4,267 matches
-
făcut eu mai sus, cu puțin „iz” de glumă, poți totuși răni și îmi voi cere scuze! Pe de altă parte, pe toți cei ce sunt „anti-români” îi voi ruga tot așa frumos să se abțină de a mai semăna polemici, sau dacă vor, să caute să facă asta prin dreptul d-lui Vadim Tudor, căci el ar avea „dragoste” mai multă pentru domniile lor. Nouă ne plac acei exegeți pe care ei îi terfelesc iresponsabil numindu-i eludanți, și versați
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
Acasa > Strofe > Comic > OUL Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1947 din 30 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului O polemică tardivă Rămasă-n expectativă S-a desfășurat în piață Erou fiind, oul de rață. Găsind o pretinsă vină Unui biet ou de găină, Acuza cu-nverșunare Că e roșu la culoare! Apărându-se în speță Cu firescă acurateță, Oul hulit
OUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352635_a_353964]
-
de Muzeul Literaturii Române, după cum am mai spus și în rândurile anterioare. Toate acestea ne permit astăzi o restituire mai aproape de adevăr a parcursului biografic și intelectual al acestei personalități de anvergură a României interbelice. Implicat în vii dispute și polemici, Nichifor Crainic a cunoscut între cele două războaie gloria și notorietatea scenei politice și culturale; pentru ca, după luna august anul 1944, să cunoască exilul intern și represiunea prelungită a unor mult prea lungi ani de închisoare, prelungiți într-o ostracizare
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Crainic să facă apologia „Romei universale” a lui Mussolini și să elogieze în George Coșbuc „poetul rasei noastre”. În anul 1935 Gândirea publică „Spațiul mioritic” al lui Lucian Blaga (cum în anul 1931 a publicat Eonul dogmatic) și începe o polemică prelungită cu Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic, secondat fidel de Părintele Dumitru Stăniloae, opune naturalismului filozofului necesitatea spiritualității și Ortodoxiei pentru un naționalism autentic. Lui Constantin Rădulescu-Motru îi este opusă figura Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931), „fondatorul
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Românismul lui Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), în care Nichifor Crainic, secondat fidel de Părintele Dumitru Stăniloae, opune naturalismului filozofului necesitatea spiritualității și Ortodoxiei pentru un naționalism autentic. Lui Constantin Rădulescu-Motru îi este opusă figura Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931), „fondatorul naționalismului creștin”. Polemica se continuă în anul 1937 cu discipolii lui Nae Ionescu de la Predania (care încearcă să-l compromită ca profesor aducând aminte faptul real că profesorul universitar Crainic nu avea nici un fel un doctorat, iar licența în teologie o obținuse în
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
străin, România trebuie să spargă frontul periferiei spirituale a Europei. Odată și pentru totdeauna ,printr-o ridicare la putere a așteptării românești multimilenare! Nemulțumirea românească,conștientă,să devină o spiritualitate.De mâna întâi!Adică: o spiritualitate agresiv-profetică. Și proteică! Și polemică! Românul, acest sfătos ancestral, mai crede în șansa dialogului. Întrebarea: „Să ne fi născut din oboseala romanilor și din lacrimile dacilor?” Este numai retorică. Deoarece, România, atinsă de grația istorică a viitorului , va deveni o ROMÂNIE SCHIMBATĂ LA FAȚĂ! Cel
SCHIMBAREA LA FAŢĂ A ROMÂNIEI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353581_a_354910]
-
cu o singură observație. Aceea a existenței unui singur zeu care guverna cultul, lucru care era inacceptabil pentru el fiindcă zeul lor nu admitea existența altor zei, de unde silogismul excluderii celorlalte divinități ca fiind falsuri. Intrase de câteva ori în polemică pe această temă la Roma, cu câțiva iudei, cunoștințe întâlnite întâmplător pe la petreceri sau în alte ocazii, însă nici unul dintre ei nu îl convinsese câtuși de puțin de conotațiile cultului, însă intrase în polemică pe această temă și chiar imaginase
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
falsuri. Intrase de câteva ori în polemică pe această temă la Roma, cu câțiva iudei, cunoștințe întâlnite întâmplător pe la petreceri sau în alte ocazii, însă nici unul dintre ei nu îl convinsese câtuși de puțin de conotațiile cultului, însă intrase în polemică pe această temă și chiar imaginase un scenariu destul de sumbru. Presupunând prin absurd că acel unic zeu al evreilor ar fi câștigat simpatia mai multor oameni din imperiu, fie ei simpli cetățeni sau patricieni, senatori ori alte persoane sus puse
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
considerat de contemporani un om forte al regimului. Constituirea Camarilei regale însă va duce la îndepărtarea lui Nae Ionescu. Din prieten, el va deveni ostil Regelui Carol al II-lea și regimului instituit de acesta. Din această perioadă datează și polemica sa cu Patriarhul Miron Cristea. Dacă Profesorul îl încondeia în ziar pe Patriarh cât se poate de des, la rândul său, Patriarhul, a pus să se zugrăvească în Biserica Sfintei Patriarhii, în scena Judecății de Apoi, un diavol mare negru
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
învățător de lege avea un cuvânt greu de spus în viața religioasă iudaică ori în disputele teologice iscate în adunări. Urmând tradiția rabinului Hilel, Gamaliel cultiva în școala sa o atitudine cu mult mai flexibilă în interpretarea legii, intrând în polemică adesea cu cealalată școală de mare prestigiu din Ierusalim, și anume cea a învățatului Shamai care adoptase în maniera de a preda o atitudine mult mai strictă și adesea fanatică, la litera legii. Spre exemplu, Gamaliel era de părere că
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
se oploșesc atât romancierul, cât și cititorii, împărtășindu-se din superbia unei aceleiași bogate și darnice fantasme"(26). O altă problemă abordată de Nicolae Steinhardt este biografismul căruia îi neagă valoarea reală în interpretarea literară. Evitând, din modestie, generarea unei polemici, Steinhardt acuză ca nedreaptă și nefructuoasă abordarea biografiei aceluiași Mateiu Caragiale de către Șerban Cioculescu. „Esențial nu este de unde s-a pornit, ci unde s-a ajuns"(27). Dimensiuni critice inedite abordează Nicolae Steinhardt și în ceea ce privește opera literară plină de semnificații
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
trebuie să-l aleagă în fruntea țării este nepotrivit și că ne va conduce direct în prăpastie, acesta s-ar fi înverșunat imediat și acesta ar fi constituit un motiv de dispută. De ce simt oamenii nevoia disputelor, a contrazicerilor, a polemicii? Justiția morală nu mai are nici un cuvânt de spus? Din cauza diavolilor care-și vără cozile în relațiile interumane. Nimic nu e perfect. Cel care ațâță spiritele nu este decât satana. Lui îi place discordia. El își râde în barbă atunci când
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358341_a_359670]
-
Dumnezeu știe. Să fie opoziția dintre ,,Literatorul” si ,,Convorbirile literare”? Sau faptul că junimiștii îl considerau un iremediabil ratat în ale poeziei, o figură ciudată și bizară, care aleargă după glorii pierdute. Dacă Macedonski se deslănțuie în repetate rânduri în polemici pline de venin împotriva Junimii, iritat de faptul că Alecsandri primise premiul Academiei, junimiștii ripostează, prin pana lui Missir, deabia în 1883 printr-o recenzie distrugătoare la volumul său de ,,Poezii”. Macedonski vedea în Eminescu un exponent tipic al Junimii
EMINESCU ŞI MACEDONSKI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358390_a_359719]
-
tânărul autor care „nu scrie cărți, ci... oameni”. Într-o primă fază, ne confruntăm cu un teatru-lectură puternic, din care ar ieși un serial radiofonic fără probleme, desigur cu actori care să și înțeleagă ce citesc. Cu siguranță va stârni polemici. „Republica de cenuși aruncate în mare” este România de azi, în care doi tineri, un El și o Ea, care aici se numesc Adam și Eva (dar s-ar putea numi oricum altfel), despre care putem presupune, că, proaspăt alungați
REGAL DE LUNI, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358382_a_359711]
-
ca tine chiar, iubesc greșala.” Mutându-se la Berlin, plănuiește drame originale și traduceri de piese cum ar fi „Văduva din Ephes”, „Torqato Tasso”etc. Venind în țară, Eminescu devine cronicarul dramatic al „Curierului de Iași” și, mai târziu, printre polemicile politice, scrie cronici dramatice la „Timpul”, participă la spectacole,pregătește „Dodecameronul dramatic”cu subiecte din istoria Moldovei. Eminescu lânga femeia iubită ieșind de la teatru, chiar cu un an înainte de a-și da obștescul sfârșit. Iar zeflemistul Caragiale în față duelează
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
un limbaj neconvențional, erudiția autoarei (predilecția acesteia pentru investigația epistemologica, cu valente psihanalitice și filosofice), iată câteva dintre punctele forte ale cărții. Și peste toate acestea se suprapun alternantele fulgurante de umbre și lumini, perpetua lupta a contrariilor, disputele eului, polemicile și retorica - o sisifica truda, ce fac din „Oglindă umbrei” o carte prin care se probează forță creatoare inspirată, fericită alegere a drumului spre inima cuvântului, prin poezia simțurilor. Prin discreția, sfiala și umilință ce-i colorează lirismul, printre accentele
OGLINDA UMBREI (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357603_a_358932]
-
trebuie să ne aplecăm în fața nimănui și cu atât ne vine mai greu în fața cuiva mai slab, eventual de s-ar putea nici în fața altuia mai puternic.. Apostolul Petru, Sfanțul Petru (primul Papă, a nu se crede că fac vreo polemică religioasă, dar de ce să nu spunem că așa au început lucrurile aceste, că așa a lăsat Isus? Creștinismul, după numele Întemeietorului - Cristos) a spus că asta nicidecum nu va fi posibil din partea lui ca să poată accepta, cumva? Atunci Isus i-
TRECEREA IV de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357711_a_359040]
-
Pann n-a fost țigan și nici bulgar. Era aromân, na, le-o reteză elanul Elena. -Așa vă trebuie dacă vă puneți cu limbiștii...Când vă spun eu că sunt periculoși...- completă Gigi. -Ei, acuma și cu voi, v-apucă polemica...Te pomeni că suntem naționaliști, rasiști sau mai știu eu ce...- încercă să tempereze Radu elanul soției sale pe care o știa aprigă la mânie. -Haideți că are dreptate, o susținu Rodica. Ce e drept, am cochetat și eu cu
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Lupșa, susținând existența străveche a Instituției mitropolitane ortodoxe românești pe meleaguri ardelene (istoricii precedenți au menționat doar existența unor episcopii răzlețe, fără continuitate istorică, în diferite părți ale Transilvaniei). Cea de-a doua lucrare a apărut în anii critici ai polemicii noii istoriografii naționaliste maghiare, anume după publicarea tendențioasei Istorii a Transilvaniei tipărită în trei volume (lucrare care relativiza cu totul rolul românilor în istoria meleagurilor intracarpatice). Folosind numeroase documente istorice de arhivă și din presa vremii, lucrarea Părintelui Păcurariu înfățișează
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
noastră în acest proces ireversibil și important. Nu puține voci însă au considerat că, odată cu integrarea României în UE, rolul comunităților religioase va trebui redimensionat, în special în ceea ce privește pronunțarea reprezentanților cultelor religioase în chestiuni de natură etică, fapt ce trezește polemici dealtfel și în alte state membre ale Uniunii. Trebuie oare reprezentanții Bisericilor și comunităților eleziale să intervină în viașa societății și, dacă da, în ce fel? Anul 2007 și începutul anului 2008 au reprezentat o perioadă legată de controverse privind
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
de Lucian Blaga în romanul publicat postum „Luntrea lui Caron”, în care filozoful este un peronaj, iar poetul, altul. Un astfel de procedeu dă posibilitatea autorului să-și pună eroii în dialog, în dispute pe teme filosofice sau sociale, în polemici din care poate rezulta adevărul. Spre deosebire de Lucian Blaga, părintele tezei sporirii misterului prin creația literară, autorul romanului „Geamănul din oglindă” își pune protagoniștii să se completeze reciproc, readucând în prim plan o selecție din articolele publicate de ei în acești
CRONICĂ LITERARĂ, DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359491_a_360820]
-
cu ceva fantastic, altfel pici în depresie de-atâta rutină a rațiunii... jonglă puțin Babacul. -Chestiunea care rămâne nelămurită încă este cine se ocupă de operațiunea asta - bunul Dumnezeu ori întâmplarea? le reaminti incisiv Patriarhul ceea ce le stârnise o mică polemică pașnică la începutul serii. -Miramoț, nu îmi pari în apele tale, pour quoi? întrebă Solitarul. -Nu știu de ce, mi-am adus aminte de cineva din viața mea... exact așa era... precum cafeaua asta, combinată cu dulceață... răspunse Miramoț, lăsând lingurița
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
roșie, iar în al doilea cerc, drapelul celor 28 de state europene, sau câte vor mai adera la SUE. Ca să nu mai fim considerați de americani, și de către alți extraeuropeni, popoare lunare, iar ei, americani, sa se creada popoare solare. Polemica asta dintre popoarele lunare și solare trebuie odată lămurită și atestata, genetic, cu acte în regulă. Altfel, nu vom avea niciodată nici o doctrină, iar dacă o vom avea, nu vom ști dacă e solară sau lunară. Ca alte cuvinte, dacă
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
n-a iubit, întotdeauna, ființele umane, așa precum le iubește Domnul nostru Iisus Hristos, și ar trebui să ne pară rău de aceasta. 2. Există o diviziune tragică a creștinătății în sine. În special mileniul al II-lea asistăm la polemica, dezbinarea și ura dintre creștini, neascultați anterior în istorie. Este un mic semnal în încercarea de a dovedi cine să fie învinovățit de aceasta. Pustnicii ne-au învățat dintotdeauna, că ar trebui întotdeauna, să ne învinovățim pe noi înșine de
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360608_a_361937]
-
întrebe în cadrul omui dialog interior ci chiar să pună pe hârtie întrebarea retorica: „Perit-au dacii?” dându-și cu siguranta seama de importanța acestei teme fundamentale. Acum, pește încă un veac de când a fost pusă această întrebare, timp în care polemicile au continuat, răspunsul nostru este neîndoios și categoric NU! Unul din argumentele forțe, pe lângă cel al graiului, al unității de limbă și simțire - reflectată în mod fabulos în bogăția nuanțata a folclorului, culminând cu fascinantul dans terapeutic bărbătesc „Calusul”, care
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]