3,103 matches
-
asta ar spune multe. Toți ceilalți se certau și se ciondăneau, soți întorcându-se beți, mame care se încurcau cu lăptarul, tot felul. Veneau la maică-mea să le dea sfaturi. —Și te uitai la ce făcea ea? —N-am plănuit niciodată asta. Dar cuplurile își făceau apariția în camera noastră de zi, cerându-i mamei să le arbitreze. „Hai să vedem ce are doamna Costello de zis.“ Devenise un refren pe la noi. M-am uitat la ce făcea și presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
vorbit cu Jaafar al-Naasri în seara aia doar după ce și-a făcut curaj cu încă două pahare de tărie. Și-a pregătit un scenariu pentru ce avea de spus, pe care l-a urmat cu mult mai puțină rigurozitate decât plănuise, din cauza alcoolului și a emoțiilor. Dar i-a transmis ideea de bază. Jaafar trebuia să aibă răbdare și încredere în el. Henry va pune la păstrare articolele prestigioase, de mare valoare, pe care ar fi putut continua să le țină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
spui că Avraam a hotărât cine trebuie să moștenească Muntele Moriah, Isaac sau Ismael, noi sau musulmanii? bolborosea Kishon la telefon. Și ai dovada? Unde e în momentul ăsta? Guttman părea aproape isteric în acele clipe, spunând că trebuiau să plănuiască cum să dea la iveală toate astea, că ei, cei din aripa dreaptă, trebuiau să dezvăluie lumii acest lucru. Că va fi cel mai glorios moment al frontului naționalist! Kishon se întreba dacă acest vechi prieten nu delira. Dar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
dintr-o suflare. —Mesajele pe care le-a lăsat Guttman - cel de pe DVD, cel din Second Life -, a făcut toate astea sâmbătă. Atunci l-a sunat și pe Kishon. Gâfâia. — Dar dacă nu a terminat ce avea de făcut? A plănuit să ascundă tăblița în tuneluri - și ar fi făcut-o. Dar a intervenit ceva: a fost omorât. Probabil a plănuit să facă ce avea de făcut după mitingul de pace. Dar pur și simplu n-a mai apucat. Miller asculta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
astea sâmbătă. Atunci l-a sunat și pe Kishon. Gâfâia. — Dar dacă nu a terminat ce avea de făcut? A plănuit să ascundă tăblița în tuneluri - și ar fi făcut-o. Dar a intervenit ceva: a fost omorât. Probabil a plănuit să facă ce avea de făcut după mitingul de pace. Dar pur și simplu n-a mai apucat. Miller asculta cu atenție. — Deci unde e acum tăblița? Asta e toată problema. Nu știu. Și dacă eu nu știu - după ce i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Cât de inexprimabil de jignitor! bolborosi Ignatius. Nu simt multă simpatie pentru tine. Ți-ai ferecat mintea atât în fața iubirii cât și a societății. În momentul de față, cât timp sunt trează mă zbat să ajut niște prieteni pasionați care plănuiesc să procure bani pentru a face un film îndrăzneț și emoționant, pe tema unei căsătorii interrasiale. Deși va fi un film cu buget redus, scenariul debordează de adevăruri tulburătoare și are tonalități și ironii dintre cele mai fascinante. A fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aruncate jos, pe podea. În curând mă vor putea vedea în carne și oase. Așteaptă numai să audă despre torentul de ficțiuni plăsmuite de mintea ta! Ignatius căscă. — S-ar putea ca mama să-mi fi făcut un mare serviciu plănuind să se recăsătorească. Legăturile astea oedipiene începuseră să mă apese. Aruncă yo-yo-ul în raniță. Se pare că ai trecut netulburată prin sud. — De fapt nu m-am oprit în drum nici un moment. Am condus aproape treizeci și șase de ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
la Bethesda. Nu se gândise să întrebe înainte numele copiilor. Întrebările lor erau prea în cunoștință de cauză, prea rapide. Oare vreunul dintre numeroșii lui inamici încerca să îl discrediteze, folosindu-se de acei copii? Oare întreaga rețea de televiziune plănuise să-i întindă o capcană, ca să-l facă să aibă o imagine proastă? Primul pas ca să-l elimine de la INS? Se aflau în era informației și așa se făceau acum lucrurile astea. Aranjai ca cineva să arate rău, să pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
pentru o serie de caricaturi politice În care zugrăvise Întregul cabinet ca pe o turmă de oi și pe prim-ministru ca pe un lup Îmbrăcat În blană de oaie. Acum, că i se interzisese să mai folosească această metaforă, plănuia să Înfățișeze cabinetul ca pe o haită de lupi, iar pe prim-ministru ca pe un șacal Îmbrăcat În blană de lup. Dacă și caricatura asta era interzisă, se gândise la o strategie salvatoare: pinguini! Era hotărât să-i reprezinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
la toate a fost faptul că Într-o dimineață s-a trezit În curtea unei moschei, zăcând pe lespedea pe care erau așezați morții pentru a fi spălați, după ce se pare că-și pierduse cunoștința acolo În timp ce Încerca să-și plănuiască propria Înmormântare. În zori, când a reușit să deschidă ochii, un tânăr imam, care se Îndrepta spre rugăciunea de dimineață, stătea lângă el, șocat să descopere un străin sforăind pe piatra pe care erau spălați morții. După aceea, prietenii Caricaturistului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
evident? Bineînțeles că sunt acolo. Cu toții, pariez. Mă urăsc Încă, nu-i așa? Armanoush nu era În stare să-i dea nici un răspuns. O putea vedea cu ochii minții pe Rose În bucătăria Întunecosă cu dulapuri laminate, portocaliu deschis cărora plănuia să le schimbe fețele dar nu avusese niciodată banii sau timpul necesar, cu părul strâns Într-un coc lejer, telefonul fără fir lipit de ureche, o spatulă În mâna cealaltă, făcând o grămadă de clătite de parcă În casă ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
te enervezi ușor din cauza unor lucruri extrem de banale, Însă reușești să-ți păstrezi stăpânirea de sine când se Întâmplă ceva Într-adevăr grav din cauza căruia ar trebui să te Îngrijoreză sau să intri În panică Dacă ți-ai făcut (sau plănuiești să-ți faciă o operație de Îndreptare a nasului Daci ai un borcan de Nutella În frigider și un joc de tavla undeva prin debara Dacă ai un covor la care ții pe podeaua din living Dacă nu te poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să le distrugă după vreuna din certurile lor frecvente. De asemenea, ținea acolo primele schițe neșlefuite ale Politicianului Amfibiu și ale Rinocerului Politic, două serii noi În care Îi reprezenta pe membrii parlamentului turc ca pe niște specii animale diferite. Plănuia să le dea publicității În curând, mai ales acum, când curtea hotărâse să amâne la nesfârșit sentința lui de condamnare la Închisoare pe trei ani pentru că Îl Înfățișase pe prim ministru În chip de lup Îmbrăcat În blană de oaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
turcesc multe În America? a Întrebat mătușa Cevriye. — De fapt, cunosc mâncărurile astea pentru că fac partea și din bucătăria armenească, a răspuns Armanoush Încet. Fiind prezentată familiei ca fiica vitregă a lui Mustafa, Amy, o tânără americancă din San Francisco, plănuise inițial să dezvăluie treptat secretul celeilalte laturi a identității sale, după ce ajungea la un anumit grad de Înțelegere reciprocă. Însă iat-o galopând cu viteză maximă direct spre miezul problemei. Alunecând Într-o dispoziție Încordată, Însă la fel de Încrezătoare În sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aur de jur Împrejur, ușor crăpată În mijloc, cu sâmburi din rubine roșii strălucind dinăuntru. Era o piesă lucrată cu mare măiestrie de un artizan armean din Sivas, așa i se spusese. Hovhannes Stamboulian a cumpărat bijuteria pentru soția lui. Plănuia să i-o dea În seara asta, după cină, sau mai bine Înainte, de Îndată ce termina capitolul ăsta. Dintre toate capitolele pe care le scrisese, acesta era cel mai solicitant. Dacă ar fi știut că avea să fie atât de istovitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nouă poveste. În felul ăsta, Hovhannes Stamboulian aduna În cartea lui vechi povești populare armenești, mare parte transmise din generație În generație, altele de mult uitate. Pe parcursul cărții rămânea fidel autenticității fiecărei povești, abia schimbând câte un cuvânt. Însă acum plănuia să Încheie cartea cu o povestire numai a lui. Când o va termina, cartea va fi publicată În Istanbul și apoi distribuită În toate orașele mari precum Adana, Harput, Van, Trabzon și Sivas, În care trăiau o mulțime de armeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
De altfel, chiar dacă Întârzia, cui avea să-i pese? și-a zis. Câteva minute mai târziu, Asya a Închis Încet ușa În urma ei. Mătușa Banu a auzit ușa, Însă Înainte să o poată striga, Asya se strecurase deja afară. — Ce plănuiești să faci, stăpână? a croncănit domnul Bitter. — Nimic, a șoptit mătușa Banu pe când deschidea unul din sertarele măsuței de toaletă și scotea de acolo o cutie. Pe Învelitoarea de catifea se odihnea broșa În formă de rodie. Fiind cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
să te menții aproape de adevărul de a fi: a fi în mod esențial, avînd spiritul intens însorit... * Povestea mea și a ei continuă... acum, în ultima vreme, mi-am făcut obiceiul de a o conduce acasă. De fapt, nu am plănuit nimic, pur și simplu așa s-a întîmplat aproape de fiecare dată. Nu îmi e ușor să o las și să iau altă direcție, nu prea îmi vine să mă despart de ea. Așa că picioarele mele iau în mod natural cursul
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
incert, imprevizibil și independent de noi, în mare măsură. Dacă e să fie, e oricum. Ce trebuie să fie, este. Poți să faci tot posibilul în ceea ce te privește, dar cît îți e norocul sau destinul sa împlinești din ceea ce plănuiești, asta depinde de alte aranjamente... Asta nu înseamnă să nu încerci. Numai dacă încerci ceva poți ajunge să obții ceva. Dacă nu încerci nimic, sigur că rezultatul va fi nimic. Legenda spune că ți se îndeplinesc toate dorințele în această
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
ă Bineînțeles că nu. Dar mi-ai spus odată că Goriancikov avea mulți dușmani? Dar Boria? ă Singurul dușman pe care Boria l-a avut a fost Goriancikov. Ironic, nu-i așa? ă Nu neaparat. Cine i-a omorât a plănuit totul încât să pară evident că Boria l-a omorât pe Gorinacikov, după care s-a sinucis. Estimez că voi mai auzi multe despre modul în care cei doi bărbați se urau unul pe altul. ă Dar ăsta-i adevărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Fifth Avenue. Robertson Îi aruncă o privire fugară, plăcut surprins de transformarea puștoaicei Într-o doamnă stilată, dar era prea ocupat pentru mai mult de un scurt schimb de amabilități. Scopul lui era să strângă bani pentru documentarul pe care plănuia să-l distribuie Înainte de alegerile din toamnă. Pentru că se simțea oarecum ca peștele pe uscat printre toți acei investitori cărunți, Kitty se uită În jur după cineva „normal“ cu care să vobească. Dintr-odată se simțea timidă și oarecum copleșită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
că sunt o parteneră puternică. Vino, vezi și tu L.A.-ul. Ne vom distra sigur! Ar mai fi ceva, spuse Kitty. — Ce? — Tocmai am terminat de Împachetat, voiam să plec În orașul meu natal. Toate lucrurile sunt puse În cutii. Plănuiam să-mi cumpăr biletul de avion săptămâna asta. — Chiar vrei să pleci din New York? Kitty ezită. — Păi, așa aveam de gând. — Pari cam Întoarsă pe dos. — Nu sunt. — De ce nu vii Încoace, să-mi ții de urât cât Îl seduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și de mai multe ori „da“ cu o față lipsită de orice expresie. După ce Închise, explodă: — Charlie ne-a invitat să petrecem noaptea cu el, la conacul unui membru al familiei Rothschild. Vezi? zise zâmbind triumfător. A ieșit exact așa cum plănuisem. Kitty oftă ușurată și se gândi că poate, totuși, tipul ăsta, Charlie, chiar o iubea pe Desert Rose. În orice caz, era un pas atât de mic de la o noapte petrecută pe o bancă din parc, până la o invitație la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
reuși să scoată o propoziție inteligibilă. — După tot ce-am făcut pentru el! Apoi izbucni din nou În lacrimi, ca un copil neajutorat. Nu plânge, draga mea... — Poți să vii să stai cu mine În noaptea asta? Întrebă ea slab. — Plănuisem să rămân la Diane... dar anulez și vin la rulotă. — Poți să vii acum? gemu ea printre lacrimi. Suntem cam departe, am mers vreo trei ore cu mașina și am vrea să bem ceva mai Întâi. Lasă-mă vreo două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
spre ea și-i zâmbi, farmecul lui o fură ca un val și toate Îndoielile i se risipiră. „Oare Își dă seama cât de serioasă e cealaltă legătură a mea?“ se gândea el. Începuse să o placă mai mult decât plănuise. Părea că nici nu auzise povestea cu prietena lui din Paris. Urma să plece acolo Într-o săptămână - și voise să sune la Paris și În ziua aceea, ca În fiecare zi, dar uitase. De fapt, nu avusese chef. Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]