3,799 matches
-
angajarea în Teatrul cel Mare din București nu-l va descuraja, și în decembrie 1866 deschide stagiunea unui Teatru de vodevil român. Într-un turneu întreprins în anul următor se oprește la Giurgiu, unde, cunoscându-l pe M. Eminescu, îl poftește în trupa sa. În 1867, înjghebează, împreună cu Daniil Drăgulici, o efemeră asociație actoricească. Din 1869, se vede angajat, în fine, la Teatrul Național din București. Primind o subvenție de la Primăria orașului Ploiești, organizează în acest oraș, din toamna lui 1871
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
oblăduitor a toată Moldova, la văleat 7224 (adică anul 1716), al treilea rând a Domniei mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra nemților, și la aceste mestecători multă pradă s-au făcut bietei țări a Moldovei despre partea nemților, poftindu-i și chemându-i o samă de boieri a Moldovei și din cei mai de jos, depururi cum sunt moldovenii, încât nu a rămas mănăstire sau biserică neprădată. Și au venit Frenț - căpitanul cu o samă de nemți și moldoveni
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
oblăduitor a toată Moldavia, la Vălet 7224 (adică: anul 1716) al treilea rând al Domniei Mele, ridicat-a puternica Împărăție turcească oaste asupra Nemților, și la aceastea mestecături multă pradă s’au făcut bietei țări a Moldovii despre partea Nemților, poftindu-i și chemându-i osamă de boieri a Moldovii și din cei mai de jos, depururi cum sânt Moldovenii, încât nu au rămas mănăstire sau biserică neprădată. Și au venit Frenț - căpitanul cu osamă de Nemți și Moldoveni, Munteni, Unguri
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
prieten, iubitor de petreceri, cu bucurie primit în toate adunările ucenicilor lui Pantagruel". Întotdeauna însă manifestă o sagacitate meritorie în a sublinia caracterul de cronică, de istorie a celor petrecute ("v-aș îndruma să cercetați vechile cronici pantagruelice", "și vă poftesc să credeți că nu-s basme" etc.). Așa de pildă, după ce-și ridică osanale fictiv atribuite meșterului Hugues Salet 252, recurge și la amenințări pentru a susține veridicitatea celor scrise în cronică: "Blestemat să fiu și o mie de
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Curții cu miracole, un amestec de haiduc local și James Bond, de Lică-fante-de-Obor, Terente și Zahei, demon și dandy, coțcar și Crai, dar nu de Curtea Veche, ci de Casa Poporului: „În câteva zile fărâma patruj’dă apartamente, dormea unde poftea mușchii lui, în două luni Miliția îl căuta nu ca să-l lege, ci ca să-i dea de lucru pe la ambasade. «Tălică nu pricepi - se mironoseau lent-coloneii - dar dacă nu aduci teancul ăla de date, ca mâine începe războiul și poimâine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
trăiri, mișcarea, aplauze. Desfășurarea jocului: Un copil numit de învățător va fi poștașul. Poștașul sosește și bate la ușă. Copiii: ,,Cine -i acolo?” Poștașul; ,,Poștașul” Copiii: ,,Și ce ne aduci?” 26 Poștașul : ,,O scrisorică pentru un copil cuminte.” Copiii: ,,Să poftească să intre!” Poștașul dă o scrisoare unui copil. Copilul care primește scrisoarea trebuie să răspundă la întrebarea: ,,De la cine ai primit scrisoarea.?”( întrebarea poate fi pusă de educator sau de alt copil cu scopul de a antrena în joc cât
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese și mpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, structura basmului conține două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană). Această
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este supramarcat printro dublă „intrare“ în universul ficțional. Fiecare „prag“ al intrării în lumea basmică este semnalat prin sintagma Amu, cică... Finalul canonic (motivul nunții împărătești) este însoțit de formula de încheiere, particularizată prin nota de umor: Și mai fostau poftiți la nuntă crai, crăiese șimpărați, oameni în samă băgați, șun păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Între aceste puncte strategice ale textului, basmul se structurează din două unități compoziționale (fiecare însumând câte patru secvențe, separate prin formula mediană), fiind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și văz, cu originea în prezentul indicativ singular de persoana întîi al verbelor auzi și vedea. La fel se prezintă situația în cazul adverbului predicativ poate, o formă a verbului a putea, sau cu operatorul pragmatic poftim, de la verbul a pofti. Ca atare, granița dintre formele flexionare și cuvinte poate fi ștearsă uneori, iar într-o limbă cu flexiune redusă, precum engleza, această graniță aproape că nu se poate trasa. Toate problemele prezentate, la care se pot adăuga și altele, țin
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acolo. Iar când mintea va trece de hotarul acesta, de la rugăciunea curată, până la cele lăuntrice, ea nu va mai voi nici să se roage, nici să se miște, nici să plângă, nici să se stăpânească, nici să ceară, nici să poftească fie vreo desfătare în viața aceasta, fie în cea viitoare. Și de aceea nu există rugăciune după rugăciunea cea pură. (...) Iar după hotarul acesta urmează răpirea și nu mai este rugăciune. Pentru că aici a încetat rugăciunea și este un fel
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
astfel că atenția marii boierimi s-a Îndreptat spre Constantin Brâncoveanu. Ezitant, Brâncoveanu este Înduplecat de rugămințile boierilor de a nu lăsa pradă țara străinilor și acceptă tronul. Interesante sunt cuvintele sale spuse la Înscăunare, - ,,domnia aceasta eu nu o poftesc ca să-mi Înmulțesc grijile ... ci dumneavoastră m-ați pohtit și fără voia mea m-ați pus domn În vremi de aceste turburate, Înconjurate de oști și de vrăjmași. Dacă pohtiți toti, mi-e voia și mie". Din acest fragment de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Oana-Maria Acsinie () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92320]
-
îi va cere un trai mai ales decât are parte un curtean, cu sânge nobil. Lîngă castelul din Plessis-les-Tours, cea mai bine păzită fortăreață și reședința favorită a regelui, într-un turn despărțit de clădirile mari ale Curții, a fost poftit Martivale să se odihnească ziua, în caturile de jos; dar să vegheze noapta pe terasa de pe acoperiș, la mișcările astrelor. Invățatul, care cunoștea lucruri ascunse poporului (Galeotti Marti - Martius sau Martivalle, născut în Italia, la Narni, a scris printre altele
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
l-a întrebat de unde este și încotro se duce. Comisul i-a spus că are proces din pricina unor pământuri moștenite din moși-strămoși, merge la Vodă să-i facă dreptate, pe baza documentelor și dacă nu i-a face, "atunci să poftească Măria-Sa să-i pupe iapa nu departe de coadă!" Ajungând la Curtea Domnească, comisul constată că boierul de la han era însuși domnitorul, care i-a făcut dreptate și l-a întrebat ce se întâmpla dacă nu-i rezolva situația
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
calului, ridică un sac de orez numai cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre Iași, cu marfa în spinare, când un om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dacă devierea de la așteptări nu este puternic întărită. Un caz amuzant este Oedip Rege de Sofocle. Datorită audienței formidabile a psihanalizei freudiene, îl "știm" cu toții pe Oedip. Este persoana cu complexul lui Oedip, desigur. Și-a ucis tatăl și a poftit-o pe mama lui. Dar nu este deloc așa. Personajul Oedip nu are un complex Oedip, din două motive opuse. În primul rînd, pentru că el nu a făcut numic din toate acestea; nu știa că bătrînul pe care l-a
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și o batjocuresc. Împăratul Încearcă să Împiedice acest lucru. De aceea, construiește un turn mare cu ziduri groase În care o ascunde pe domniță. Într-o zi, stând fata la fereastră și uitându-se la câmpul Înflorit și verde a poftit la o floare frumoasă. A rugat pe o roabă să se ducă să i-o culeagă. Cum a mirosit-o, fata a rămas Însărcinată. Și de această dată, accentul În nararea evenimentelor nu cade asupra nașterii propriu zise, ci asupra
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, Îi răspunde regelui: Fiica mea a tors cinci caiere, cinci. Regele, bucuros, Îi spune că el Își caută o nevastă și Îi propune: Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate Îmbrăca tot ce Îi place, poate avea câte prietene dorește, dar În luna a douăsprezecea trebuie să-mi toarcă zilnic câte cinci caiere de in; de nu, e vai de ea, Îi tai capul! O mogâldeață neagră Îi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dintre propriul prenume și acela al unui personaj biblic. Din această omonimie ia naștere un discurs dublu codificat, unde revolta împotriva „Tatălui” sintetizează în egală măsură defularea și erezia: „În abatorul acesta perpetuu/ de vietăți lucide și vorbitoare/ el Stăpânul poftește tainul de osanale porția caldă/ de tămâie: spuma de sânge/ El însuși - Forma perfectă a existării - e ca hingherul la pândă// El Stăpânul e Măcelarul// e Hingherul” (Apocalipsa după Marta). Pe de altă parte, aceeași oroare de cabotinism și truculență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
diferit de numărul de piese din același reper realizat În celelalte zile. Câte piese din fiecare reper a matrițat forjorul În prima, a doua și a treia zi? 41. MERELE Iți dau voie să culegi din pomul meu câte mere poftești - Îi spune cineva unui copil. Cu o condiție Însă: Din merele pe care le vei culege, mie să-mi dai jumătate, plus Încă o jumătate de măr; din ce-ți rămâne să-mi dai iarăși jumătate plus o jumătate de
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
vie. Lișna-sat din comuna Suharău, în partea de sud a comunei Hudești, vecin cu satul Mlenăuți. Numele îi vine de la cuvântul slav lesu care înseamnă pădure. într-un act din 25 iunie 1643 se arată: Eu,Ion de Lizsna, am poftit de au fost Popa Ion de Hudești, duhovnicul meu și popa Pântileiu de Bașeu și Berechez de Comănești.... Lișna Nouă-sat înființat în ultimii ani în comuna Hudești fără a fi menționat ca oficial. încet, încet se desființează. Este considerat un
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înainte. într-un document din 20 ianuarie 1643 cu ocazia unui proces între proprietarii de pe moșia Comănești la care este chemat ca martor Gheaconul de Bașău cu vătrărașul de acolo. într-un alt document se arată: Eu Ioan de Lișna-am poftit de au fost de față, popa Ion de Hudești, duhovnicul meu și popa Pântileiu de Bașău și Berecheș de Comănești. La fel la 14 august 1654 la o vânzare în Comănești către Pătrașcu Berechetu sunt chemați ca martori popa Pântilei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aici și Fântâna Fecioarei Maria, care are o poveste minunată: Într-o zi , Maria trecea pe acolo și, fiindu-i sete, ceru de băut unui om care scotea apă din puț. - Este în fundul puțului câtă vrei, răspunse mojicul. Bea cât poftești. Maria se apropie de puț și - minune- apa se ridică până la marginea ghizdurilor, astfel că ea putu lesne să bea apă, fără a fi nevoită să scoată cu găleata, de atunci, apa din Fântâna Fecioarei este până sus. Slujba bisericească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cântă colinde religioase inspirate din viața Mântuitorului. Cei care anunță steaua (mai ales copiii) trec pe sub fereastră unde lumina strălucește și strigă: Cine primește Steaua frumoasă Și luminoasă, Cu colțuri multe Și mărunte, De la nașterea Lui Hristos Dăruite. Steaua este poftită în casă (ori fereastră) și atunci copiii încep a cânta deosebite cântece de stea, care de care mai frumoase. Vicleimul sau Irozii Vicleimul (de la numele orașului Bethleem) e un fel de teatru religios, rămas din primele timpuri ale creștinismului. Deoarece
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
masa s-o încărcați Flori de măr. Că umblăm și colindăm La mulți ani să vă urăm, Să trăiți, să-ntineriți, Flori de măr, Pentru mulți ani fericiți, Flori de măr. Și la anul vom veni, Numai dacă ni-ți pofti. Și mai multe vom ura, Flori de măr. Un cocuț dacă ni-ți da, Flori de măr. Ș i colinda nu-i mai multă, Să traia’ cine ascultă! Ș i colinda-i atâta, Flori de măr. Cine-ascultă să trăia’, Flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
opinci, Cu opinci îngurguiate, Cu paie de ovăz legate. Mânați măi, Hăi, Hăi, Hăi! Am mai avea de urat Dar nu suntem dintr-un sat apropiat Ci din loc îndepărtat, Unde iepurele Ști-a păzi oile, Iar vulpea găini nu poftește. Ma îndemnați, măi flăcăi. Hăi, Hăi, Hăi! Mai mânați măi! "Badica Traian" Aho, aho! Bună seara, buni gospodari, Seara lui Sfântu' Vasile Să vă fie la toți de bine. Și nouă de folos C-am ajuns sănătoși! Stați băieți și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]