4,022 matches
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STROPI DE ILUZII-POEZII Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului zeiță în acest loc seara vine până la marginea speranței, îmi aprinde steaua la geam, alungându-mi vedeniile, mă rătăcesc singur printre
STROPI DE ILUZII-POEZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346170_a_347499]
-
caracter, un mare șarlatan. Înainte de a intra în Deva iau drumul care merge la Brad, trec podul peste Mureș și am intrat în Țara Moților din Munții Apuseni. E o zi de vară, senină, într-o țară de un frumos pitoresc geografic, ridicată de pe niște munți vulcanici, care aici au scos la suprafață numai metale prețioase din mijlocul incandescent al micuței noastre planete. Din nefericire, din mare nedreptate, metalele astea prețioase au generat o istorie grea a celor ce au trudit
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ELEGIE LA ÎNCEPUT DE AN Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 739 din 08 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În vechiul țințirim din sat Mai trec adesea când și când, Aud un bocet revărsat La crucea mamei pe
ELEGIE LA ÎNCEPUT DE AN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346201_a_347530]
-
ales în colaborare cu Fundația Culturală „Miron Cristea”, cu Primăria orașului Toplița, cu Biblioteca orășenească, cu Muzeul orășenesc, cu Mănăstirea „Sfântul Ilie” și cu Centrul Cultural Toplița, organizând, iată, de peste optsprezece ani, Zilele „Patriarh Elie Miron Cristea”, în frumosul și pitorescul oraș Toplița, de la poalele Munților Călimani, din județul Harghita, aici în centrul și inima țării, în ținutul arcului intracarpatic al spațiului românesc al județelor Covasna și Harghita - ce alcătuiesc Sfânta Episcopie Ortodoxă Română a Covasnei și Harghitei - păstorită cu multă
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ILIE ŞANDRU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346204_a_347533]
-
ei patrie”. La toate expozițiile mele am fotografiat această dedicație pe care am pus-o pe caietul de vizitatori și într-adevăr a fost pentru mine un „porte-bonheur”. El a avut ideea de a face dintr-un sat părăsit un pitoresc centru artistic. Se poate spune că Ein Hod era Marcel Iancu și Marcel Iancu era Ein-Hod. La Ein Hod este Muzeul „Janco-Dada” și o mare galerie, unde sper, ca la anul, să prezint picturile pe care le creez acum. George
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > APARENȚĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Într-un târziu Poezii de Al.Florin Țene Aparență Dorm maimuțele în copaci Cineva seamănă vânt sub lună E timpul, îmi spune gândul
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356199_a_357528]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > STÂLPUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 525 din 08 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache cuvintele nu se aud. nu mai suport să stai între umbra mea și stâlp. am rămas. pe asfalt ni
STÂLPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356222_a_357551]
-
Acasă > Eveniment > Actualitate > DIN CÂMPIA ARADULUI ÎN ȚARĂ GUGULANILOR Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului În pitorescul nostru drum ne-a însoțit Doina Gugulan cu car cu mere dar și dorința de a lua o gură de aer curat de pe Cheile Nerei Cascadă Bigăr ori Rezervatia Mulinologică Rudăria. Am participat la Sărbătoarea Muzeelor Sătești Șopotu Dalboșeț alături de
DIN CÂMPIA ARADULUI ÎN ŢARA GUGULANILOR de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368890_a_370219]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PASTEL DE IUBIRE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1930 din 13 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului în zorii zilei se sfiesc copacii să culce umbre peste ierburi ude ferind de umezeală pe săracii bondari dansând în ritm
PASTEL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368950_a_370279]
-
părea o comoară în ochii mei de copil, avizi după senzație. Pe fondul negru, de catifea, sclipeau stele de toate mărimile, ca niște podoabe strălucitoare. Mai erau acele roiuri de stele ca niște ulcioare de aur sparte, cu multe denumiri pitorești: Cloșca cu puii de aur, Orion, Cosașii, Câinele... - Tată, a căzut o stea!... - Nu e stea, băiatule, ci-i meteorit!... - Ce-i aia meteorit? - Ceva ca un crâmpei dintr-o stea, care se lovește de văzduhul Pământului nostru și se
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368955_a_370284]
-
alt mod de discutare a poeziei. Critica l-a receptat diferit, de la poetul obscur până la campion al modernismului, el a trecut prin toate fazele criticii literare până și-a fixat locul în literatura română. Adică obscur, parnasian, ermetic, simbolist, balcanic, pitoresc etc. Născut în Câmpulung-Muscel (19 martie 1895) din părinți, tatăl, Constantin Barbilian, magistrat, și mama, Smaranda, din familia Șoiculescu, poetul Ion Barbu a avut o traiectorie aparte. „Numele de Ion Barbu nu este un pseudonim întâmplător. Așa l-a chemat
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
-l includem într-o categorie aparte. Matei Călinescu crede că e o continuare a inițiativei din „După melci”: „Universul magic al copilăriei se află aici înlocuit cu universul magic al nebuniei, care se înfățișează și ea,-la început,- sub aparențe pitorești, pline de haz și de culoare, investite cu un farmec exterior, dar deosebit de penetrant( Matei Călinescu- Însemnări...) „Domnișoara Hus” e o amintire a unui veac trecut, justificând până la un punct încadrarea în lumea balcanică: aspectul de vrăjitoare ascunde chefuri nebune
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
o amintire a unui veac trecut, justificând până la un punct încadrarea în lumea balcanică: aspectul de vrăjitoare ascunde chefuri nebune, amintindu-ne de Pena Corcodușa din „Craii...” lui Matei Caragiale. Poemul în prima variantă pune accent pe descriere și pe pitoresc, cât și pe magia practică medievală cultă- țeasta-, simboluri ca racul, leul, alături de altele din varianta finală, ca scorpia, câinele și săgetătorul. Remarcabil este în toate variantele poemului spiritul de simpatie al poetului pentru nefericita nebună. În ciclul„Domnișoara Hus
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
scorpiei surate, Să-l întoarcă deandărate Să nu-i rupă vreun picior Câine ori Săgetător ......................” Derivat din folclorul balcanic, ciclul „Isarlâk” încearcă reconstituirea unor timpuri istorice, „ dreapta, justițiara turcime”(I.Barbu-Pagini de proză). Aici balcanismul devine cu timpul un izvor pitoresc. „Obiectul poeziei este deci nu fața concretă a lumii balcanice ci schema ei ideală adică „o simplă ipoteză morală” de unde lipsa de istoricitate și de concurență geografică, Isarlâcukul fiind realizarea atemporală, aproape fabuloasă a unei Turcii stătătoare, existând în afara disputatei
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." O colindă strămoșească de-a cânta nestingheriți în datină creștinească, orfanii-și jelesc părinți. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Iar a colindei cântare sub ram de cetioară, ecou va duce în zare, din Pitorească Țară. ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." Colindă să se audă prin vremuri mai senine, s-a frânt ram de viță crudă în Sărbători Creștine! ,,Colinda libertății... colindă... colindă... colindă... colindă..." © Maria Filipoiu 24Decembrie,1989 Referință Bibliografică: COLINDA LIBERTĂȚII -în
COLINDA LIBERTĂȚII -ÎN MEMORIA COPIILOR-MARTIRI DIN DECEMBRIE 1989- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369001_a_370330]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DE CE PLÂNGI, TOAMNĂ? Autor: Adriana Papuc Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Foșnește iar sub tălpi, frunza uscată Ca un oftat prelung, răscolitor, Acceptă soarta care i-a fost dată: Toamna, cad toate frunzele
DE CE PLÂNGI, TOAMNĂ? de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369099_a_370428]
-
cei care se plâng, prea scurt pentru cei care sărbătoresc, dar, pentru cei ce iubesc, timpul este o eternitate... (WILLIAM SHAKESPEARE) (Gheorghe A. Stroia); * * * 6. GHEORGHE VICOL* VATRA DORNEI - SUCEAVA: REGATUL MIERLEI (100 de poezii pentru copii) Gheorghe Vicol, din pitoreasca zonă a Dornelor - ținut de legendă - și-a făcut un obicei din a oferi, atât micilor săi cititori, cât și tuturor celor care mai simt vibrând în suflet mările de nesomn ale Copilăriei, cu frecvență cel puțin anuală, un nou
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
curți înconjurate cu garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul apei, însă clădirile erau impunătoare și moderne, iar navele de pasageri sau șlepurile, stăteau ancorate la cheu, ori vânturau apa limpede și curată a râurilor, cu elicele lor
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ALTER EGO Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1990 din 12 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Ies cu plugul la arat în cer mai pe înserat Soarele să dea în pârg să răsară stele-n târg Ca să văd una
ALTER EGO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370839_a_372168]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINȚU DE JOS Autor: Dan Ioan Groza Publicat în: Ediția nr. 2033 din 25 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Am urcat pe Valea Vințului, până la izvor, Pe cărări de munte, unde poveștile sunt multe, Gustând din
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
aflat, Că prin acel loc trecură haiducii Beliga, Toader și Ilie, Care furau de la oamenii cinstiți din sat, Până au reușit jandarmii de hac lor să le fie. Am poposit oblu-n Gura Cuțului, la umbra unui nuc, O zonă pitorească, cu oameni faini și primitori, De unde am plecat apoi, nerăbdător ca să apuc, În satul Mătăcina, să înoptez, până în zori. Undeva spre dimineață, am mai trecut un munte, Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte, Ajungând în satul Laz, la
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DE NECUPRINS Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului Bombardat de toate minunile lumii sătul să tot audă ești comoara mea și-a împa chetat aripile în ultimul vis al copilăriei asaltat
DE NECUPRINS de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370984_a_372313]
-
proprie a baladei „Miorița”, pe care Maria Surpat a și prezentat-o la unele festivaluri naționale. O parte din cântecele acestea sunt integrate în discul Electrecord „Maria Surpat-Zenovia Țâmpău”, interpretele fiind surori. Nemergând singură pe calea dulcii doine bucovinene, în pitoreasca Sodova de sub Rarău, doinitoarea Bucovinei, Mina Pâslaru, a lăsat doina folositoare sufletului, folclorului românesc, încununând-o și cu roadele culese de la Maria Surpat, așadar. Podoabele de doine glăsuite de Mina Pâslaru sunt mărturie că timpul nu are inimă și ființă
MINA PÂSLARU. DOINEI BUCOVINENE ÎI E FRIG… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371017_a_372346]
-
În primul rând am identificat locul cel mai potrivit de organizare a taberei. Având în vedere că veneau copii din toată țara, inclusiv din Republica Moldova, am considerat că nu este rău să organizăm această tabără chiar în București, înr-un loc pitoresc și ne-am oprit asupra bazei sportive și de agrement unde exista Hotelul studențesc situat în parcul Tei, pe malul lacului cu același nume, la o distanță de trei Km de clinică. M-am întâlnit cu directorul hotelului, am negociat
FOCUL DE TABĂRĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369830_a_371159]
-
departe de a cădea în stereotipie și a fi un simplu tratat de istorie, lucrarea rezidă un farmec aparte și prin redarea unor scene savuroase de peregrin din nordul Moldovei și de pelerin la Muntele Athos, cu dialoguri și descrieri pitorești de oameni și locuri. Adevărată monografie a localității Ruginoasa, ale cărei istorie, credință și cultură sunt pe larg și temeinic prezentate, cu documente de arhivă, lucrarea rezervă un spațiu vast și unor tulburătoare ipoteze despre religia și crediința vechilor daci
O CARTE DOCUMENT (OPINIA UNUI ZIARIST.) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370023_a_371352]