3,204 matches
-
care vorbește cu duioșie, sensibil și sentimental despre oameni de azi care se comportă ca niște făpturi din basme. SCRIERI: Glasul poetului, Cluj-Napoca, 1994; Gânduri duhovnicești, Cluj-Napoca, 1994; Gaudeamus, Cluj-Napoca, 1994; Seara dimineților, Cluj-Napoca, 1994; Macul și albăstrița, Cluj-Napoca, 1994; Piticul cel bun, Cluj-Napoca, 1996; Farsele unui îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Piticul cel bun”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 83; Mircea Popa, „Piticul cel bun”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1874. Ct.C.
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
ca niște făpturi din basme. SCRIERI: Glasul poetului, Cluj-Napoca, 1994; Gânduri duhovnicești, Cluj-Napoca, 1994; Gaudeamus, Cluj-Napoca, 1994; Seara dimineților, Cluj-Napoca, 1994; Macul și albăstrița, Cluj-Napoca, 1994; Piticul cel bun, Cluj-Napoca, 1996; Farsele unui îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Piticul cel bun”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 83; Mircea Popa, „Piticul cel bun”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1874. Ct.C.
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
Gânduri duhovnicești, Cluj-Napoca, 1994; Gaudeamus, Cluj-Napoca, 1994; Seara dimineților, Cluj-Napoca, 1994; Macul și albăstrița, Cluj-Napoca, 1994; Piticul cel bun, Cluj-Napoca, 1996; Farsele unui îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Piticul cel bun”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 83; Mircea Popa, „Piticul cel bun”, „Adevărul de Cluj”, 1996, 1874. Ct.C.
CRISAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286495_a_287824]
-
un simț deosebit al verosimilului (Jos masca, domnule Dib, 1971, Insula spionilor, 1972, Întâlnire în Valea Morții, 1974, Prețul tăcerii, 1974, Pichetul în alarmă, 1976, Invidia, 1979, Martor ocular, 1982 ș.a.). Scriitorul, care nu uită de micii cititori (Armata de pitici, 1974), abordează, adresându-se vârstei pionierești, literatura științifico-fantastică (Fantastica aventură 2101, 1975) sau se inspiră din lumea sportului (Ultima repriză, 1989). În afara unor scenarii radiofonice, confecționează și scenarii pentru televiziune, Prescripția (1969) fiind primul serial polițist românesc. În conflictul permanent
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
1967; Naufragiații, București, 1967; Cutia cu scrisori, București, 1969; Răpirea, București, 1969; Teatru polițist, București, 1969; Jos masca, domnule Dib, București, 1971; Pâinea și sarea, București, 1971; Voalul negru, București, 1971; Insula spionilor, București, 1972; Furtul, București, 1973; Armata de pitici, București, 1974; Întâlnire în Valea Morții, București, 1974; Prețul tăcerii, București, 1974; Fantastica aventură 2101, București, 1975; Pichetul în alarmă, București, 1976; Colivia de aur, București, 1977; Răfuiala, București, 1977; Pseudonimul, București, 1978; ...Restul se aranjează, București, 1978; Invidia, București
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
1941; Haplea. Pățanii din tinerețe, București, 1941; Trandafirul mării și alte povestiri din „O mie și una de nopți” și de la alte popoare, cu desene de Pascal, București, 1941; Mimina, București, 1942; Porumbița și Timofte, București, 1942; Regina din Insula piticilor, cu desene de Ioana, București, 1942; Spiridușul lui Ionel, București, 1942; Tiriplic cel norocos, București, 1942; Cutia cu jucării, București, 1943; Coana Frosa. Viața și aventurile ei, cu desene de Pascal, București, 1943; Lacrimile mamei, cu desene de Vasile Dobrescu
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
mai frumoase de la diferite popoare, București, f.a.; Cutia cu jucării, București, f.a.; Ina, fetița prigonită, București, f.a.; Istorioare pentru Puiu, București, f.a.; În închisorile turcești, Brăila, f.a.; Martinică și Puky, București, f.a.; Michi Maus în Țara viselor, București, f.a.; Moara Piticilor, București, f.a.; Omul întors din Rai, București, f.a.; Pentru copiii noștri, București, f.a.; Stan și Bran, București, f.a.; Ștrengăriile lui Gigi, București, f.a.; Zâmbiți, vă rog, București, f.a. Traduceri: Rabindranath Tagore, Lumina ochilor, București, 1921, Pietrele flămânde, București, 1927; John
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
m-a înțeles Când, ca un soare mândru cu inima de jar Ce soarbe nori de aur din marea de amar, El m-a-nalțat pe mine din mare, din popor, La rândurile mărirei, la tronu-i lucitor. Eu nu-s hatmanul vostru, piticilor de azi, Voi, dintr-o mare moartă un amărât talaz. Privesc trecutul rege - cu înstelată frunte, Privesc consoții palizi cu capete cărunte, Zîmbindu-mi cu dulceață din norii din trecut. Acei consoți din groapă sânt oastea ce-am avut. O, pe când
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a ta moarte, cu slabe mâni și reci. La sorți va pune iarăși pin lumile din cer Durerea mea cumplită - un vecinic Ahasver, Ca cu același suflet din nou să reapară Migrației eterne unealtă de ocară... Puternice, bătrâne, gigante - un pitic, Căci tu nu ești în stare să nimicești nimic. (El cade obosit pe-un trunchi vechi - și-și acopere ochii cu mâna. S-aude o muzică dulce) VISURILE (sopran) Somn, Tu al nopților domn! Ne dă prin a gândului ceață
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar șarlatanul ieși din nou la maidan și promise o altă minune, și mai mare. - Acuma, zise el, nu veți vedea nimic mai mult, nimic mai puțin decât un uriaș vestit în toată lumea pe lângă care cei mai mari uriași sânt pitici. Cată să observ însă [că] oricine i-o zice" uriașule" l-a bătut norocul: [î]i va ajuta s-ajungă la onori, vă grămădi averi asupră-i, [î]i va da mii, ba zeci de mii de lei pensie, demnități
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Critilo-i venea să-și iasă din fire. - Nu mai pot, îmi vine să strig! zise el. - Taci, spuse călăuzul, nu alerga spre pieirea ta. Așteaptă numai ca uriașul să-ntoarcă spatele și vei vedea cum o să meargă. Într-adevăr, abia piticul își săvârși rolul său de uriaș și se retrase în garderobul de lințolii și-ndată toți începură: - Bre! Ce nerozi am fost? Apoi bine: ăla uriaș era? Mic de-un stat de palmă și nu era bun de nimic. Critilo
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de față schimbă opinia! Ce mare e depărtarea între: deasupra capului nostru și sub picioarele noastre! Dar înșelătoriile acelui Sinon modern nu erau pe sfârșit. El întoarse foaia i aduse acum oameni escelenți, adevărați uriași, de cari pretindea că sânt pitici, că nu sânt buni de nimic, că sânt mai puțin decât nimic chiar. Și toți ziceam da! Și aceia trebuiau să-și poarte ponosul, să treacă de ceea ce {EminescuOpVIII 596} nu erau, fără ca oamenii cu judecată și critică să-ndrăznească
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-său Alexie Paleologul, om cu minte și viteaz; comanda peste al doilea corp de armată, menită a înainta contra protostratorului, o primi generalul Ioan Oenopolita. Alexie Paleologul se dovedi norocit în întreprinderea lui, știu să-l biruie cu totul pe piticul său potrivnic Spyriodionakis și-l sili să fugă în Moesia. Mai mult ținu și mai greu se putea înăbuși rezistența protostratorului. Împăratul, plin de vicleșug, încercă cu succes să mulțămească pe unul din protivnicii aliați și să izoleze în acest
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deja ce să faci când templul va fi gata. Ai văzut în vis o grădină superbă care înconjoară lăcașul Fiului lui Dumnezeu. Următorul pas pentru poporul tău va fi să mute în apropierea Templului florile colorate ale Câmpiei și arbuștii pitici de la liziere. Asta va fi treaba bărbaților, care vor trebui să care brazde de pământ. Femeile se vor îndeletnici cu ceea ce vei construi imediat ce se va fi ridicat acoperișul: cuptorul. Ai visat că dacă lutul pe care îl modelează Harron
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
asta mă face să văd atât de diferit țelul spre care trebuie să ne îndreptăm." Oksana Bint Laesia - Introducere în studiul Regulamentului canonic 35. XTYN STĂTEA AȘEZAT pe o piatră și picioarele i se afundaseră într-un soi de vegetație pitică, verde, punctată pe ici pe colo cu flori colorate. Nu avea mantie, soarele care îl lumina era galben și văzduhul mirosea cumva altfel decât era el obișnuit. Privi în sus spre cerul care lucea straniu, albastru, apoi își coborî privirea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
intelectual în consecința nodului “placentare” (v. fig. II.19). În acest sens, există o stranie coincidență cu Harivamsa (“genealogia lui Vișnu”), ai cărui avatari sunt: Matsya (Peștele, s.n.), Kurma (Broasca țestoasă) (reptila, n.n.), Varaha (Mistrețul) (mamiferul, n.n.), Narasimha (Omul-Leu), Vamana (Pitic) (protooameni în diferite stadii evolutive, n.n.), Parasurama (Rama-cu-Secure) (omul, n.n.), Rama (semizeul, n.n.), Krishna, Buddha și Kalki (diverse stadii evolutive ale zeului, n.n.). Memoria aparține exclusiv corpului cauzal care, atunci când este liber, adică neinhibat de prezența vehiculelor inferioare, poate face
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
la (ntreaga populație procentul era de 75%. După 1864, "proprietatea funciară este erodată, pe parcursul perioadei de p(nă la primul război mondial, de două fenomene. Pe de o parte, ea este supusă moștenirilor succesive, fapt care conduce la apariția proprietăților pitice, sub 2 ha, neviabile economic, iar pe de altă parte, urmare a legilor economiei de piață, se produce ruinarea unei părți a celor (mproprietăriți" (Mureșan, 1995: 150). La (nceputul secolului trecut, aproape un sfert din gospodăriile țărănești nu dețineau păm
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
fi reglate cu ușurință de la 16 cm în sus. Cultivatorul tip perie este utilizat în principal pentru culturile legumicole, așa cum ar fi morcovii, sfecla, ceapa, usturoiul, salata și prazul, dar în câmpurile experimentale poate fi utilizat și pentru soia, fasolea pitică, porumb, cereale păioase sau leguminoase pentru boabe. Această unealtă este cea mai eficientă în primele faze de vegetație, atunci când cultivarea între rânduri nu este posibilă, datorită presiunii laterale exercitată asupra rândurilor plantei principale. Deoarece periile se curăță singure, mașina poate
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
deceniu al secolului trecut, economia niponă a intrat într-un lung proces de stagnare. Ceea ce a pus capăt discuțiilor despre competiția economică americano-niponă. Nu trebuia să se apeleze la o asemenea analogie și dintr-o perspectivă geopolitică. Japonia este un "pitic geopolitic". China este cea mai populată țară a lumii și a treia țară din punct de vedere al suprafeței. În același timp, și modelul de capitalism pe care l-a îmbrățișat China este diferit de cel japonez. Am mai vorbit
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de monștri din mitologia greacă: Sfinxul Ă având corp de leu și cap de femeie, Centaurul Ă corp de cal, dar pieptul, capul și brațele de bărbat ș.a. b. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriași și de pitici. c. Multiplicarea șerpilor a creat imaginea balaurului cu șapte capete. d. Schematizarea feței umane se realizează în caricatură, unde ies în relief anume trăsături dominante. e. Analogia este un procedeu adeseori prezent în știință și tehnică. Structura atomului a fost
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
graba, sau chiar incompetența. * „E ușor să spui Nu.” (J. Anouilh) Pentru că, spre deosebire de a spune „nu”, a spune „da” Înseamnă a-ți oferi disponibilitatea de a ajuta, de a Îndrepta ceva, de a te dărui spre folosul altuia. * „Dacă un pitic stă pe un munte, el nu devine mai mare.” (L.A. Seneca) Într-adevăr, nu poți convinge prin ceea ce nu ai: astfel, stima celorlalți o obții nu Încercînd să ți-o impui, ci În măsura În care ai ajuns să te respecți În forul
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
necinstit și, totodată, laș, de calitățile sufletești ale lui Făt-Frumos. Să ne reamintim sensul profund/filosofic pe care Mihai Eminescu Îl dă termenului de „glorie”: Gloria-i Închipuirea ce o mie de neghiobi Idolului lor Închină, numind mare pe-un pitic Ce-o bășică e de spumă Într-un secol de nimic. („Scrisoarea II”). * „Lucrul de care te temi se Întîmplă mai iute, decît acela pe care-l speri.” (P. Syrus) Pentru că „temerea” este mai afectivă, prin natura ei, decît „speranța
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-mi cifră 1-10”. Lucrare colectivă”Orășelul copiilor” JOI DLC-DES-activitate integrată”Copilăria”. Memorizare”Copilăria de M.E.Moldoveanu”.Concurs de cântece „Cel mai bun cântăreț” VINERI DS-„grupam copiii”-joc didactic DPM -joc,ștafeta „În țară jucăriilor” alegere,mers pe vârfuri,mersul piticului -Întâlnirea de dimineață Cine sunt eu/cine ești tu? Cum salut? Continuă povestea..... Cinci minute eu,cinci minute tu; Hei am și eu o opinie -Ne pregătim pentru activități(deprinderi de igienă individuală și colectivă,deprinderi de ordine și disciplină
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
prietenului meu, desen A.L.A. Construcții Castelul fermecat, Căsuța din poveste, Grădiniță mea Artă Copiii lumii, colaj, Porumbeii păcii, confecție 68 JOI A.D.P. - Întâlnirea de dimineață Astăzi sărbătorim, prieteni buni să fim! Rutine, tranziții Arăt părinților ce am lucrat, Pasul piticului, mers ghemuit A.D.E. D.O.S. Activitate practică Drepturile noastre în imagini, lucrare colectivă A.L.A. Știință Caută vecinii, Colorează steguletulU.E. Joc de rol De-a călătoria cu prietenul meu,De-a ziua prietenului meu, VINERI A.D.P. - Întâlnirea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
editata de Revista Învățământului Preșcolar, București, 1995. Metode ineractive de grup, ghid metodic, de Silvia Breban, ș.a., Editura ARVES. Desfășurarea activității Copiii știu deja că luna care a trecut, Octombrie, se mai numește în calendarul popular Brumărel care este un Pitic. Acum suntem în luna Noiembrie denumită și Brumar. Brumar este Uriașul care ne vizitează noaptea grădiniță, lasă în urma lui un covor de brumă și dispare la răsăritul soarelui, se ascunde pentru a nu se topi. Înainte de începerea activității, pe pervazul
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]