sus, Fundu-Crăsani și Vadu Pietros, comună ce avea 1484 de locuitori, 3 biserici și 3 școli rurale mixte. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna în plasa Căzănești a aceluiași județ, având 1841 de locuitori în satele Balaciu de Sus, Balaciu de Jos și Sfântu Gheorghe
Comuna Balaciu, Ialomița () [Corola-website/Science/301230_a_302559]
-
Crivina de Sus (1924: "Crivina", plasa "Făget") este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Satul este situat pe brațul drept al râului Bega, la o altitudine de 220 m, într-o zonă de dealuri împădurite. Satul este atestat documentar din anul 1514 sub numele "Also Krywyna", ca făcând parte
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
Poieni este un sat în comuna Pietroasa din județul Timiș, Banat, România. Se află la 10 km de centrul de comună, satul Pietroasa. Prima atestare documentară a Poieniului datează din anii 1514-1516, când este amintit sub numele de "Pleyen" și era proprietatea lui George de Brandemburg. Aici
Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/301389_a_302718]