4,896 matches
-
cu ce să-și meșterească „talpa luntrii”. În căutarea unui copac adecvat pleacă zeul arborilor și al vege- tației, Pellervoinen, înarmat cu un „topor de aur” (unealtă consa- crată). Plopul îl refuză, pentru că viermele i- ar fi ros rădăcina, iar pinul, pentru că în vârful lui ar fi croncănit corbul. În fine, după lungi căutări, este ales un stejar în jurul coroanei căruia s-au rotit soarele și luna (arbore cosmic) și în crengile căruia și-a făcut sălaș și a cântat cucul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
regăsește și în alte tipuri de colinde (cu temă nupțială, de exemplu), în care apare ca unic loc ferm în mijlocul haosului acvatic : Vine marea cât de mare, Da de mare, țărmuri n-are, Dar în undă ce ni-aduce ? Aduce pini Și cu tulpini ; Pintră pini și pintră brazi, Legănel De păltinel (16, p. 179). în leagăn „șade fiica cea frumoasă” care urmează să se mărite. Tot în colindele pentru fată sau fecior în preajma căsătoriei regăsim toposul originar-cosmogonic - un arbore uriaș
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de colinde (cu temă nupțială, de exemplu), în care apare ca unic loc ferm în mijlocul haosului acvatic : Vine marea cât de mare, Da de mare, țărmuri n-are, Dar în undă ce ni-aduce ? Aduce pini Și cu tulpini ; Pintră pini și pintră brazi, Legănel De păltinel (16, p. 179). în leagăn „șade fiica cea frumoasă” care urmează să se mărite. Tot în colindele pentru fată sau fecior în preajma căsătoriei regăsim toposul originar-cosmogonic - un arbore uriaș, crescut în mijlocul mării (mai rar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
evocarea lor în descântece și vrăji ca arme cu care sunt amenințați demonii furtunilor, ai bolilor etc. În loc de orice alte argumente, iată mai multe exemple luate din descântece : (de „zgaibă” = rană) „Că de nu te-ai duce de voie/ De pin oasele lui Ion/ Te-i duce de mare nevoie/ Cu gura te-oi blăstăma/ Cu fusul te-oi împunge”, sau (de „uimă” = adenită) „Uimă, uimă, sui pe cute/ Și te du la munte/ Și te sui pe drugă/ Și te
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
râsul”, numită gelotophyllis, care, băută într-o poțiune de vin și mir, „provoacă tot felul de vedenii și un râs care nu se potolește”. Râsul provocat de planta psihotropă poate fi oprit doar „prin administrarea unei poțiuni de sâmburi de pin în vin de palmier cu piper și miere”, adaugă eruditul scriior roman (Naturalis historia, XXIV, 102) (38, pp. 195-196). Revin la Herodot și la fumigațiile de plante psihotrope. Refe- rindu-se la masageți (ramura răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se poate distinge la începutul narațiunii lui Georg Büchner, Lenz, în ciuda naratorului auctorial: Pe data de 20 ianuarie Lenz a traversat munții. Vîrfurile și pantele abrupte acoperite de zăpadă, în josul pietrelor gri ale văilor, al poienilor, al stîncilor și al pinilor. Aerul era umed și rece; apa șerpuia în josul pietrelor și traversa drumul. Ramurile pinilor coborau grele în aerul umed. Pe cer treceau nouri cenușii, însă foarte denși iar apoi se ridică aburul ceții în sus [...]466. Așa cum Anderegg a arătat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
data de 20 ianuarie Lenz a traversat munții. Vîrfurile și pantele abrupte acoperite de zăpadă, în josul pietrelor gri ale văilor, al poienilor, al stîncilor și al pinilor. Aerul era umed și rece; apa șerpuia în josul pietrelor și traversa drumul. Ramurile pinilor coborau grele în aerul umed. Pe cer treceau nouri cenușii, însă foarte denși iar apoi se ridică aburul ceții în sus [...]466. Așa cum Anderegg a arătat deja în interpretarea pe care a făcut-o acestui pasaj, atît adverbele deictice, cît
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
la nivelul corpului grosier, dintre regnul vegetal și regnurile animale (în accepțiunea curentă a termenului) se răsfrânge și la nivelul corpurilor subtile (atâtea câte pot fi regăsite la ambele regnuri − adică doar cel eteric). Astfel, sunt citați mulți arbori, ca pinul și eucaliptul, care folosesc un alt gen de Prana decât omul. </footnote>, până la achiziția evolutivă a sistemului nervos; lăsăm deoparte animalele (în accepțiunea generală a termenului), la care se manifestă deja un al treilea corp. “Să aruncăm o privire asupra
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
PD-L au negat puternic orice implicare a lui Traian Băsescu, mergând până la a-i cere scuze public pentru decizia asumată de partid. În paralel și în replică la formarea "partidului prezidențial", PNL a inițiat consultări cu PNȚCD, AP și PIN în vederea constituirii unui pol politic de centru-dreapta. Oficial, consultările au debutat la începutul lunii iunie 2007, odată cu discuțiile purtate de liderul PNL cu cel al Acțiunii Populare, fostul șef de stat Emil Constantinescu, pe 4 iunie, și cu președintele PNȚCD
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
parlamentare PD, vezi Anexa nr.14. 304 În context, să amintim și faptul că tot în acea perioadă PD a început demersurile pentru absorbția a ceea ce mai rămăsese din PUNR. 305 La alegerile pentru Parlamentul European, din 25 noiembrie 2007, PIN a obținut 2,43% din voturi. 306 Cf. Adevărul, 21 mai 2005 307 Decizia a fost luată pe 19 iunie 2005 la reuniunea Partidului Socialist European de la Paris, la care a participat și Emil Boc. Cu aceeași ocazie, PSD a
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
informațiilor: secret/public, număr participanți, nivel de informare, nivel de stres, timp alocat. Variabilele de proces (pregătirea, comunicarea, procedurile, strategiile negocierii). Variabilele de rezultat (moduri și criterii de evaluare a felului în care n. și-a atins scopul). B. Modelul PIN al n. dezvoltat de Kremenynk, presupune cinci variabile (Dragoș, 2005): Actorii n. (interesele lor, raportul de putere, interacțiunea). Structura n. (obiectul negocierii, contextul). Strategiile n. (diagnosticul situației, fixarea obiectivelor, modalitățile de conducere a întâlnirii). Procesele n. (secvențele acțiunilor actorilor: informare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pășunile, hrana, materiile prime și remediile naturiste pe care le oferiseră spațiul forestier anterior. Vechile păduri mixte, din care trei pătrimi erau alcătuite din arbori cu frunze late (foioase), au fost Înlocuite de păduri de conifere În care molidul și pinul silvestru erau dominanți sau, adeseori, singurele specii. Pe termen scurt, această experiență de simplificare radicală a pădurii prin trecerea la un singur tip de producție a avut un succes răsunător. Acest „termen scurt” a durat destul de mult, dacă ținem cont
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
acesta dizolvă solul În condițiile noastre de climă umedă și sărăcesc fauna și flora. Astfel, se Încetinește și mai mult descompunerea și se accelerează dezvoltarea humusului brut”. Plochmann precizează că, În linii mari, procesul este asemănător și În plantațiile de pin. Acest fenomen mi-a fost confirmat și de David Smith de la Yale’s School of Forestry and Environmental Studies, autor al volumului The Practice of Silviculture, o lucrare de referință În domeniul tehnicilor forestiere moderne. Pentru o descriere similară a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Maser, The Redesigned Forest). Etapa esențială a acestui proces pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a acestui proces pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
proces pare să o reprezinte micorizele (structuri formate sub pământ din ciuperci simbiote și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și rădăcinile plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962, 1987. Carson aprecia pozitiv
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
plantelor) studiate Îndeaproape de Sir Albert Howard. Vezi capitolul 7. Dintre acești dăunători menționăm: Bupalus piniarius, fluturele pinului (Panolis flammea), omida păroasă a pinului (Dendrolimus pini), omida păroasă a molidului (Lymantria manache), viespea cu ferestrău a acelor de pin (Diprion pini), scolitidele, gheba de rădăcini (Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962, 1987. Carson aprecia pozitiv aceste progrese
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
că abia pot vorbi. Vreau camerele astea mai mult decît am vrut vreodată ceva, În toată viața mea. Vreau casa asta, În Întregime. Vreau să trăiesc aici și să ne petrecem aici primul nostru Crăciun În familie, să Împodobim un pin uriaș În holul alb cu negru, și să agăț un ciorăpel de șemineu... Destul de drăguț, reușesc să Îngaim Într-un final, ridicînd scurt din umeri. Cred. — Păi, Fabia trage din țigară, să vă arăt și restul. În timp ce facem turul celorlalte
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
fost alarmă falsă. Da. Pur și simplu, o să recunosc că am inventat-o pe Tallulah-Phoebe ca să mă bag În față la coadă și sînt sigură că toată lumea o să Înțeleagă... Ba nu. O să mă linșeze. — Hai, c-a luat-o. Aveți PIN-ul? spune bărbatul de la casă, care pare total netulburat de toată agitația din jur. Formez numărul pe pilot automat, iar el Îmi Întinde sacoșa. — I-a dispărut copilul... și ea Își vede de cumpărături? zice blonda absolut șocată. — SÎnteți vă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un impuls și Întind mîna după un șirag de mărgele iridescente roz. Dacă află Luke, o să-i spun că e o jucărie educațională. Pe care mama e musai s-o poarte la gît. Îi Întind cardul meu Visa, formez numărul pin și strecor punga cu revista Vogue În suportul de sub cărucior. După care Îmi ascund medalionul cel drăguț chiar sub păturica lui Minnie, unde nu-l poate vedea nimeni. — Să nu-i spui lui tati! Îi șoptesc În ureche. N-o să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeași viziune a neîmplinirii, de aceeași dorință de a se bucura de lumină, de soare, de liniște: „Precum, de treci prin inima acestei vaste bruse,/ Dai de păduri de pini cât vezi în zări,/ Se-ntinde peste viața-mi, ca hula negrei mări,/ Cu spume tulburi, cu furtuni abstruze, / O-nvolburare de precipitări” (Vii tu). E încheierea unei evoluții poetice care s-a desfășurat sub semnul unei mari tristeți. Într-un
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
Poiana Ciutei, Chișinău, 1966; Bună ziua... Mulțumesc... La revedere, Chișinău, 1968; Ursa mare, Chișinău, 1969; Ninsori în primăvară, Chișinău, 1974; Trandafirul albastru, Chișinău, 1980; Comoara frățiorului, Chișinău, 1982; Scrieri alese, I-II, Chișinău, 1982; Întoarcerea la dragoste, Chișinău, 1984; Veverița din pinul bătrân, Chișinău, 1985; Livezi în floare, Chișinău, 1986. Repere bibliografice: G. Chira, V. Badiu, Inspirat din actualitate, „Nistru”, 1972, 3; Ion Șpac, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 137-139; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 119-131. S.P.
GHEORGHIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287234_a_288563]
-
mai este mult până la crearea unei structuri formale care să ducă la o administrare unică a parcului. Recent, când Bielorusia a avut nevoie de bizoni, Polonia i-a furnizat iar când polonezii au avut nevoie de o specie rară de pin, cei din Bielorusia le-au dat pomii. Totuși, până când gardul nu este Îndepărtat bizonul poate să hoinărească liber prin pădurea primitivă, nu va putea Începe procesul de reunire al ecosistemelor 85. Reunirea ecosistemelor este o idee revoluționară, În special atunci când
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și-am plâns/ un lanț s-a rupt, un lanț s-a strâns”). Muzicalitatea versificației, dar mai ales șlefuirea limbajului imagistic în metafore uneori abstruse, cultivarea sinesteziei combinatorii („Un fir de plumb îngheață/ azurul din vocale;/ miroase a pădure de pini/ cu foșnet frig.../ Cântă păuni în lună/ pe marginea sticloasă/ a celui mai albastru/ și cast concert de Grieg”) înclină uneori spre o modalitate manieristă. Volumele Fără de pierdere, ca o iubire (1976) și Reverberata (1978) continuă pe linia subtilității și
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]