7,468 matches
-
--- Japonia renaște (și) literar La un an de la dezastrul nuclear din Japonia, site-ul Words Without Borders publică două poeme aparținând unor poete japoneze contemporane care s-au încumetat să scrie despre cele întâmplate: prozatoarea și poeta Hirata Toshiko, cu poemul Nu tremura, și Ohsaki Sayaka, o debutantă în vârstă de 30 de ani, cu Animal zgomotos. Poemele sunt disponibile pe site, în
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4831_a_6156]
-
--- Japonia renaște (și) literar La un an de la dezastrul nuclear din Japonia, site-ul Words Without Borders publică două poeme aparținând unor poete japoneze contemporane care s-au încumetat să scrie despre cele întâmplate: prozatoarea și poeta Hirata Toshiko, cu poemul Nu tremura, și Ohsaki Sayaka, o debutantă în vârstă de 30 de ani, cu Animal zgomotos. Poemele sunt disponibile pe site, în traducerea profesorului Jeffrey Angles. Revista literară „Bungaku”, editată de Universitatea Waseda, a publicat un
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4831_a_6156]
-
Ștefănescu, un spirit mucalit excelînd în asociații ingenioase, Ilie Constantin, un receptacul placid așteptînd dicteul divin al ritmurilor poetice, Ioana Pârvulescu, o scriitoare de eleganță a tonului și de precizie a nuanțelor, Ana Blandiana, o candoare vie întruchipată într-o poetă și Mirela Stănciulescu, o revoltată de gîndul că literatura e un „sport bărbătesc“ la care femeile, stînd la mantinelă, nu au voie decît să aplaude cuviincios. O remarcă anume se cuvine lui Mircea Horia Simionescu, care se dezgolește cel mai
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]
-
specificitate și simț al nuanței. Autoarea ne avertizează chiar prin poetica titlului despre o voită discreție în dezvăluirea trăirilor intime ale eului feminin și/ sau despre o anume imposibilitate de a da cortina cu totul la o parte. Operă de poetă, notația diaristică este întreruptă de pasaje poetice care sublimează și esențializează suferința zilnică a autoarei. Rezultatul este un soi de discurs dublu care traduce cotidianul în construcții metaforice de un dureros imponderabil. Jurnalul Creștetul ghețarului reconstituie avatarurile unui spațiu matrimonial
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
există. Vine somnul de după naștere, abandonul de după extenuare. Cât doarme, mama e ridicată la cer, i se iartă păcatele acolo, în cerul toxic al fericirii ei absolute” (p. 40). Miracolul nașterii ar putea împinge diarista spre sentimentalism. Nu e cazul. Poeta notează cu luciditate nemiloasă detaliile sistemului taylorist al asistenței medicale generalizate, dar nediferențate din spitalele epocii. Ca pe o bandă, micuții vin pe lume în dureri, socotite inevitabile, și în indiferența unui sistem la limita dezumanizării. Sublimul se învecinează cu
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
să ofere asistență medicală tuturor doar cu prețul unui discomfort și al unei sărăcii generalizate. Poveștile despre abuzuri și violențe domestice narativizează o societate în care, în ciuda egalitarismului ideologiei oficiale, femeia continuă să rămână vita de povară a tuturor. Între poeta rafinată, victimă a meschinăriei și torturii morale, și femeia de serviciu care povestește spășită cum o calcă bărbatul în picioare, diferența e nulă. Doar mijloacele cruzimii bărbatului sunt altele. Ca text care dublează istoria literară cu o biografie parțială a
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
avut un travaliu editorial lung, ceea ce este explicabil. Nu e de așteptat să apară nici cronici prea entuziaste, nici să primească premii mai consistente - și aceasta întrucât Divina Tragedie este cel mai bun volum de poezie scris de o tânără poetă după anii 2000, mai precis de la debutul Ruxandrei Novac încoace. Este foarte greu să scrii despre asemenea cărți. Ai impresia că este suficient să spui „e foarte bună”, căci argumentele sunt de prisos. Ion Pop scria pe coperta a patra
Din moarte by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5298_a_6623]
-
ei. Medeea Iancu nu scrie despre moarte, moartea nu e o „temă”, literatura ei reușește să se dezbare de artificial, de metafora frumoasă și inutilă, limbajul se corporalizează, se infantilizează și se durifică în egală măsură. Ai convingerea, citind, că poeta nu scrie decât despre ceea ce a trăit și că exprimă exact ceea ce a trăit, că limbajul acesta literar coincide cu limbajul ei interior, că acesta este limbajul cu care își vorbește. La limită, toate acestea ar putea nici să nu
Din moarte by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5298_a_6623]
-
despre ceea ce a trăit și că exprimă exact ceea ce a trăit, că limbajul acesta literar coincide cu limbajul ei interior, că acesta este limbajul cu care își vorbește. La limită, toate acestea ar putea nici să nu fie adevărate, iar poeta de carne și oase să fie sănătoasă tun, nu are importanță. Important este limbajul acesta, universul ei, atât de puternic, de o puritate tăioasă, de un tragism paradoxal senin, în zvârcolirile sale: „(...) caietului meu de dictando i se făcuse inima
Din moarte by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5298_a_6623]
-
lunii iunie a acestui an a apărut în Spania, la Editură Periférica, în traducerea Vioricăi Pățea și a lui Fernando Sánchez Miret, volumul de proza Cele patru anotimpuri („Las cuatro estaciones”) de Ana Blandiana. Este a treia apariție din opera poetei în spaniolă, după Proyectos de pasado, în traducerea acelorași, Periférica, 2008, și după volumul bilingv Cosecha de ángeles / La cules de îngeri, tradus de Rafael Pisot și Juan Vicente Piqueras, Editorial Juan de Mairena, 2007. După succesul înregistrat de primele
Cele patru anotimpuri de Ana Blandiana în presa spaniolă by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/5424_a_6749]
-
literar originar din Madrid, care colaborează la suplimentele culturale El País,ABC, Público, scrie fără rezerve că Proyectos de pasado este „una dintre cele mai bune cărți care s-au publicat în Spania în ultimii ani” și speră ca titlurile poetei să se vîndă „precum covrigii”, „pentru că Blandiana are această rară calitate de a-l învăța pe lector să citească bine, adică nu să devore paginile într-un ritm bulimic, ci să se oprească cu plăcere, curiozitate și interes pentru a
Cele patru anotimpuri de Ana Blandiana în presa spaniolă by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/5424_a_6749]
-
întâmpinare, am mai publicat în acel an și alte poeme (un ciclu „brâncușian”) și mi s-a acordat Premiul II al revistei (pe locul I era Gabriela Melinescu)... El s-a concretizat într-o excursie de „documentare” pe Valea Jiului, alături de poeta premiată, de Constanța Buzea și Adrian Păunescu, care și-a sărbătorit atunci, exuberant, la Petroșani, împlinirea a douăzeci de ani... Erau cu noi, ca redactori ai revistei, și Niculae Stoian (care mă și găzduise, foarte amical, la București), Mihai Negulescu
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
clișee ale cochetăriei, ci de asumarea unei condiții corporale, a unei fiziologii imanente. Ceea ce implică depășirea condiț iei unui minorat psihic. Vechea feminitate prezenta un complex față de autoritarismul, decizia, poza prestantă a masculinului, retră gîndu-se într-un gineceu sentimental. Acum poeta poate păși cu siguranță pe un culoar propriu, cu un simțămînt de independență a fondului vital ce-i aparține. La noi calea a fost deschisă de Maria Banuș cu Țara fetelor, jurnal al ebuliției emoțional-senzuale juvenile, căpătînd în zilele noastre
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
aer grav, sfidător cu măsură. Biblioteca ține în cumpănă frămîntările bănuite ce refuză a se livra în stare primară, o reticență a sensibilității intelectualizate descriind adesea ocoluri pudice (Între lumi mai mult decît două). Prin comunicarea preferințelor d-sale livrești, poeta pune un bemol confesiunii, indicîndu-i un traseu deviat. De asemenea pe direcția obiectivării se află și o seamă de exerciții satirice, care altădată lipseau din repertoriul poetelor. E o dovadă a unei mentalităț i unisex, inclusiv prin tonalitatea pitorească, mustoasă
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
pudice (Între lumi mai mult decît două). Prin comunicarea preferințelor d-sale livrești, poeta pune un bemol confesiunii, indicîndu-i un traseu deviat. De asemenea pe direcția obiectivării se află și o seamă de exerciții satirice, care altădată lipseau din repertoriul poetelor. E o dovadă a unei mentalităț i unisex, inclusiv prin tonalitatea pitorească, mustoasă (Vișinele nu mai coboară din cer). Întorcînduse la senzualități, Lucia Negoiță le acordă o orientare maternă, așadar un cadru instituțional ce le purifică. Ele nu erup anapoda
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
imaginea. Drumul terestru, constrîns pînă la un punct de visceralitate, de impulsurile ei fatale, capătă o perspectivă ascendentă. Deși „întîrzie”, duhul își semnalează prezența: „am găsit piatra pe care să-mi întemeiez rugăciunea/ (copia stelei ce-mi pregătește sălașul)”, declară poeta, adăugînd: „la zenit singur El // limba Lui izvorul de-acolo/ îndurării de-aici” (Implorat să inunde). Per aspera ad astra.
O nouă feminitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5152_a_6477]
-
ca mușchii să fie umflați în ziua concursului... Nu sunt un adept al „naturalului cu orice preț” și al refuzului de a ține cont de standardele de frumusețe ale vremii. Am început, de pildă, s-o ocolesc pe-o binecunoscută poetă și prozatoare în momentul când am constatat, pe la începutul anilor ’90, că deodorantul e dușmanul ei personal și că se conduce după preceptul care susține că dușul trebuie evitat cât mai mult posibil. Suntem datori, fiecare dintre noi, cu maxim
Nazism și culturism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5412_a_6737]
-
Se cuvine deschisă o paranteză de istorie literară. Membră a Cenaclului de Luni, Elena Ștefoi debutează chiar în anul în care acesta e desființat de autorități (1983), cu volumul Linia de plutire. Unii critici au văzut, aici, un divorț al poetei de propria generație. Eugen Simion, de exemplu, nota (în Scriitori români de azi IV) că există „mai multe afinități cu Poemele albe ale Angelei Marinescu și cu bocetele dure ale Ilenei Mălăncioiu din Ardere de tot și Linia vieții, decât
O viziune a sentimentelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5348_a_6673]
-
e să vrei să scrii și chiar să o poți face, dar repetînd întruna același refren. „PEN International astăzi“ În 22 (nr. 41, din 4-10 octombrie), sub semnătura Magdei Cârneci, putem citi un amplu articol intitulat „Pen International astăzi”. Eseul poetei Magda Cârneci, aflată de ceva timp la conducerea secției rămânești a PEN International, este prilejuit de participarea sa la congresul anual al acestei organizații: „Aleasă de curând președintă a acestei asociații, care supraviețuiește grație ajutorului Uniunii Scriitorilor din România, am
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5208_a_6533]
-
exclamat: “A, the socialist gentleman!” („A, domnul acela socialist!”). Ei bine, acest “socialist gentleman” refuzase să meargă la palatul regal, unde fusese invitat, motivându-și în felul următor refuzul, în acord, evident, cu convingerile sale politice: „Eu am tradus poeziile poetei Carmen Sylva, nu ale Reginei Elisabeta!”. (Precizez, în paranteză, că între Yehudi și mine s-a închegat atunci o prietenie „pe viață” - Yehudi a încetat din viață în 1999.) Vă amintiți cumva că, într-o poezie din 1912, Doina fraților
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
cărți proaste să citească doar cărți bune. Inclusiv ale celor care-i batjocoresc la scenă deschisă! Destinul poetului pare - din nenumărate motive - pecetluit în veacul al douăzeci și unulea. Vremea scriitorului prin care vorbește întregul neam a trecut. Apostrofarea "Bă, poete", prin care un politician l-a nimicit pe unul din cei mai cunoscuți scriitori români contemporani, arată cât de departe s-a ajuns pe drumul degradării imaginii creatorului - cu atât mai mult cu cât în cazul în speță dreptatea se
Sindromul Blake by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6663_a_7988]
-
recunoscut ca cel mai de seamă artist renascentist (decedat în 1564). Pentru a-l sărbători cum trebuie, în 1992, niște iubitori de artă renascentistă - fără îndoială -, lansează virusul “Michelangelo” pentru calculatoare. 6 martie 1806 - S-a născut Elizabeth Barrett Browning, poetă britanică (decedată în 1861). Ea i-a dedicat majoritatea poemelor soțului său Robert, pentru că ar fi fost cel puțin ciudat la vremea aceea ca inspirația ei să vină de la o muză. 6 martie 1947 - S-a născut Gheorghe Turda, interpret
Istoria zilei: 6 martie. Tabelul periodic al evenimentelor () [Corola-journal/Journalistic/67165_a_68490]
-
și fratele acestuia, prințul Konstantin (scene bazate în mare măsură pe fapte autentice). Kordian este o dramă cu o structură complexă, un text pluristratificat, deschis la multiple interpretări, în funcție de unghiul de apreciere. Versiunea românească 7 datorează enorm disponibilităților artisitice ale poetei Passionaria Stoicescu, entuziasmului și devotamentului cu care s-a aplecat asupra a încă unui text de anvergură din lirica polonă 8. Prin traducerea în limba română a acestei drame importante am completat și îmbogățit imaginea creației marelui poet polonez la
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
Oliver, cataloagele Ikea, presa cotidiană, revistele glossy, documentarele postului TV Antena 3, vorbele de duh ale celebrităților mai mici sau mai mari și inscripțiile stradale din Capitală? Ce au în comun, vreau să zic, din punctul de vedere al unei poete intransigente cum e Elena Vlădăreanu? E de presupus că pe cele mai multe din aceste referințe nu le ține la mare preț. Greu de spus însă pe care exact. Ambiguitatea aceasta garantează prezența poeziei (pe care unii puriști ar putea-o pune
Poezie cu virgulă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6732_a_8057]
-
de vară, n-a prea fost mediatizat de Editura Polirom. Dintre contemporani, îl mai citesc pe domnul Cărtărescu, iar cartea domnului Liiceanu, Scrisori către fiul meu, m-a făcut să mă gândesc să scriu o Scrisoare către urmașii mei." O poetă promițătoare, Diana Frânculescu, e prezentată în spiritul ludic de bună calitate al întregii reviste: „Diana Frânculescu începe Literele. E bolnavă de hermeneutică, dar se tratează cu gutui și pinguini. Știe să folosescă corect cuvântul decât. Atât". Cronicarul nu știe cine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6538_a_7863]