3,039 matches
-
florile de primăvară, Printre privighetori, ce-ți cântă un refren. În păru-ți ca mătasea-s mii de stele, Ce iau culoarea florilor de mai, Vântu-l sărută uitând de toate cele, Gâzele în el se joacă și zboară vesele pe plai, Mi-i dor de ochii tăi albaștri, De valul când se-apropie de mal, De macii câmpului, de aștri, De zorii cu strălucire de opal. Și de nu voi putea să te mângâi, Voi alinta doar mugurașii aurii, Flori parfumate
TE CAUT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380345_a_381674]
-
de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, că celelalte trei anotimpuri au perioade mai lente de trecere de la unul la altul, pe când iarna se pare, că începe odată cu căderea primilor fulgi de nea. Ce mare este bucuria tuturor viețuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât și pentru animale și păsări. De bucurie câinii se scaldă în zăpada moale la fel ca și vrăbiile, pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarna
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380439_a_381768]
-
documentar încă în sec. XV într-o gramotă domneasca a lui Petru Vodă Aron în care locuitorii satului erau scutiți de anumite obligații pentru serviciu militar și devotament Domnului Țării Moldovei. Dragostea pentru tot ce este legat de istorie, de plaiul natal, de obiceiuri și tradiții, de neam și de țară ia fost insuflata de părinții săi mult iubiți. De la mamă a invatat primele legende, cântece și poezii despre Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Marea Unire din 1918 cât și despre
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
cincilea an. Pe tot parcursul activității sale profesorale, fie în cadrul Universității Pedagogice “A.Russo” ori în Școala Profesională nr.1 din Bălti, Vasile Dobrogeanu, împreună cu soția Ludmila și-au adus marele aport la educarea tinerei generații în spiritual dragostei față de plaiul natal, de limbă maternă, de semenii lor, de grâi, de simțire și aspirații, purtând în sine sufletul, trăsăturile caracteristice, blândețea, mândria și dârzenia neamului român, fiind păstrători și factori activi ai tradițiilor și culturii române, luptând pentru reîntregirea Țării în
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
Câmpul Românesc de lângă Hamilton în luna iulie a fiecărui an mă fac întotdeauna să mă visez la festivalurile artistice din timpurile anilor 80, care se petreceau de obicei în codri la Budăi, Telenești...Dacă observați, noțiunea casă se asimilează cu plai natal, baștină, țară... Aici, în depărtare, pentru mine aceste cuvinte întruchipează casa părintească. 5. Cum apreciați schimbările care au avut loc la baștina Dvs. în ultimele decenii? - Republica Moldova în 20 de ani de la proclamarea Independenței este marcată pe parcursul acestei perioade
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
Din os împărătesc? Ei au cioplit în scripte Tezaur spre urmași Și au învins în lupte Mulți din acei trufași. Cum pot veni azi unii Să-și ceară legământ, Când dacii sunt stăpânii De drept pe-acest pământ?! Pe-aceste plaiuri sfinte Domnește doar un trup Ce strigă din mormite Cu glasul său de lup: ,,Deșteaptă-te române”! Ridică-te din morți, Iar cu al tău renume Să scapi țara de hoți! Referință Bibliografică: Un nume și-un renume / Costică Nechita
UN NUME ȘI-UN RENUME de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380583_a_381912]
-
de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, ca celelalte trei anotimpuri au perioade mai lente de trecere de la unul la altul, pe când iarnă se pare, că începe odată cu căderea primilor fulgi de nea. Ce mare este bucuria tuturor viețuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât și pentru animale și păsări. De bucurie câinii se scalda în zăpadă moale la fel ca si vrăbiile, pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
de care e cuprinsă toată lumea. Se vede, ca celelalte trei anotimpuri au perioade mai lente de trecere de la unul la altul, pe când iarnă se pare, că începe odată cu căderea primilor fulgi de nea. Ce mare este bucuria tuturor viețuitorilor acestui plai...e o bucurie de nedescris atât pentru oameni, cât și pentru animale și păsări. De bucurie câinii se scalda în zăpadă moale la fel ca si vrăbiile, pițigoii și alte orătănii. Dar, cea mai mare bucurie o au copiii. Iarnă
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
02 mai 2016 Toate Articolele Autorului Aduceți Basarabia acasă Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați pierdută prin străini Aduceți Basarabia acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastră care sângerează Aduceți Basarabia acasă Porunca care binecuvântează Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați
ADUCEŢI BASARABIA ACASĂ de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380615_a_381944]
-
care n-aș mai vrea nicicând să ies vrăjit de al lui freamăt, de izvoare ce au în susur cântece de vis, care splendori fantastice-au descris când printre ramuri nu-ncetau să zboare. E viața mea mândru picior de plai, menit să aibă-n jur gură de rai. Anatol Covali Referință Bibliografică: E viața mea / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1704, Anul V, 31 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
E VIAŢA MEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379353_a_380682]
-
exil 32 de ani. ADUCEȚI BASARABIA ACASĂ Virgil Ciucă Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați pierdută prin străini; Aduceți Basarabia acasă, Să nu cerșească milă prin vecini! Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați imperiului rusesc; Aduceți Basarabia acasă, Căci este plai cu suflet românesc. Aduceți Basarabia acasă, Pământ străbun din zestrea dacilor; Aduceți Basarabia acasă... Cu un trecut din vremea tracilor. Aduceți Basarabia acasă, E sora noastră care sângerează; Aduceți Basarabia acasă, Porunca care binecuvântează. Aduceți Basarabia acasă, Nu o lăsați
27 MARTIE 1918-2017, UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379446_a_380775]
-
propria lor țară și contribuie la dezvoltarea economică și culturală a altor națiuni. Profesoara și poeta Lia Nenciu nu și-a uitat niciodată rădăcinile de unde a pornit, fapt care a determinat-o ca după câțiva ani să se întoarcă la plaiurile natale pe care de fiecare dată le-a venerat cu demnitate și tandrețe în minunatele sale versuri. În cele trei volume de versuri publicate până în prezent, autoarea abordează o multitudine de teme, începând de la cea patriotică, la cea de dragoste
CINE ESTE LIA NENCIU !? de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379419_a_380748]
-
atât copiii români cât și de artiști consacrați. Articolele, bilingve, sunt însoțite de fotografiile color ale autorilor prezenți în paginile acestei antologii, imagini din Japonia și România, imagini cu obiceiuri și tradiții românești de pe întreg cuprinsul țării, peisaje mirifice ale plaiurilor mioritice, imagini ale unor personaje de legendă, dar și grafică și lucrări ale unor artiști plastici. Prezenta antologie este o lucrare complexă coordonată de doamna Floarea Cărbune la care au participat scriitori români din țară și diaspora. Una dintre contribuțiile
”JUST FOR YOU, JAPAN” �' O PUNTE CULTURALĂ ÎNTRE ȚARA SOARELUI RĂSARE ȘI CARPAȚII MIORITICI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379420_a_380749]
-
Vom pricepe! O vom lua din nou de la-nceput. Spiritul său în veci de veci n-a piere, E Eminescu sprijinul ceresc, E universul său de poezie, Trăind în orice suflet românesc. Oriunde-am fi, oriunde ne vom duce, Pe plaiuri mioritice, târzii, El, Demiurgul poeziei noastre, Ne însoțește-n fiecare zi. Să îl iubiți, să-l recitiți, prieteni, Noi, fără el, am deveni un mit.. El e izvorul lacrimilor noastre, Al începutului... Fără sfârșit... ( vol. " CATARGE PESTE TIMP ", ed. NICO
EMINESCULUI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379439_a_380768]
-
Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 2357 din 14 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Pentru sufletul acestui neam, izvorât din lacrimă de sânge și deprins a suspina și-a plânge, Eminescu-i rană și balsam. Pentru oamenii acestui plai, care și-au păstrat credința vie și trăiesc cu dor de veșnicie, Eminescu-i un crâmpei de rai. Însă pentru viermi lumina-i chin, ei nu pot privi nici chiar la stele; pentru iude și alte lichele Eminescu-i fiere
DEFINIŢII de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379477_a_380806]
-
umple de speranță... Inima, ce-n piept îți bate Știu că bate pentru mine... Se-ntălnește-ndrăgostită Cu-a mea, ce bate ...pentru tine. Un telefon, o melodie, Un mesaj, un..."te iubesc"... Mă fac să mă simt regină, Și lumea-i plai împărătesc... Noaptea, sub aceleași stele Ne unesc aceleași vise Și domnește-aceeași Lună La ferestrele deschise... Vom fi alături într-o zi... Încoronată fericire.... Și vom învinge universul Pentru a ta și-a mea...IUBIRE! ÎMBRĂȚIȘEAZĂ-MĂ! Îmbrățișază-mă când cerul Se
LIRCA IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379540_a_380869]
-
cuvâtul Ca să ne reflecte gândul Și simțirea Și iubirea Picuri mici și mari din ființă Să deviniă o lumină De încrucisări frumoase De minuni și de flori sfinte Ce în suflet dau foloase! Ni s-a pogorât cuvântul Dintr-un plai sfințit de Domnul Care să sculpteze omul Ca o daltă fină, lină Asta-i limba cea română! Referință Bibliografică: Cuvântul / Maria Teodorescu Băhnăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1962, Anul VI, 15 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
CUVÂNTUL de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379584_a_380913]
-
I. COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2343 din 31 mai 2017. Comoara din Pădurea Albastră Era o noapte liniștită cu luna plină. Ștefan, un tânăr din satul Plaiul Dacilor se întorcea călare pe calul sau alb din satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la muncă câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lașase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
printre stejarii seculari. O pâcla transparență, albăstruie, plutea că un mister deasupra coroanelor bogat împodobite ale arborilor. Luna care se apropia de ... Citește mai mult Comoara din Pădurea AlbastrăEra o noapte liniștită cu luna plină. Ștefan, un tânăr din satul Plaiul Dacilor se întorcea călare pe calul sau alb din satul vecin, unde își ajutase bunicul, din partea mamei, la muncă câmpului. Fermecat de minunățiile nopții, lașase calul să meargă la pas. Pădurea fremăta ușor în adierea caldă a unei pale de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLAI ȘI GLAS, CE-I ROMÂNESC Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Se va duce norul negru cât în viață vă mai zbateți mai puteți gândi voi liberi din întunecata soartă o
PLAI ȘI GLAS, CE-I ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381076_a_382405]
-
oare voi semenii mei prețuiți izvorul vieții iubiți floarea tinereții cum trăiesc copii tăi cum vedeți iubirea sacră câți v-ați întrebat vreodată ce-am făcut pentru copii câți din voi doar o să tacă cad tendințele trădării comprimate-n nepăsare plai și glas ce-i românesc va fi veșnicia noastră aruncați odată masca ieșiți din obișnuință viață-n dragoste credință. Referință Bibliografică: Plai și glas, ce-i românesc / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai
PLAI ȘI GLAS, CE-I ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381076_a_382405]
-
vreodată ce-am făcut pentru copii câți din voi doar o să tacă cad tendințele trădării comprimate-n nepăsare plai și glas ce-i românesc va fi veșnicia noastră aruncați odată masca ieșiți din obișnuință viață-n dragoste credință. Referință Bibliografică: Plai și glas, ce-i românesc / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2340, Anul VII, 28 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PLAI ȘI GLAS, CE-I ROMÂNESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381076_a_382405]
-
țară întinde către noi încă o dată te rog mâna ta îngăduitoare și ține-mi sufletul în palma ta iertătoare acolo unde toate durerile se risipesc ramân lacrimile le vom învață să danseze ce sarabande de fericire transformăm totul în firesc Plai românesc țară mamă mai lasă-mă te rog să îmi așez fruntea obosită pe genunchii tăi iar tu cântă-mi mamă țară ca eu să pot iarăși a aduce acel zâmbet absent zâmbetul dac trecut românesc acum urcăm agale către
TRANSFORMĂM TOTUL ÎN FIRESC de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381079_a_382408]
-
mei zboară tot mai departe, spre azurul serafic al Nației, devin tot mai recunoscător marilor noștri Înaintași, pe umerii cărora s-a așezat destinul ortodox al Neamului nostru creștin, în inimile cărora a odrăslit mireasma cântării de Dumnezeu și de Plai dacoromân, în sufletele cărora s-au înălțat atâtea imne și poeme de dor, de dragoste și de mulțumire pentru viața primită, întru taina și jertfa ei, întru iubirea și mărturisirea mai presus de sine. Poezia, cântarea, trăirea, asceza, suferința, bucuria
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
are darul să ne integreze în noua rânduială divină a lumii, în ordinea care ne conferă accesul la o cunoaștere din interior a peisajului țării noastre, o cunoaștere în adâncul și esența existenței pe pământ străbun. Căci paradisul acesta este plaiul nostru originar, este biserica unei liturghii cosmice, unde au loc nunțile cele de taină și de unde curg izvoarele vieții neamului... Când poetul se apropie de sufletul său ancestral din care izvorăsc harurile poeziei pure cu intenția de a ne descoperi
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]