3,781 matches
-
sistematic la Varșovia au făcut ca astăzi să nu mai existe în capitala Poloniei decât 2% din clădiri. Deci Varșovia e rasă de pe fața pământului. Deasemenea, tot sistematic și organizat, Germanii au ucis vreo 9-10 milioane de civili, urmărind distrugerea Polonilor. * Ultimul atac asupra Berlinului a fost dat cu 15000 piese de artilerie, 5000 avioane și 4000 tancuri. Berlinul nu mai există. * La recepția Academiei (8-10 d.a.) m-am întâlnit cu d. A.I. Vâșinschi și am cunoscut pe savanta Lina Stern
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
treizeci de km de Moscova. Am mai văzut în una din sările trecute Lacul lebedelor, balet de Ceaikovski. Într-o după-amiază, vineri, am avut o masă a comitetului la care am luat parte, cu Skobelțin, numai eu, Ehrenburg și Dombovski (polon), Go-Mo-Jo bolnav; Alexandru Fadeev de asemeni; Aragon sosește la 9 sau la 10 dec. Abia atunci putem lucra. Luni 7. Am văzut circul Moscovei. Vizitat parcul Gorki. Vremea s-a răcit puțin, cu o ninsoare ușoară. Marți. Citesc în Littérature
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nepoților mei, Ion și Luca Partea I ÎNTRU MULȚI ANI SĂ DOMNEȘTI, MĂRIA-TA ! La 1 aprilie 1457, Petru Aron dă din Suceava un document, care avea caracterul unei înțelegeri între el și nobilii poloni de la hotarul Moldovei. Mai multe întâmplări au dus la încheierea acestei scrisori. Mai întâi, un moldovean, pe nume Leu, pătrunsese cu o ceată de oameni ai săi în Polonia, spre Sneatin, unde prădase și ucisese tot ce-i ieșise în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
starostele Sneatinului, Colomeii și Coropețului și pan Bartoș din Iazlovăț, starostele Podoliei. Panii s-au plâns voievodului pentru pagubele suferite, iar Petru Aron se grăbește să le facă dreptate: Leu cu oamenii lui este prins și dat în mâna panilor poloni. În vremea aceasta, sunt atâtea încălcări de hotar și de o parte și de alta încât incidentul pare, în aparență, lipsit de importanță, dacă n- r fi sârguința voievodului de a răspunde cererii nobililor poloni cu atâta promptitudine. Îndeplinindu-le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și dat în mâna panilor poloni. În vremea aceasta, sunt atâtea încălcări de hotar și de o parte și de alta încât incidentul pare, în aparență, lipsit de importanță, dacă n- r fi sârguința voievodului de a răspunde cererii nobililor poloni cu atâta promptitudine. Îndeplinindu-le dorința, Petru Aron le cere celor doi starosti de margine să intervină pe lângă rege ca „să ne facă nouă pace și liniște din partea muntenilor și a ungurilor și a togtocomanilor” (tătarilor). Starea de nesiguranță din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Petru Aron poate fi considerată ca nefiind determinată de vreo acțiune reală, pe care tătarii ar fi întreprins-o atunci. Important pentru noi este faptul că Petru Aron nu avea „pace și liniște” din partea ungurilor și a muntenilor. Om al polonilor, așa cum o arată și formulele de supunere din actul dat la 1 aprilie, el se temea să nu fie înlocuit printr-o intervenție ungaro-munteană. Încă din 1456, înainte ca Iancu de Hunedoara să moară, în urma rănilor primite în lupta pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primejdia, dar nu bănuia că deznodământul va veni atât de repede. Cu toate acestea, Petru Aron n-a putut să respingă încercarea nepotului său Ștefan de a dobândi domnia Moldovei. Cam în același timp în care Petru Aron scria starostilor poloni, Ștefan cel Mare pătrundea în Moldova cu o mie de călăreți pe care i-i dăduse Vlad Țepeș. Venirea lui nu poate să fi fost străină multor boieri nemulțumiți de domnia lui Petru Aron. O parte dintre boierii, care sperau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
are geniu politic, să facă apel la țară. Avea motive întemeiate să o facă. Îl înfrânsese pe Petru Aron, dar acesta era și el os domnesc, avea și el dreptul să ocupe scaunul țării și putea veni oricând cu sprijinul polon, așa cum o mai făcuse. Ștefan nu a avut timp să adune toată țara. Este adevărat, dar el avea cu sine 6000 de oameni din Țara de Jos, iar în fața lui se aflau oamenii care luptaseră alături de Petru Aron. Era firesc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bogdan, frate cu Alexandru cel Bun. El nu apare niciodată în documentele lui Alexandru cel Bun alături de fiii acestuia, în schimb este pomenit de mai multe ori în documentele lui Iliaș, fiul lui Alexandru cel Bun, ca frate. Dlugosz, cronicarul polon, contemporan evenimentelor, notează că Bogdan „pretindea că este fiul natural al lui Alexandru, domnul Moldovei, și că, deoarece copiii legitimi au murit, Țara Moldovei îi aparține lui”. Despre mama lui Bogdan al II-lea nu se știe nimic. Fiind cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care încerca să refacă unitatea de luptă a românilor pentru a stăvili înaintarea turcilor, Bogdan al II-lea trece munții Moldovei în toamna anului 1449 și, la Tămășeni, pe apa Moldovei, înfrânge oastea pe care Alexandru, nepotul său și omul polonilor, o trimisese împotrivă-i. În anul următor, polonii ridică o nouă oaste în sprijinul lui Alexandrel. Acestuia i se alătura pe pământul Moldovei o parte dintre boierii moldoveni, partizanii lui Alexandru. Bogdan s-a retras spre sudul țării, unde putea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
românilor pentru a stăvili înaintarea turcilor, Bogdan al II-lea trece munții Moldovei în toamna anului 1449 și, la Tămășeni, pe apa Moldovei, înfrânge oastea pe care Alexandru, nepotul său și omul polonilor, o trimisese împotrivă-i. În anul următor, polonii ridică o nouă oaste în sprijinul lui Alexandrel. Acestuia i se alătura pe pământul Moldovei o parte dintre boierii moldoveni, partizanii lui Alexandru. Bogdan s-a retras spre sudul țării, unde putea să găsească sprijin temeinic la boierii Țării de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
alătura pe pământul Moldovei o parte dintre boierii moldoveni, partizanii lui Alexandru. Bogdan s-a retras spre sudul țării, unde putea să găsească sprijin temeinic la boierii Țării de Jos și la neamurile sale, ce stăpâneau moșii în aceste părți. Polonii au folosit întreg anotimpul verii pentru a se deplasa pe îndelete de la Hotin până la apa Prutului, cam la înălțimea Hușilor. Le era teamă să treacă dincolo de Prut, unde-i așteptau dealurile înalte, cu codrii de nepătruns. Aici, primejdia îi pândea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care le oferea Bogdan, decât să-l urmărească pe voievod. Mulțumiți de noile avantaje pe care Bogdan le oferea pentru păstrarea scaunului său - se spune că Bogdan s-ar fi oferit să plătească anual 70.000 de galbeni regelui polon, sumă imensă, dacă o comparăm cu cea de 2000 de galbeni pe care Petru Aron o va plăti turcilor în anul 1456 - polonii se pregăteau să se întoarcă la casele lor, când un boier al lui Bogdan le-a dezvăluit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
său - se spune că Bogdan s-ar fi oferit să plătească anual 70.000 de galbeni regelui polon, sumă imensă, dacă o comparăm cu cea de 2000 de galbeni pe care Petru Aron o va plăti turcilor în anul 1456 - polonii se pregăteau să se întoarcă la casele lor, când un boier al lui Bogdan le-a dezvăluit planurile voievodului moldovean. Bogdan își adunase oastea la Crasna, în codrii care mărgineau valea strâmtă și mlăștinoasă a Bârladului. Aici pregătise atacul pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bogdan își adunase oastea la Crasna, în codrii care mărgineau valea strâmtă și mlăștinoasă a Bârladului. Aici pregătise atacul pe care voia să-l dea prin surprindere asupra călcătorilor de hotare. Dezvăluirea planurilor sale i-a salvat în parte pe poloni. Lupta s-a dat la 6 septembrie și Bogdan a întâlnit un dușman pregătit de luptă. Victoria a fost însă de partea sa. În încleștare căpeteniile oastei polone au pierit, dar rezultatul putea să fie și mai dezastruos pentru poloni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
călcătorilor de hotare. Dezvăluirea planurilor sale i-a salvat în parte pe poloni. Lupta s-a dat la 6 septembrie și Bogdan a întâlnit un dușman pregătit de luptă. Victoria a fost însă de partea sa. În încleștare căpeteniile oastei polone au pierit, dar rezultatul putea să fie și mai dezastruos pentru poloni, dacă nu era influențat în mare măsură de intervenția oastei de boieri, de sub conducerea lui Costea, partizanii lui Alexandrel. La bătălia de la Crasna se poate să fi participat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
poloni. Lupta s-a dat la 6 septembrie și Bogdan a întâlnit un dușman pregătit de luptă. Victoria a fost însă de partea sa. În încleștare căpeteniile oastei polone au pierit, dar rezultatul putea să fie și mai dezastruos pentru poloni, dacă nu era influențat în mare măsură de intervenția oastei de boieri, de sub conducerea lui Costea, partizanii lui Alexandrel. La bătălia de la Crasna se poate să fi participat și Ștefan, fiul lui Bogdan, care putea să aibă pe atunci 15
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domn a luat parte și a fost martorul unei campanii de lungă durată, purtată după o concepție strategică pe care românii și-au făurit-o în urma unei experiențe de secole. După biruința de la Crasna, Bogdan încearcă să se împace cu polonii. Voievodul voia, prin recunoașterea sa de către poloni, să-și asigure liniștea la hotarul de nord al țării și în același timp să pună capăt oricăror încercări pe care pretendenții la Scaunul Moldovei le-ar fi întreprins cu sprijin polon. Practic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
martorul unei campanii de lungă durată, purtată după o concepție strategică pe care românii și-au făurit-o în urma unei experiențe de secole. După biruința de la Crasna, Bogdan încearcă să se împace cu polonii. Voievodul voia, prin recunoașterea sa de către poloni, să-și asigure liniștea la hotarul de nord al țării și în același timp să pună capăt oricăror încercări pe care pretendenții la Scaunul Moldovei le-ar fi întreprins cu sprijin polon. Practic, nu s-a ajuns la nici un rezultat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu polonii. Voievodul voia, prin recunoașterea sa de către poloni, să-și asigure liniștea la hotarul de nord al țării și în același timp să pună capăt oricăror încercări pe care pretendenții la Scaunul Moldovei le-ar fi întreprins cu sprijin polon. Practic, nu s-a ajuns la nici un rezultat și, în anul următor, 1451, un alt fiu al lui Alexandru cel Bun, Petru Aron, își încerca norocul tot cu ajutor polon. De data aceasta noul pretendent nu intenționa să ridice o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pretendenții la Scaunul Moldovei le-ar fi întreprins cu sprijin polon. Practic, nu s-a ajuns la nici un rezultat și, în anul următor, 1451, un alt fiu al lui Alexandru cel Bun, Petru Aron, își încerca norocul tot cu ajutor polon. De data aceasta noul pretendent nu intenționa să ridice o oaste împotriva domnului moldovean. Pândind la graniță, el așteptă un moment potrivit pentru a-și suprima fratele. Era acțiunea cea mai simplă și mai puțin costisitoare care ar fi putut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan I, pusă în vremea lui Ștefan cel Mare, a fost singura mărturie a acestei victorii. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea ajunge în hotarul Moldovei o nouă putere politică cu pretenții de subordonare a Moldovei - regatul polon. După anul 1359 are loc o expediție polonă pentru cucerirea Moldovei. Felul în care a eșuat această încercare polonă ne este povestit cu destule amănunte de cronicarul polon Dlugosz. Anul când a avut loc această luptă dintre moldoveni și poloni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mare, a fost singura mărturie a acestei victorii. În a doua jumătate a secolului al XIV-lea ajunge în hotarul Moldovei o nouă putere politică cu pretenții de subordonare a Moldovei - regatul polon. După anul 1359 are loc o expediție polonă pentru cucerirea Moldovei. Felul în care a eșuat această încercare polonă ne este povestit cu destule amănunte de cronicarul polon Dlugosz. Anul când a avut loc această luptă dintre moldoveni și poloni nu-l cunoaștem cu precizie. În 1387 Polonia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătate a secolului al XIV-lea ajunge în hotarul Moldovei o nouă putere politică cu pretenții de subordonare a Moldovei - regatul polon. După anul 1359 are loc o expediție polonă pentru cucerirea Moldovei. Felul în care a eșuat această încercare polonă ne este povestit cu destule amănunte de cronicarul polon Dlugosz. Anul când a avut loc această luptă dintre moldoveni și poloni nu-l cunoaștem cu precizie. În 1387 Polonia anexează Rusia Roșie și ajunge vecină direct cu Moldova. Se crea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldovei o nouă putere politică cu pretenții de subordonare a Moldovei - regatul polon. După anul 1359 are loc o expediție polonă pentru cucerirea Moldovei. Felul în care a eșuat această încercare polonă ne este povestit cu destule amănunte de cronicarul polon Dlugosz. Anul când a avut loc această luptă dintre moldoveni și poloni nu-l cunoaștem cu precizie. În 1387 Polonia anexează Rusia Roșie și ajunge vecină direct cu Moldova. Se crea, prin această vecinătate, o situație nouă în evoluția politică
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]