1,541 matches
-
în locul co-organizatorului, să turuie bancuri despre Bulă. Mai există tipul șmecherașului de la Garda de... Mediu (și nu cea de Fier) din Ilfov, gură foarte mare, a cărui principală preocupare este aceea de a debita un număr cât mai mare de poante. Apoi nu trebuie uitat tipul funcționarului în administrație, care a venit la acest curs la Predeal pentru a-și face vacanța plătită de contribuabil și nu pentru a se perfecționa. În această categorie poate fi încadrată subcategoria tipă frumușică, prezentă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
însă fanul vreunui club. Uneori, înaintea vreunui derby, începe să urle „Forza Steaua!“ sacadat, ca și cum ar întruchipa o galerie în marș forțat către un stadion inamic. Se ocupă și de cafeaua de dimineață. Este popular, fără a spune prea multe poante (pe care nu le știe). Unul dintre prototipurile omului simplu, perfect adaptat acestei țări. Îi place atât Sandra, dar nu refuză nici un Guță. Îi place să joace fotbal în echipa Prefecturii, cât și să meargă la un pește. Este complet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
puțin Ziua Independenței, și puțin Godzilla, Războiul lumilor, King Kong, având în plus multe locuri comune din filmele SF, de acțiune, „de tineret“ etc. Filmul coprodus de Steven Spielberg n-are metafizica lui Spielberg, dar are în rest de toate: poante nostime, mașini „supertari“, „gagici mișto“, avioane de luptă de ultimă generație, dar și un soi de inocență care nu vine numai din felul în care se apropie de mașină căutându-i sufletul de tinichea și sinapsa afectivă cu omul, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
reproduce ad litteram fragmentul, pe care nu-l știa pe dinafară, dragilor lui colocutoare (și, într-un fel, colocatare), pentru lărgirea educația lor, în timp ce Carmen Carpen își trăgea, pe picioarele-i rămase goale dintr-un capitol anterior, cambrându-și-le ca, pe poante, o balerină în tutu, niște ciorapi de subțirimea și griul pânzei de păianjen, dacă nu chiar din materialul însuși, imaterial, al Arachneei, și de acea inconsistență a unei file de hârtie pe care focul o spuzește, fără s-o mistuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
nouă golănie sau soarta i se arată nesperat de prietenoasă face cât toate cele treizeci de cuvinte ale Ellocikăi: „Înaltă clasă!“. Un alt personaj care mai mult exclamă decât vorbește normal e Iznurenkov, un tip care trăiește din vânzarea de poante la redacțiile de ziar din Moscova. Avessalom Iznurenkov (numai chinuindu-mă să pronunț „rusește“ numele ăsta, și am impresia că am citit o fază genială) încearcă să farmece cu următoarele declarații o duduie pe care a invitat-o la el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Iar cândva am să povestesc pe larg despre: a) ce-am înțeles dintr-o vizită la centrul medical „Cristian Șerban“ pentru copiii și adolescenții cu diabet și hemofilie, ridicat la Buziaș ca un triumf asupra suferinței; b) cum am interpretat poanta preluată de toate agențiile de presă despre cei 18 polițiști comunitari din Timișoara, urcați pe scena Filarmonicii pentru ore de balet, ca să învețe dirijatul cu grație în intersecții; c) cât de mare mi-a fost bucuria când am descoperit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
ce am mai spus: Printre voi sunt un intrus. Însă eu nu sunt intrusul Care stă în jos cu susul, Nici intrusul mofturos, Care stă cu susu-n jos. De mi-i catrenul fără har, Sau, cum s-ar spune, fără poantă, Asemănați-l c-un marfar Care a deraiat la joantă. M-aș avânta în pas de vals Să râd alăturea de voi, Dar ce mă fac dacă apoi Voi scoate câte-un sunet fals. Nu vreau să vă stric antrenul
La un intrus printre epigrami?ti by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84172_a_85497]
-
deșteaptă". Am dat dinadins un exemplu atât de extins, pentru a ilustra din plin finețea și originalitatea acestei gândirii. "Oglinzile" sunt cugetări mai scurte, uneori reduse la mai puțin de un rând. Totul se șlefuiește într-un ascuțiș într-o poantă fără a se mai recurge la acele demonstrații din aproape în aproape, cum se întâlnește uneori în prima parte. Iată una din aceste scântei momentane ale gândului, legate de o intransigentă orientare morală în viață: "A-ți părăsi patria pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că originalitatea lui Caragiale în clasicismul românesc și universal constă nu în faptul că a reușit să realizeze o extraordinară sinteză între epopee (de ce nu tragedie?, n.n.) și comedie. lar Călinescu îl considera unicul "geometru" din literatura noastră (poate o poantă la adresa lui Ion Barbu). Iar argumentația "divinului critic" e formală și minoră. Interesantă și orișicum ciudată ne apare acum terminologia polemică (poate filosofică) a lui Caragiale: moftangii, spanac, categorie a "strănutului" (?), o acustică a zgomotului, marea trăncăneala, langa-danga, sucituri, s-ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să se aerisească. Prea bine, mi-am zis și am avut liniște toată ora. Figură mare Veconi. Cred una identică n-am să mai întâlnesc în toată cariera mea. Păcat că nu e la Bârlad. Cosmin să mai afle o poantă ! Orele de la liceu rămân pentru mine ore de adevărată desfătare intelectuală pentru că sunt întotdeauna în rol. Copiii mă iubesc și mă respectă. În prezent cam fug prin materie pentru că recensământul a dat totul peste cap. Și la anul îl fac
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
scînduri, Rădoiești droaga cu măgarul, nepoata blondă-pai în picioare, alte două fete lîngă atelaj, șeful de echipaj nervos, șapca și ochii mijiți peste măgar în spațiul măgaro-trenic, revanșa ta c-am stat deopotrivă la garnitura pusă de-a curmezișul, Atîrnați poanta omonimă, personalul Craiova București, străine căi la care duce privirea în sălbăticia ei, Roșioriul după șase ani, rambleul înalt dă perspectivă, gunoiște pe de o parte, în lunca Vedei, pe altă parte orașul, trei corpuri ale fabricii de bere ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și relații au fost puse în mișcare în favoarea unor candidați pentru intrarea la facultate și eu, un no name, m-am găsit să apar și să stric atâtea combinații. Colegii cu care venisem de la Târgu Mureș mi-au făcut o poantă. Trebuie să vă spun că pe tren, când am venit la Iași, am trăit o întâmplare care m-a bulversat: niște șmecheri ne-au văzut că suntem ingenui și ne-au întrebat dacă aveam la noi bani suficienți pentru a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
absențe? D.T.: Ei, ba da, mai ales din partea colegelor. Aveam puține colege în grupă, însă una a fost mai insistentă și nu am dus o săptămână condica la semnat. Unul dintre colegii mei, Mihai Voiculescu, mi-a făcut și o poantă și a subtilizat-o. Or, era jale dacă nu duceai condica de prezențe ca să fie semnată. Atunci am fost chemat și mustrat, iar în anul următor nu am mai fost ales șef de grupă. Dar în CV am trecut funcția
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cine era Druță Ion? D. T.: Nu mai știu. S. B.: Iar un nume des întâlnit: Jofa Constantin. D. T.: Coleg de catedră la Politehnică, preda socialismul, era absolvent de istorie. Preda istoria PCR și socialismul. Jovial, glumeț, plin de poante. S. B.: Pe linie? D. T.: Da, pe linie. S. B.: Un propagandist vesel. D. T.: Vesel, vesel. Așa-i păstrez memoria. S. B.: Leocov Mandachi, omul al cărui nume e legat de Grădina Botanică. D. T.: Era un nume
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
T.: Iar Radu Ursache era dat la nivel de UASCR exemplu de coordonare a studenților străini. Era dat ca exemplu, ca model. Era și un tip glumeț, fâșneț. S. B.: Cu zel? D. T.: Cu zel, plin de bancuri, de poante, vesel tot timpul. Om de chef, de șprițuri. S. B.: De ce a murit? D. T.: Tensiunea. A urcat în tren să meargă nu știu unde, și-a luat geamantanul să îl urce sus la plasa aia de compartiment și a căzut. La
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pun puncte-puncte în materialul scris. Pe scenă spun că deschid frigiderul și că e întuneric. Ba spun că-i întuneric, ba că-i frig. Dumneata nu-ți dai seama ce înseamnă asta? O să avem necazuri amândoi". S.B.: Se prindea de poante! D.T.: Cumplit am lucrat cu ea pe probleme de cenzură. S.B.: Îi era și frică probabil. În 1982, la IPI, de activitățile Comitetului de partid răspundeau: Luca C. (de ASC), R. Cepăreanu (propagandă), Aurelia Bold (cămine), D. Horbaniuc, D. Șerban
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
pentru că erau prieteni, ne suna la Sala Polivalentă și ne spunea să-l băgăm pe Țopescu, că ne spune el la ce oră. L-a chemat de două ori pe Cristian Țopescu, el nu prea credea, ziea că e vreo poantă, însă a fost o schemă foarte fain jucată de Cristian Țopescu: sala întunecată, totul focalizat pe scenă, el era pe banca tehnică și în momentul când s-a anunțat evenimentul și a fost anunțat și Cristian Țopescu, a fost consternare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
să participe laolaltă cu ceilalți la o interogație comună). Mi-am amintit, cu acest prilej, de o vorbă de duh - una dintr-o mie - a lui Henri Wald: „Sunt un om credincios. Cred că Dumnezeu nu există.“ Din colo de poantă, afirmația aceasta deschide o suită de subteme, care ar merita să fie dezvoltate. Ea semnalează, de pildă, faptul că ateismul nu e mai puțin o „credință“ decât credința însăși. La fel de greu de argumentat rațional, la fel de radical și în aceeași măsură
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Vorbitorul are o bună dispoziție indemo labilă. Totul e OK, nu trebuie să ne facem probleme, nu trebuie să devenim patetici. Mica bășcălie, glumița „de gașcă“, volubilitatea zglobie sunt de rigoare. Titlul conferinței, sau al comunicării, trebuie să conțină o poantă, un ce provocator, un șiretlic vesel. Nici o expunere fără o componentă de „entertainment“. O altă trăsătură caracteristică a pedagogului de școală nouă este apetitul pantomimic. Omul n-are stare, umblă neodihnit printre ascultători, e dinamic, demonstrativ, gimnastic. Îți arată ideile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
p. 151. 225 Idem, Opere IV, ed. cit., p. 126. 226 Ștefan Cazimir, op. cit., p. 47. 227 Ibidem. 228 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 6. 229 I. Negoițescu, Poezia lui Eminescu, Ediția a IV-a, Prefață de Petru Poantă, Ediție îngrijită de Dan Damaschin, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995, p. 29. 230 Mihai Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 93. 231 Ibidem, p. 95. 232 Iosif Cheie, Repere eminesciene, ed. cit., p. 41. 233 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminescu. Viața și opera, București, Editura Eminescu, 1983. * Mureșanu Ionescu, Marina, Eminescu și intertextul romantic, Ediția a II-a revăzută, Iași, Editura Junimea, 2004. * Negoițescu, I., Poezia lui Eminescu, Ediția a IV-a, îngrijită de Dan Damaschin, Prefață de Petru Poantă, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995. * Nica, Ion, Mihai Eminescu. Structura somato-psihică, Cu un cuvânt înainte de Const. Ciopraga, București, Editura Eminescu, 1972. * Noica, Constantin, Introducere la miracolul eminescian, Ediție îngrijită de Marin Diaconu și Gabriel Liiceanu, București, Editura Humanitas, 1992. * *** Omul romantic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
intuiții politice exacte ("Cel mai mare dușman al comunismului este, desigur, comunismul"), inclusiv în ceea ce privește propriul destin literar, pe care îl întrevede când în negru ("Sunt un om de rând, cu inteligență cel mult medie... N-am creat nimic serios, numai poante, giumbușlucuri de stil, speculații minore, jocuri grăbite de cuvinte, frânturi de idei... Sunt oare un grafoman? Un maniac?... Sufăr de neluare în seamă"), când în roz, arătându-și convingerea că marile edituri din apus îl vor potopi cu contracte, teatrele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Teribil de încântat, autorul cuplului renumit atunci, "Tanța și Costel" își admira cocoșește în oglindă creșterea cotidiană, în vreme ce confrații, după ușă, se prăpădeau de râs... În deceniu 6 al veacului trecut, cei care lucrau la revista "Cronica" erau renumiți pentru poantele (unele, de-a dreptul crude!) cu care-și păcăleau colegii de redacție și de breaslă. Suplimentul "Odată-n e anul nou!" publica delicioasele parodii semnate de Ion Pogorilovschi, George Pruteanu ș.m.a., iar mensualul "Iașul literar" îl lansa pe Marin Sorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Maiorescu", ce putea fi citită și "Excelenței sale Ministrului Titu Maiorescu", dar și... "E smintit Maiorescu"! Eminescu avea să observe primul târziu, revista era tipărită! altă farsă hasdeeană, poezia cu acrostih isteț semnată P. A. Călescu, adică... Păcălescu. Dar cele mai bune poante erau involuntare, fiindcă, cum ne învață tătucul Marx, arta rămâne mereu în urma vieții. Pentru premiile Societății Scriitorilor Români au candidat în 1930, la poezie, Tudor Arghezi și Alfred Moșoiu (?), iar la proză, Ionel Teodoreanu și Ion Foți (?). Evident, laureații au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
287 p. [55] DALEA, IOAN, Metode și procedee pentru îmbogățirea, precizarea și activizarea vocabularului la limba română a elevilor de la școlile cu limbi de predare ale naționalităților conlocuitoare, Timișoara, [l.e.], 1978, 20 p. multigr. [56] DANCIU, ALEXANDRA; LUNGU, GABRIELA; POANTĂ, IRINA, Manual de limba română. învățămînt medical biologic. Nivelul II, Cluj-Napoca, [TUCN], 1979, 222 p. (Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca). [57] DANCIU, ALEXANDRA; LUNGU, GABRIELA; POANTĂ, IRINA, Manual de limba română. învățămînt medical - biologie. Nivel II, Cluj-Napoca, [TUCN], 1979, 222 p. multigr
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]