1,637 matches
-
casa cu ferestrele luminate” a lui conu Vasile Pogor. În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
să poarte haina vanității, vine de la sine, simplu și adevărat. Această societate literară a apărut la Iași și nu în altă parte pentru că doar acest oraș a avut norocul ca în el să se întâlnească un Titu Maiorescu cu Vasile Pogor, cu Iacob Negruzzi, cu P. P. Carp și Th. Rosetti, tineri adăpați la cultura Europei, cu precădere în Germania și în Franța. Tinerii formați în Franța aduceau cu ei impulsul pentru unitate politică și culturală a tuturor regiunilor românești, redresarea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
membri și simpatizanți, câți se cunoșteau în 1885 - după C. G. Bedreag - ca făcând parte din Junimea vreme mai îndelungată sau mai scurtă, timpul a cernut valorile după un principiu foarte simplu: „Intră cine vrea rămâne cine poate”, decretat de Pogor. Faptul că la intrarea în Junimea nu era nici o restricție este prezentat foarte limpede de G. Panu în „Amintiri de la Junimea din Iași”. La rugămințile repetate ale lui A. D. Xenopol de a intra în Junimea, G. Panu a răspuns că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
forma ea însăși o legătură între ei și-i armoniza pe toți pentru timpul cât dura, pe unii pentru toată viața lor. Cele mai disparate spirite s-au putut întâlni și s-au putut însufleți în acest contact: veselul volterian Pogor cu sistematicul politic Carp, melancolicul Teodor Rosetti cu (pe atunci) humoristul Iacob Negruzzi, scriitorul acestor rânduri cu militarul autodidact M. Cerchez, traducătorul lui Heine, N. Scheletti, cu franțuzitul M. Korne, închisul estetic Burghele cu vârtosul glumeț Creangă, juristul Mandrea cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Berlin...” Maiorescu va reveni la Iași abia la 4 ian. 1864. Un fapt care pledează pentru începuturile Junimii în 1864 a avut loc la o dată care se poate deduce cu oarece probabilitate. Este vorba despre o întâlnire a fondatorilor - fără Pogor - care a avut loc în casa lui Titu Maiorescu din curtea Trei Sfetitelor, când P. P. Carp a citit traducerea în versuri a tragediei Macbeth. „Oricum ar fi - precizează Iacob Negruzzi - în acea seară se poate zice că a fost
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și locul unde s-a zămislit ideea, anume în dreptul unui fânar de lângă poarta bisericei Trei Sfetitelor. Ca să stabilească acest fânar, controversa a durat mai mulți ani. D. Maiorescu pretindea că ieșind din curtea școalei normale unde era director, împreună cu d. Pogor, într-o seară s-au oprit amândoi în dreptul fânarului amintit și acolo le-a venit ideea înființărei unei societăți; d. Pogor însă pretindea că a mers împreună cu d. Maiorescu până la un alt fânar, acel din dreptul bisericei catolice și că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a durat mai mulți ani. D. Maiorescu pretindea că ieșind din curtea școalei normale unde era director, împreună cu d. Pogor, într-o seară s-au oprit amândoi în dreptul fânarului amintit și acolo le-a venit ideea înființărei unei societăți; d. Pogor însă pretindea că a mers împreună cu d. Maiorescu până la un alt fânar, acel din dreptul bisericei catolice și că acolo le-a venit ideea. După multe apeluri la memorie și după lungi discuții, d. Pogor a sfârșit prin a se
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ideea înființărei unei societăți; d. Pogor însă pretindea că a mers împreună cu d. Maiorescu până la un alt fânar, acel din dreptul bisericei catolice și că acolo le-a venit ideea. După multe apeluri la memorie și după lungi discuții, d. Pogor a sfârșit prin a se ralia la părerea d-lui Maiorescu. Prin urmare, anul, luna și fânarul erau determinate. Asupra zilei însă a acestei memorabile date, societatea Junimea n-a putut să se învoiască niciodată,ea era împărțită în două
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
verbală,transmisă din generație în generație până în zilele noastre... în toamna anului 1863 Maiorescu s-ar fi întâlnit cu Th. Rosetti într-o căsuță suspectă de pe lângă biserica Banului din Iași, ...în acea întâlnire s-ar fi pus bazele înființărei Junimei...Pogor, Carp și Negruzzi entuziasmați de faimoasa prelecțiune populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
faimoasa prelecțiune populară ținută de Th. Rosetti, <<Despre societatea modernă>>, ar fi hotărât să dea cu ceilalți doi împreună, o formă durabilă Junimii”...(despre „faimoasa prelecțiune” vom vorbi la timpul potrivită. Atunci, fără prea multe menajamente, sare de la locul lui Pogor,care surpă tot ce a clădit secretarul perpetuu. El spune că expunerea lui Negruzzi este falsă. Că societatea Junimea este mult mai veche decât întâlnirea din acea casă suspectă. Că muma Junimii ar fi o altă societate literară ce ar
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
populară, Artele plastice. Un ciclu de prelegeri - cel din 1875 - avea ca temă generală „Influențe consecutive asupra poporului român”. Aici vom reține titlurile prelegerilor și a conferențiarilor: Bizantinii-P. Verussi, Slavii - G. Panu, Turcii - A. Lambrior, Polonii - Ștefan Vârgolici, Fanarioții - V. Pogor, Austriacii - A. D. Xenopol, Francezii - I. C. Negruzzi, Germanii - M. Eminescu. Aceste prelegeri decurgeau după un anumit tipic. Tonul îl dăduse Titu Maiorescu, care - după cum arată G. Panu - „Venea îmbrăcat în mare gală. Nu sosea decât cu două-trei minute înainte de ora fixată
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
s-a auzit glasul lui Th. Rosetti: Măi băieți, vreți să vă dau eu un nume fără pretenție, care să vă placă la toți, fiindcă nu zice mare lucru? Vorbește! Hai s-o botezăm <<Junimea>>... Foarte bine! strigarăm cu toții. Atunci Pogor, ridicându-se de pe canapeaua pe care se aruncase, începu să cânte ca un preot pe nas, și întrebă de trei ori: S-a lepădat copilul de Satana pedantismului? De trei ori răspunserăm cu toții: S-a lepădat. În numele Domnului, boteze-se
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
canapeaua pe care se aruncase, începu să cânte ca un preot pe nas, și întrebă de trei ori: S-a lepădat copilul de Satana pedantismului? De trei ori răspunserăm cu toții: S-a lepădat. În numele Domnului, boteze-se dar <<Junimea>>! Exclamă Pogor, și Junimea a rămas până în ziua de azi”. Fondatorii Junimii - după cum ne informează Z. Ornea - „Proveneau - cu excepția lui Titu Maiorescu - din societatea înaltă a Moldovei. Th. Rosetti era cumnatul domnitorului A. I. Cuza, Negruzzi, fiul unuia dintre intelectualii iluștri ai țării
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a rămas până în ziua de azi”. Fondatorii Junimii - după cum ne informează Z. Ornea - „Proveneau - cu excepția lui Titu Maiorescu - din societatea înaltă a Moldovei. Th. Rosetti era cumnatul domnitorului A. I. Cuza, Negruzzi, fiul unuia dintre intelectualii iluștri ai țării, Carp și Pogor fii de boieri bogați și destul de bine plasați în erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind să prețuiască
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
erarhia funcționărească”... Maiorescu, fiul lui Ion Maiorescu, profesor, dar era un distins intelectual - avocat, profesor universitar, rector chiar în 1864. „Noii săi prieteni nu aveau deloc cultul descendenței, știind să prețuiască înainte de toate aristocrația spiritului”. Erau cu toții și foarte tineri: Pogor 31 de ani, Maioresc 24 de ani, Carp 25 de ani, Rosetti 27 de ani, Negruzzi 22 de ani. După cei zece junimiști care au reluat activitatea societății în toamna anului 1865, cu timpul au mai aderat; în 1865 N.
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
asupra programului s-au purtat în ședințele din 7 și 28 dec. 1865, acesta fiind aprobat la 11 ian.1866. Când a venit vorba despre un statut al societății, orice încercare în acest sens s-a lovit de cerbicia lui Pogor, care nu admitea nici o constrângere a gândirii și a inițiativei libere. Cu mare greutate a acceptat - la propunerea lui Maiorescu - întocmirea unui proces-verbal în fiecare ședință a Junimii, cu condiția ca el să nu participe la întocmirea lor. Sarcina a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Iași, a fost nevoit să aducă și tipografia aici, instalând-o în casele Băncii Moldovei, aflate pe colțul format de străzile Sfântul Ilie cu Goliei (astăzi V. Alecsandri și Cuza Vodăă. Cozadini a ajuns în contact cu Junimea prin V. Pogor și a propus asocierea, care s-a realizat, dar nu se puteau acoperi cheltuielile. Atunci Cozadini a vândut tipografia Junimii, cu un preț mic, dar destul de ridicat pentru junimiști. Întâmplarea a făcut ca în ședința în care s-a hotărât
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cheltuielile. Atunci Cozadini a vândut tipografia Junimii, cu un preț mic, dar destul de ridicat pentru junimiști. Întâmplarea a făcut ca în ședința în care s-a hotărât cumpărarea tipografiei să se afle și tânărul basarabean Nicu Casu, nepot al lui Pogor și mare proprietar în Basarabia. El și-a oferit ajutorul, punând cea mai mare parte din capital, diferența urmând să fie acoperită de junimiști prin contribuție lunară. Există însă o altă variantă referitoare la cumpărarea tipografiei de la Cozadini. Ea este
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Al.Gregoriady. Din această scrisoare aflăm că Nicu Casu a cumpărat de la Paris o tipografie pentru Basarabia, dar „guvernul muscălesc” nu a aprobat instalarea ei și atunci „el dedică tipografia sa Societății noastre”. După părerea lui Z. Ornea, nepotul lui Pogor a cedat tipografia, însă cu plata în rate lejere, acoperite de junimiști prin cotizare. Cu toate strădaniile depuse de Junimea, tipografia mergea numai în pagubă. Unde mai pui că Pogor înființase în același local o librărie și un cabinet de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sa Societății noastre”. După părerea lui Z. Ornea, nepotul lui Pogor a cedat tipografia, însă cu plata în rate lejere, acoperite de junimiști prin cotizare. Cu toate strădaniile depuse de Junimea, tipografia mergea numai în pagubă. Unde mai pui că Pogor înființase în același local o librărie și un cabinet de citire. Până la urmă, tipografia a fost vândută concurentului lor evreu Herșcu Goldner. Se vede treaba că acestei tipografii îi fusese scris să treacă din mână în mână, pentru că a fost
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
înființarea unei reviste literare, întrebarea care se punea era: cum să se numească și cine să fie directorul ei? În „Amintiri din Junimea” Iacob Negruzzi povestește că, în seara când s-a botezat revista, ședința se ținea în casa lui Pogor. Era pe la începutul lunii ianuarie 1867. După mai multe propuneri care de care mai ciudate, Iacob Negruzzi, care se retrăsese într-un colț, a spus: „Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare? Bravo! răspunse Pogor de departe. Convorbiri literare
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ținea în casa lui Pogor. Era pe la începutul lunii ianuarie 1867. După mai multe propuneri care de care mai ciudate, Iacob Negruzzi, care se retrăsese într-un colț, a spus: „Poate o denumire potrivită ar fi Convorbiri literare? Bravo! răspunse Pogor de departe. Convorbiri literare nu zice nimic...Admis! -Primesc și eu acest titlu, declară Maiorescu, fiindcă este fără pretenție!...Dar care dintre noi ar avea să ia asupra sa direcția jurnalului? O tăcere generală se făcu și după câteva momente
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
și nu numai moldovenească. Z. Ornea apreciază că „Nicăieri în Principatele Unite și nici peste munți nu exista o altă revistă cultural-literară mai acătării”. Pentru lucrările slabe prezentate la Junimea,atnci când se punea întrebarea dacă sunt publicabile sau nu,Pogor replica: „Ce ar zice (despreă asemenea studii seci <<Duduca de la Vaslui>>”? Aceasta era o ființă închipuită de Pogor care reprezenta pe cititorii burghezi ai Convorbirilor, mai ales de sexul frumos și mai cu seamă din provincie. Valoarea revistei a început
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
o altă revistă cultural-literară mai acătării”. Pentru lucrările slabe prezentate la Junimea,atnci când se punea întrebarea dacă sunt publicabile sau nu,Pogor replica: „Ce ar zice (despreă asemenea studii seci <<Duduca de la Vaslui>>”? Aceasta era o ființă închipuită de Pogor care reprezenta pe cititorii burghezi ai Convorbirilor, mai ales de sexul frumos și mai cu seamă din provincie. Valoarea revistei a început să crească odată cu publicarea pastelurilor lui V. Alecsandri, a poeziilor lui Eminescu, a operelor lui Caragiale, Creangă, Slavici
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
îmi spuse încet: Am pățit-o! Am fost păcăliți de Hașdeu! Cum așa? Ce fel? La noi e putred mărul e iscălit de P.A.Calescu,adică Păcălescu”... La Junimea totul era croit pe măsura membrilor ei. Componenții societății - grație lui Pogor și nu numai - purtau porecle, care unora li se potrivea ca o mănușă. Poreclele erau individuale sau colective. Așa de exemplu Maiorescu era tata nebunilor, Negruzzi - Don Ramiro sau Carul cu minciunile, Carp - Excelență, Gane - Drăgănescu, Culianu - Papa Culianu,Paicu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]