7,369 matches
-
nete, certe ale umanului, Între ele existând o relație ontologică precisă. Dar și personajul are nuanțe. Cel care va fi, sau care dorește să fie În viitor individul, este numai o aspirație a acestuia, o presupunere, o proiecție, o dorință planificată și, din acest motiv, personajul din viitorul nu are un caracter bine conturat, nici În ceea ce privește configurația formală, nici În cea conceptuală, ca sens, și nici În ceea ce va fi sau va face. El nu este ceva sigur. El este mai
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale intențiilor, acțiunii și efectelor voluntar-intenționale sau involuntar-neintenționale din partea celui care prejudiciază, În raport cu cel care este prejudiciat. Prejudiciul, ca orice formă de acțiune psihologică și morală, este compus din intenție, acțiune și efecte. El poate fi numai gândit sau proiectat, planificat, fără a se trece la acțiune. În acest caz, avem de-a face cu intenția psihomorală de a face rău altuia. Actul propriu-zis, realizat, reprezintă prejudiciul adus unei persoane, cu un efect bine precizat În intenții de a-i face
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Metodele psihoprofilactice cuprind un complex de măsuri menite să mențină și să dezvolte sănătatea mintală, precum și să combată eventualele noxe din mediu care ar putea duce la tulburarea acesteia. În acest sens se va ține seama de următoarele: organizarea riguros planificată a regimului de muncă; evitarea eforturilor excesive sau a monotoniei; asigurarea unor condiții socio-economice corespunzătoare unui nivel de trai decent; stimularea acțiunii factorilor de sanogeneză; desfășurarea unor acțiuni care să faciliteze atât adaptarea optimă a individului la condițiile de mediu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
speciale de „conducere” a societății. Noile „instrumente” de conducere a cetății vor fi reprezentate prin: mijloace de mass-media, propagandă, dezinformare, publicitate sau reclamă, intoxicare etc. Toate acestea au drept scop manipularea maselor prin intermediul „informațiilor”, în vederea atingerii unor scopuri precise, anterior planificate. În aceste condiții, „informația” poate deveni o veritabilă „armă psihologică” (V. Volkoff) de tipul „subversiunii” (R. Mucchielli). Ceea ce se urmărește prin manipulare este obținerea unor comportamente dirijate, previzibile și controlate, care să asigure stabilitatea și evoluția statului și care să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Formele manipulării ca „tehnici social-politice” sunt reprezentate prin „informații”, prin „obiecte” sau prin combinarea celor două sub formă de „situații” de viață socială (reforme, restructurări, modernizări etc.). În toate aceste cazuri, însă, „manipularea” se desfășoară sub forma unor „scenarii” bine planificate și strict controlate de către organele puterii sau de către organizațiile interesate (economice, financiare, sociale etc.). Aceste „scenarii”, de regulă tematice, se repetă în mod invariabil, realizând prin aceasta persuasiunii, prin mecanismele de „condiționare sistematică” de factură pavloviană a maselor. În urma acestor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
perspectivă, conflictul apare ca o confruntare dialectică a „contrariilor” în viața socială. Deși de o mare diversitate, cum spuneam mai sus, conflictele sociale pot fi clasificate în câteva grupe: a) protestele sunt forme ale conflictelor sociale organizate, care se desfășoară planificat, după un program prestabilit și care, de regulă, sunt lipsite de violență fizică; ele urmăresc expunerea sau exprimarea unor nemulțumiri, revendicări, de multe ori cu caracter de injustiție (frustrări, situații castratoare etc.), față de instituțiile sociale sau față de organele puterii politice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
riscului, ale grupelor deviante, ale situațiilor neplăcute sau periculoase, a tot ceea ce poate dăuna sănătății mintale, riscuri pe care individul trebuie să le ocolească în scopul menținerii echilibrului personal. i) Principiul programării. Educația sănătății mintale trebuie să imprime individului desfășurarea planificată a activității sale, a programelor de activitate sau a comportamentului. Aceasta vizează o punere de acord între ritmul de activitate individuală, sarcini și posibilități, între tendințe și capacitățile individuale. Este o condiție esențială a păstrării și dezvoltării stării de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
producție; crearea unui mediu ambiant plăcut și a unei bune îngrijiri în cămine; asigurarea efectuării diferitelor funcții casnice. După C.E. Caniff, la baza metodelor de recuperare stau principiul planificării și cel al programării. Orice recuperare trebuie să aibă un caracter planificat și să vizeze următoarele obiective: să asigure și să mențină mijloacele de recuperare la un înalt nivel calitativ; să creeze condiții de recuperare pentru toate tipurile de deficiență, din toate sectoarele populației și din toate zonele geografice; să asigure o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sarcină măsurile de psihoprofilaxie; îngrijirea comunitară, legată de rolul familiei, al grupului școlar sau profesional, al reintegrării sociale a bolnavilor. 5. Programul de recuperare Așa cum am mai subliniat, acțiunea de recuperare a bolnavilor și deficienților psihic se desfășoară în mod planificat și organizat, după un program riguros de recuperare. Orice program de recuperare a bolnavilor psihic are în vedere câteva obiective și mijloace practice de realizare a acesteia. Scopul programului este recuperarea complexă a bolnavilor psihic. În schema următoare, prezentăm sintetic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
parcursuri multiple Un singur mijloc de comunicare Multimedia Muncă izolată Muncă de colaborare Livrare de informații Schimb de informații Învățare pasivă Învățare activă, explorare, investigare Învățare bazată pe cunoștiințe și fapte Gândire critică, decizii pe informație Reacție la situație Acțiune planificată, proactivă Context artificial, izolat Context autentic, real Utilizarea multimedia în sistemul educațional antrenează simțuri multiple, susține învățarea activă și ridică valoarea lecțiilor.În același timp leagă cunoștiințele abstracte de lumea reală, sparge barierele dintre clasă și viața reală, asigură acces
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
înaintarea copilului în vârstă, părinții se vor retrage în planul secund și lasă copiilor libertatea de a-și planifica și organiza timpul liber. Pentru a face cu succes acest lucru este necesar să îi învețe la vremea potrivită cum trebuie planificat, chibzuit și folosit timpul, urmărind continuu îmbinarea utilului cu plăcutul în valorificarea lui. Educația pentru pace și pentru cooperare se constituie ca o educație a atitudinilor și mentalităților, a conduitei în societate, în școală, în familie. Ea își propune, ca
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
6. Un elev trebuia să lucreze 15 exerciții pe zi pentru a termina culegerea în 20 de zile. El rezolvă toate exercițiile în 15 zile. Să se afle cu câte exerciții a lucrat mai mult pe zi decât a avut planificat. 7. Într-o clasă sunt 15 băieți. 8 sunt bruneți, iar 9 au ochii albaștri. Câți dintre ei sunt bruneți și cu ochi albaștri? 8. Suma a trei numere este 500. Al doilea număr este de trei ori mai mare
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
problemele punctuale nou-apărute; acumularea acestor schimbări produce alte schimbări, neplanificate. Acest proces spontan neplanificat nu reprezintă o dezvoltare socială așa cum este definită aici. Este deci necesar să facem o distincție între un proces spontan de dezvoltare socială și un proces planificat, controlat de dezvoltare. Geneza paradigmei dezvoltării sociale Întârzierea cristalizării paradigmei dezvoltării sociale a fost expresia modului în care schimbarea socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planificat, controlat de dezvoltare. Geneza paradigmei dezvoltării sociale Întârzierea cristalizării paradigmei dezvoltării sociale a fost expresia modului în care schimbarea socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată. În ultimul timp s-a conturat însă tot mai pregnant o insatisfacție față de procesul natural de ieșire „spontană” din crize, cu performanțe modeste și costuri ridicate. În acest context, este un proces de cristalizare a capacităților de formulare a unor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-lea și în secolul XX mișcarea comunistă a formulat un program cu totul diferit de dezvoltare socială națională, implementat prin revoluțiile comuniste și de către Uniunea Sovietică după câștigarea celui de-al doilea război mondial. Strategia comunistă a promovat o transformare planificată a societății capitaliste într-o societate socialistă. Este, fără doar și poate, experimentul de dezvoltare socială proiectată și planificată de o amploare fără precedent. Criza societăților comuniste prezintă un alt caz: reîntoarcerea de la o societate comunistă la o societate capitalistă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
În societățile tradiționale multe probleme fie persistă indefinit, fie sunt soluționate printr-un proces spontan de schimbare a condițiilor care le-au generat. Printre caracteristicile importante ale societăților moderne se numără asumarea problemelor sociale și, tot mai mult, abordarea strategică planificată a acestora. Soluționarea problemelor este, inevitabil, inclusă în procesul de dezvoltare socială. Din acest motiv, tematica problemelor sociale devine o componentă esențială a paradigmei dezvoltării sociale. Ea este baza dezvoltării sociale, dar și punctul de pornire și elementul său central
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale Cosmin Briciu Raluca Popescu Amalia Vârdol Rolul indicatorilor în procesul de dezvoltare socială Măsurarea dezvoltării sociale este abordată în acest capitol din perspectiva rolului sistemelor de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul controlat/planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială poate fi definită ca „un proces de schimbare socială planificată destinată să promoveze bunăstarea populației ca întreg, printr-un proces complex de transformare economică și socială” (Midgley
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
perspectiva rolului sistemelor de indicatori de a ghida/orienta intervenția publică, de a contribui la caracterul controlat/planificat, inerent pentru definirea unei schimbări sociale ca proces de dezvoltare socială. Dezvoltarea socială poate fi definită ca „un proces de schimbare socială planificată destinată să promoveze bunăstarea populației ca întreg, printr-un proces complex de transformare economică și socială” (Midgley, 1995, p. 26). Pentru Samuel Huntington, țelul, dezvoltării îl reprezintă Buna Societate (Good Society), care poate fi înfăptuită prin atingerea următoarelor obiective majore
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale, a favorizat dezvoltarea unor structuri locale de implementare și monitorizare a unor planuri județene antisărăcie și a încurajat crearea unui parteneriat extins în dezbaterile din domeniu. Acest plan național reprezintă, în fapt, un set de programe de dezvoltare socială planificată și un instrument deschis de promovare a unei societăți incluzive de tip european. Raportul de monitorizare la nivel național a implementării Planului (2004) pe care îl prezentăm în continuare ar fi trebuit să constituie o bază pentru revizuirea PNAinc de către
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cazul acesta se răspunde desigur la Întrebarea, când reacționează un individ În mod agresiv, nu Însă de ce reacționează agresiv. În afară de aceasta, nu se ia În considerare așa numita agresivitate instrumentală, o acțiune agresivă care este aplicată În mod conștient și planificat pentru realizarea propriilor țeluri, o acțiune care nu derivă neapărat dintro frustrare premergătoare. Reprezentanții teoriei Învățării susțin că agresivitatea este o trăsătură dobândită, Însușită. Agresivitatea este deci privită ca o atitudine socială, cauzată de condițiile mediului Înconjurător și care se
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
Asigura un feedback analitic pentru elevi Spune-le elevilor de ce lucrarea / răspunsul lor este pe subiect sau în afara subiectului Asigura feedback la momentul potrivit IV. Recunoaște meritele pentru eforturile și realizările elevilor A. Utilizează recunoașterea spontană prin : B. Utilizează recunoașterea planificată Expuneți / afișați lucrările elevilor Stabiliți obiective pentru toata clasa și apreciați / recunoașteți atingerea lor. C. Principii pentru recunoașterea meritelor elevilor Recunoașterea meritelor trebuie să fie relevanță pentru elevi Obiectivele trebuie să poată fi atinse de toți elevii Recunoașterea trebuie să
CALITATEA ACTULUI DIDACTIC PRIN INVATAREA CENTRATA PE ELEV. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Filoş, Pascaru Mihai Maricel () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_887]
-
uniformitatea procedurilor în organizarea și conducerea activităților și experiențelor de învățare și evaluare; - conformarea strictă la reguli și standarde derivate din obiective predefinite și adoptate ca atare de instituția educativă”5. • R.L. Neagley și N.D. Evans: „Curriculum înseamnă toate experiențele planificate riguros pentru a fi furnizate în școală copiilor pentru a atinge scopurile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale”6. Uneori autorii preferă definiții metaforice extrem de sugestive 7. Iată două exemple: • H. Spears: „Un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și șefă la bufetul din sat, care s-a descurcat, dar și pentru evoluția sa de șef, situată sub zodia aceleiași abilitați. Poate că penuria alimentară se datora organizării proaste a muncii pământului și a distribuției ulterioare, poate că era „planificată”, ca mijloc de control și aliniere. O modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Stan și Bran), intra în ritm și, pe măsură ce marfa „băgată” se epuiza, începea să se agite în gol, disperat și isteric, oamenii se înghesuiau, țipau, se înjurau, se luau la bătaie, începea selecția naturală, homo homini lupus. Nici o regulă stabilită, „planificată” de comun acord cu privire la organizarea cozii nu se mai respecta când venea mașina: fiecare pentru el, care pe care, legea junglei, iraționalitatea luptei pentru hrană, pentru carne. Cartelarea alimentelor, cu miza ei colectivist-egalitaristă („puțin, cât să ajungă pentru toată lumea”) eșuase
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acțiunea de transformare în sens pozitiv și pe termen lung a ființei umane, în perspectiva unor finalități explicit formulate; - educația ca acțiune de conducere - dirijarea evoluției individului spre stadiul de persoană formată, autonomă și responsabilă; - educația ca acțiune socială - activitatea planificată ce se desfășoară pe baza unui proiect social, care comportă un model de personalitate; - educația ca interrelație umană - efort comun și conștient între cei doi actori: educatorul și educatul; - educația ca ansamblu de influențe - acțiuni deliberate sau în afara unei voințe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]