22,633 matches
-
ca florile de mucigai argheziene. De altfel, Gheorghe Andrei Neagu folosește procedee oarecum atipice în creionarea personajelor sale, deoarece renunță la descriere sau narațiune pentru protretul fizic sau moral și recurge la structuri lingvistice lexicale cu valențe tipologice definitorii. De pildă, șarjează cu un fel de neaoșism pentru lumea satului românesc de prin anii ’50-’60, din perioada asaltului politicii comuniste asupra stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe la pământul, boii, plugul și grapa
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
în slovele sale mai mult latura spirituală, mesajul Mântuitorului și semnificația existenței sale în omenire, insistând asupra efectului învățăturilor Sale asupra Apostolilor și al celor ce-L ascultau, exprimându-se pe înțelesul tuturor și pentru exemplificare presărându-și învățăturile cu pilde pentru o mai bună înțelegere, un dialog al omului-profet și în același timp Fiul, trimisul lui Dumnezeu, cu oamenii care împărățesc pământul. „Iisus Hristos dovedește o autoritate și o demnitateunică în tot timpul desfășurării activității Sale deînvățător, este ascultat cu
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
în educarea și formarea Apostolilor săi care după Înălțarea Sa la cer se vor răspândi și vor propovădui credința lor în lume. Prin înțelepciunea Sa Divină a contribuit la modelarea caracterului lor moral de mesageri ai Domnului. În timpul lecturării capitolului „Pilde” după fiecare pildă cazi într-o meditație profundă, o reîmprospătare sufletească și trupească, renașterea întru Dumnezeu. Adevărata credință este o virtute pe care unii dintre semenii noștri și-au pierdut-o, de cele mai multe ori voit și din anumite interese, trecând
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
formarea Apostolilor săi care după Înălțarea Sa la cer se vor răspândi și vor propovădui credința lor în lume. Prin înțelepciunea Sa Divină a contribuit la modelarea caracterului lor moral de mesageri ai Domnului. În timpul lecturării capitolului „Pilde” după fiecare pildă cazi într-o meditație profundă, o reîmprospătare sufletească și trupească, renașterea întru Dumnezeu. Adevărata credință este o virtute pe care unii dintre semenii noștri și-au pierdut-o, de cele mai multe ori voit și din anumite interese, trecând la alte religii
ASPECTE PEDAGOGICE ŞI CATEHETICE ÎN LUCRAREA DE MÂNTUIRE A DOMNULUI IISUS HRISTOS” de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/380717_a_382046]
-
începe a fi scris cu 1500 de ani înainte de Hristos și conține următoarele cărți canonice: Geneza, Exodus, Leviticul, Numeri, Deuteronomul, Iosua, Judecători, Rut, 1. Samuel, 2 Samuel, 1 Împărați, 2 Împărați, 1 Cronici, 2 Cronici, Ezra, Neemia, Estera, Iov, Psalmii, Pildele sau Proverbele, Eclesiastul, Cântarea Cântărilor, Isaia, Ieremia, Plângerile lui Ieremia, Ezechil, Daniel, Osea, Ioel, Amos, Obadia, Iona, Mica, Naum, Habacuc, Tefania, Hagai, Zaharia, Maleahi, Noul Testament: Matei, Marcu, Luca, Ioan, Faptele Apostolilor, Romani, 1 Corinteni, 2 Corinteni, Galateni, Efeseni, Flipeni, Coloseni
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
în tot ceea ce face, cu ajutor de la bunul Dumnezeu!... (Pr. Dr. Ioan - Mircea Ghitea). * Lucrările prezentate de Domnul Doctor în teologie, Stelian Gomboș, domnia sa fiind un prolific publicist, vin în întâmpinarea cititorilor, ca o mare binecuvantare, fiind, până la urmă, câteva pilde demne de urmat, pentru a trăi în comuniune și iubire permanentă cu Sfânta Treime și a ne pregăti de urcușul anevoios, care duce spre mîntuire, desăvârșire și îndumnezeire. Pentru noi este un demers editorial inedit la care ne cheamă Domnul
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
apare cartea, la Minerva, să le vîndă de semne bune. Scotocitor prin cartiere vechi și prin mahalale nelipsite de suculentă cochetărie, cel ce se plimbă singur zăbovește la rîvnitele, altundeva, "crîmpeie mici de gingășie", ascunse în alcătuirea de beton. De pildă, primele zile ale lunilor de primăvară. "Ce-i un mărțișor pentru străinul de București?" Prea puțin contează (,în privința mărțișoarelor, istoria e mută, și găteala zilei de martie o poartă domnișoarele și cucoanele cu seninătatea artisticei ignoranțe"), cîtă vreme "cum o să
Într-un colț de țară veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10228_a_11553]
-
după caz, cînd virtuțile spiritului mercantil, cînd valorile spiritului liberal și cînd reperele spiritului imperialist. Asta înseamnă că nici o comunitate umană nu este mercantilă, liberală sau imperialistă pentru că așa vrea ea, ci pentru că pur și simplu nu are încotro. De pildă, liberalismul nu este o opțiune ideologică la care să ajungi în urma unor lungi și mistuitoare dispute teoretice, și cu atît mai puțin un ideal romantic ivit în imaginația naivă a unor visători incurabili, ci liberalismul este consecința firească a unei
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
niciodată." În ceea ce privește profilul însuși al literaturii și al culturii, are și el ceva inedit, dar nu știu dacă este atât de inedit, dacă procesul acesta nu-l întâlnim și în celelalte țări din Est. În orice caz îl întâlnim de pildă în Rusia. În Rusia, vă amintiți, în primele ceasuri ale "perestroicăi", era o efervescență intelectuală, adică scriitorii nu mai stăteau să scrie romane, ci jurnale, memorii etc. Deci, în asemenea momente, este o eclipsă a beletristicii pure și atenția se
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
nici o importanță culturală." (p. 155). A deranjat agresivitatea lui C. Rogozanu, convocată și în titlul acestui volum de debut. La o privire mai atentă, însă, o asemenea "critică" e un motiv de bucurie. O deconstrucție veritabilă, cum a făcut de pildă Eugen Negrici cu poezia lui Nichita Stănescu, este mult mai dureroasă pentru un autor decât astfel de petarde publicistice, care explodează în mâna celui ce le lansează. Este dificil să iei în serios un comentator care afirmă că a face
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
precum un duș rece: am înțeles că în sânul BOR există fidelități și complicități ce depășesc cu mult întâmplătoarele conflicte provocate de deschiderea sau păstrarea la secret a dosarelor de Securitate. Una din aceste complicități s-ar putea referi, de pildă, la patrimoniul și averile înalților prelați. S-a scris despre sumele enorme plătite pentru promovarea la rangul de episcop sau mitropolit. S-a vorbit despre cvasi-generalizarea sistemului șpăgilor pentru cel mai neînsemnat serviciu ori pentru a obține o poziție călduță
Jurământul de castitate și îmbuibare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10268_a_11593]
-
infinitezimalul formei, pe parcursul numeroaselor sale cicluri el se mișcă liber atît în lumea austeră și nonfigurativă a iconarilor, cît și în dezlănțuirile cromatice ale expresioniștilor sau în construcțiile voluptuoase și luxuriante ale nabiștilor, în mod special ale unui Vuillard, de pildă. Chiar dacă fiecare dintre etapele sale, așa cum încercam să sugerez cu prilejul amplei sale expoziții de la Muzeul Național de Artă, are o logică interioară proprie și o mișcare particulară a expresiei, adevărata anvergură a personalității lui Bernea nu poate fi determinată
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
în întregime de a-i mai spune că un rob, chiar așezat pe un soclu, tot rob rămîne. Sub acest unghi, cultura europeană este opresivă și discriminatorie, și asta grație miturilor privitoare la excelența feminină din anumite domenii omenești. De pildă, mitul frumuseții, al maternității și al domesticității. Toate aceste mituri subjugă femeia sub pretextul prețuirii unei pretinse naturi feminine pe care tocmai însușirile de ființă frumoasă, de mamă și de gospodină păreau s-o definească cel mai bine. Cînd aceste
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
constituire a statului național modern; Carmen Popescu își justifică astfel și delimitările temporale: în 1881, România devenea regat după ce își obținuse independența; anul 1945 marchează instaurarea regimului comunist. În ceea ce privește alegerea termenului de "stil național (românesc)" în detrimentul altor formule (ca, de pildă, binecunoscuta expresie "stil neo-românesc"), iată explicația autoarei: "Ťnațional (românesc)ť pentru a pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
proaste): "'cînd făceai manej pe interval (...), te trezeai deodată cu o găleată de apă în cap, aruncată de la cracă" (= din paturile de sus) (p. 28-29). Funcționalitatea intervalului e atestată și de alte relatări, reportaje, interviuri despre viața de închisoare; de pildă, un comandant: declară: "'La noi e disciplină - nu lași deținutul să iasă la bătaie pe interval, ca să câștige șefia dormitorului" (Adevărul, 18.04.2001); referirile la spațiul închisorii apar și în texte de muzică recente: "'Am scos om pe interval
"Pe interval" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10293_a_11618]
-
cuvintele noastre. Pentru medievali, acest loc de întîlnire semăna cu o bolgie a confuziilor semantice, un fel de creuzet interminabil înlăuntrul căruia lămurirea unui cuvînt dădea naștere unor nelămuriri secundare a căror încercare de clarificare anula semnificația cuvîntului inițial. De pildă, cum se poate răspunde la întrebarea dacă cuvintele cu sens general corespund sau nu unor realități din lumea noastră? Au oare ele un temei real, sau sînt simple noțiuni a căror semnificație e produsă de mintea noastră? Bunăoară, dacă spun
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
Nu spunea securiștilor altceva decât ne spunea nouă, celor apropiați, sau, în străinătate, lui Cioran, lui Ierunca și celorlalți." Dacă îl vom compara azi pe Constantin Noica, pe marele nostru învățat trecut prin Biblioteca din Fanar, cu doamna Muscă, de pildă, gospodina bravă și sinceră, cu scrisul dumneaei așa de caligrafic, nu știm ce să mai zicem... în România, dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o părintească încurajare. Domnul Pleșu nu poate să afirme pe față
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
cumpărate la jumătate de preț față de prețul românesc, îi vei vedea cum gonesc spre satele lor de lângă Suceava, sau Bistrița, sau Slobozia și îți vei da seama că sunt salvați. Sunt salvați fiindcă nu mai sunt captivii ,modelului" românesc (de pildă, ai drumurilor ca acela descris la începutul acestor rânduri). Acum ei au termen de comparație, au înțeles că există și alt sistem de referință, ceea ce e hotărâtor.
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
esența ei logos - ajung să fac afirmații contrare în privința filosofiei. De aici încolo am putea să-i lăsăm deoparte pe Aristotel și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
A fi membru în Jockey-Club era o distincție asemănătoare primirii unei decorații sau a unui secretariat de stat, pe cartea de vizită, între gentlemanul care ieșea, puțin amețit de fumuri, de la club și burghezul înstărit ce ieșea de la Capșa, de pildă, era o certă diferență. Distanța creștea considerabil între primul și cetățeanul ce părăsea, turmentat, cârciuma. Dacă fericitul purtător al insignei clubului se putea coborî în acele hale unde se degustau frigărui, fleici și fudulii, cu vin de buturugă turnat din
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
la vertebrarea etică a unor personalități culturale, criticul nu judecă totuși creația literară prin această grilă, lăsând operei ce e al operei și omului, ce e al omului. Am exact aceeași convingere, că perspectivele nu trebuie confundate și că, de pildă, îl putem penaliza oricât pe Eugen Barbu ca individ, citindu-i în același timp cu seninătate un mare roman precum Groapa. O disociere, e drept, inconfortabilă, pe care Monica Lovinescu și alți critici, din diasporă ori din țară, nu pot
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
îngerilor. Iar când această necredință se va transforma miraculos în convingere și cucernicie, atunci, ca într-o rugăciune, actul restitutiv va deveni imprecație și jubilație. Restul va depinde de forța credinței. Și, bineînțeles, de ceea ce crezi. Dirijorul François Boulanger, de pildă, crede cu putere în orchestra sa. Un ansamblu disciplinat, fără a fi însă cazon. Poate și o anume omogenitate asigurată de prezența exclusivă a corzilor m-a făcut să simt această formație ca pe o blană fină și moale ce
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
fiecare vară. Orașul este un laborator al întîlnirilor, al dialogului - o mare, mare artă aici - al memoriei afective și subiective. La rînd la intrarea într-o sală, în autobuzele care te duc sau te aduc de la Cariera de la Boulbon, de pildă, la o cafea, în librărie, se discută numai despre teatru. Despre ce ai văzut, se fac recomandări călduroase, se amintesc, negreșit, spectacolele care fac vîlva acestei ediții și, ca într-un ritual, cele care au rămas în istoria festivalului. Totul
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
arhondologii craiovene, bune de pus alături cu aceea a lui Sion, la încîlcite parcursuri școlare și la reviste ale presei politice de sfîrșit de secol umplu paginile acestui prim (și cel mai bun din serie) volum de memorii. Iată, de pildă, ca probă în gîlceava dintre dreptul care se scrie pe hîrtie și legea pe care-o țineau oamenii locului, comedia lui un nume ce-i (undeva lîngă Craiova): "Părinții mei hotărîseră să mă boteze Ion. Cîteva ore după nașterea mea
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
și tertipuri. Cît despre tertipurile prozei (că de proză, nicidecum de simple notații după natură, e vorba) lui Constantin Argetoianu, o enumerare nu poate lăsa pe dinafară lungile note de subsol, povești în josul paginii, completare la întîmplări cu etaje. De pildă, biografiile comprimate, cu viciile scoase în vedetă (nu e un moralist, Argetoianu, doar un "hagiograf" de lume pestriță, căruia-i place să se amuze, pe socoteala cui o fi), ale unui Alexandru Georoceanu, discipol al lui Maiorescu, băiat de viitor
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]