1,372 matches
-
Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație în generație, că odrasele lor să rămână lângă părinți, ca să le fie de ajutor la bătrânețe, păstrându-și obiceiurile avute din moși strămoși, precum și folclorul local. Incepând cu toamna anului 1940, Dictatul de la
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
mai formau peste 50% din locuitorii comunei, valurile de emigrări din toamna lui 1944 și apoi din anii 1970 au condus la dispariția aproape integrală a acestei populații din comună. Populația de aici se îndeletnicește cu creșterea animalelor, exploatarea lemnului, pomicultura și mai puțin cultivarea cerealelor. Pădurile întinse și fondul cinegetic bogat pot transforma localitatea într-un domeniu de vânătoare frecventat cu asiduitate, iar cadrul natural plin de farmec într-o locație turistică neexploatată suficient. Localitatea face parte dintr-un ansamblu
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
de cealaltă parte a terasamentului căii ferate, unde va funcționa până la mijlocul secolului al XX-lea. Din 1779 este amintită încă o moară, așezată pe malul stâng al Crișului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se extinde pomicultura, locuitorii dădeau dare de fructe uscate și proaspete și după cazanele de fiert țuică. Începând cu anul 1753 sunt semnalate meșteșugurile, fără a fi specificate, ele aduceau un venit anual de 10 florini. Exista la 1779 și o cârciumă domenială
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
satului, între anii 1880- 1992 Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 987 locuitori, din care 966 erau români, 20 rromi și unul de etnie germană. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce "pălinca de prune" (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor, printr-un proces de dublă distilare.
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
însă, în ultimii ani, datorită schimbărilor de climă care se manifestă, zăpezile încep sa fie tot mai rare. Un factor hotărâtor primăvara îl are curentul rece care vine dinspre muntele Vlădeasa; în fiecare an produce pagube agriculturii dar mai ales pomiculturii. Satul Poarta Sălajului fiind așezat în imediata apropiere a drumului care face legătura dintre Zalău și Cluj, iar în vechime faimosul drum al lui Traian care pornea de la Napoca spre Porolissum, astfel că din punct de vedere istoric prezintă un
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
erau români și 28 rromi. Numărul locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultura precum și pe comerțul cu produse agricole, captarea și îmbutelierea apei de izvor. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce băutura tradițională ""pălinca de prune"", specifică zonei. În Măgura Priei (996 m.), vârful cel mai înalt al
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
în grădini legumicole. Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha de livadă intensive de pruni și cireși în localitatea Călacea. Viticultura - nu se bucură de o exploatare controlată. Zootehnia
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
istorie antică este atestată de siturile arheologice din perioadele dacică și romană care există pe teritoriul comunei "Bujoreni". În comuna "Bujoreni" se dezvoltă și se desfășoară activități economice legate de producție, cercetare, comerț și prestări servicii în diverse domenii precum pomicultura, legumicultura, morărit și panificație, creșterea animalelor sau prelucrarea lemnului. "Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă" din comuna "Bujoreni", singura de acest fel din zona Oltenia, deține unica bancă de gene pentru nuc, alun, castan și prun din România. Stațiunea creează
Comuna Bujoreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301993_a_303322]
-
Totuși acestea se cultivă în special în zona de vest a comunei precum și în lunca Dunării. Aici crește foarte bine vită de vie. În trecut soiul specific zonei era roșioara, ulterior apărînd și alte soiuri. La dezvoltarea viticulturii, precum și a pomiculturii, pe terenurile nisipoase, a contribuit, de-a lungul timpului Stațiunea de cercetări horticole, care își are sediul în prezent la Dăbuleni. De asemenea, un rol important l-a jucat în dezvoltarea agriculturii, Liceul agricol de la Bechet, în prezent desființat. În
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
Solul - atât cel dinspre pădurea de foioase de pe culmea din nordul satului, cât și cel dintre zăvoaiele din câmpia / lunca Jiului - a permis - și mai poate îngădui - bogate / diversificate "ramuri agro-zootehnice" (preponderente fiind: "cultivarea grâului, porumbului, florii soarelui, soiei" etc., "pomicultura, viticultura, albinăritul, creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor" etc.). "Îndiguirea" și, puțin mai târziu, "mutarea albiei Jiului" mai încolo cu un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
învățători localnici Ion Tudor și soția sa Silvia Tudor, Magereanu Nicolae, Magereanu Ioana și alții. La generalizarea învățământului de 8 ani s-a completat ciclul 2 cu profesori calificați pe discipline. Locuitorii se ocupă de mica agricultură, creșterea vitelor și pomicultură.
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
arată aceste sate, până atunci libere, devin cu timpul proprietate feudală (domnească, boierească și apoi mânăstirească). Comuna Polovragi este cunoscută ca centru etnografic și istoric. Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, artă populară tradițională (cusături - țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]
-
4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația principală a populației este creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine, păsări etc.), pomicultura și cultura cerealelor (grâu, porumb, cartofi, legume etc.). Transportul se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură cu calea ferată.
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
situată în nord-estul Columbiei Britanice este regiunea cea mai nordică din Canada unde se poate practica agricultura, deși este o parte a preriei. Clima uscată și temperată din Okanagan Valley din centrul și sudul Columbiei Britanice asigură condiții ideale pentru pomicultură și viticultură. Între acest mare platou și coasta Pacificului se află un al doilea șir de munți, Munții Coastei. În Munții Coastei se află cele mai mari suprafețe acoperite permanent cu gheață din zona temperată. În partea de sud a
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
de hectare - Fond forestier: 3538 de hectare Terenul agricol arabil este cultivat cu porumb, cartofi, grâu, orz, ovăz, legume, trifoi și lucernă, dar cerealele care se cultivă în Moisei nu ajung pentru hrana întregii populații nici măcar 3 luni pe an. Pomicultura este o altă ocupație de bază, la care se adaugă creșterea vitelor, cea mai mare parte dintre acestea fiind din rasa Switz, importată din Austria și Elveția. Moiseiul a făcut parte din cnezatul lui Bogdan, înainte de 1353. La 1365, "Moyse
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Pregătire a Personalului Didactic, care ofera posibilitatea de a urma cursuri de pregătire didactică și pedagogică și, în urma absolvirii studiilor universității, posibilitatea de a lucra ca și cadre didactice în învățământul preuniversitar și universitar de profil. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul pomiculturii subordonată Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj a fost înființată în 1953 prin contribuția importantă a lui Teodor Bordeianu. Primul
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
pregătire didactică și pedagogică și, în urma absolvirii studiilor universității, posibilitatea de a lucra ca și cadre didactice în învățământul preuniversitar și universitar de profil. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul pomiculturii subordonată Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj a fost înființată în 1953 prin contribuția importantă a lui Teodor Bordeianu. Primul director al stațiunii a fost celebrul biolog autodidact Rudolf Polocsay. Cu acesta
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
și cadre didactice în învățământul preuniversitar și universitar de profil. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj este o unitate de cercetare fundamentală și aplicată în domeniul pomiculturii subordonată Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj a fost înființată în 1953 prin contribuția importantă a lui Teodor Bordeianu. Primul director al stațiunii a fost celebrul biolog autodidact Rudolf Polocsay. Cu acesta a colaborat la începutul carierei și cunoscutul horticultor, profesorul Ștefan Oprea. De-a lungul
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
sector de reparații și construcții, stație de incubație, baza de transporturi auto ATB-35. În Sângerei se afla sediul colhozului „Miciurin”. În 1972 producția globală a constituit 5,8 milioane de ruble, producție realizată - 4,56 mln. ruble, inclusiv viticultura și pomicultura - 1114,0 mii ruble, creșterea animalelor - 1348 mii ruble, culturi tehnice - 1292 mii ruble, cereale - 376 mii ruble. Venitul net obținut în 1972 a fost de 1,51 mln. ruble. La începutul anilor 1970 gospodăria locală dispunea de 116 tractoare
Sîngerei () [Corola-website/Science/298850_a_300179]
-
minerale sunt variate, dar au rezerve reduse. Industria prelucrătoare este variată: siderurgie, metalurgie neferoasa (aluminiu, cupru ș.a.), construcții de mașini(autoturisme, tractoare, bunuri de larg consum), chimică și petrochimica etc. În domeniul agricol, Șerbia ocupă locuri fruntașe, mai ales in pomicultura (prune-locul 1 în Europa și 2 pe Glob, mere etc.),cereale(în principal, porumb), plante tehnice (sfecla de zahăr, floarea-soarelui), creșterea porcilor. Rețeaua de transport este diversificata și, în bună măsură, modernizata (peste 1/3 din căile feroviare sunt electrificate
Serbia () [Corola-website/Science/298445_a_299774]
-
rezistenței, productivității plantelor și calității producției agricole, a elaborat strategii, procedee și tehnologii de aplicare a microelementelor aparte și concomitent cu macroîngrășămintele și substanțele biologic active. Investigațiile complexe au permis trasarea căilor de valorificare a microelementelor în fitotehnie, viticultura și pomicultura. Au fost determinate cauzele apariției clorozei edafice și căile de tratare a viței-de-vie de această boală fiziologica, metode incluse în regulamentul tehnologic aplicat pe larg în agricultură. În ultimii ani, este preocupat și de stabilirea căilor de atenuare a consecințelor
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
schițe” (2 vol. 1898-1899), „Pilde și sfaturi pentru popor” (1900), „Nuvele” (1901), cât și o „Carte de cetire pentru anii din urmă ai școalelor normale, școalele de repetițiune, cursurile de adulți și pentru poporul nostru” (1892), un curs practic despre pomicultură (1889, 1904). A predat Academiei Române 21 de volume în manuscris, o comisie urmând să trieze materialul în vederea publicării, dar cea mai mare parte va ramâne inedită. A fost redactor la publicațiile: „Cărțile săteanului român” (Blaj, 1886), „Dreptatea” (Timișoara, 1893-1894), „Deșteptarea
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
ar fi ridicat unele corpuri de oaste din această zonă. Localitatea a cunoscut o importanță dezvoltare în perioada comunistă, datorită exploatării cărbunelui, atât subteran, cât și la suprafață. În prezent localitatea s-a orientat mai mult pe agricultură, în special pomicultura și creșterea animalelor. Suprafețele împădurite favorizează dezvoltarea florei și faunei sălbatice. Localitatea are un important potențial agroturistic valorificat însă foarte puțin. Cu toate că dispune de importante resurse de cărbune, combustibil care ar putea ușura viața locuitorilor și ar putea fi un
Comuna Cernișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301998_a_303327]
-
3085 ha ; Căi de acces: DJ 643, 644A; Comună Făurești se află la 100 km distanță de reședință de județ Râmnicu Vâlcea. Principalele activități economice ale locuitorilor comunei se desfășoară în agricultură, cu ramurile ei de bază: cultivarea cerealelor, legumicultura, pomicultura și creșterea animalelor (ovine și bovine). Dintre cereale, cel mai des întâlnite pe raza comunei sunt grâul, porumbul, orzul, ovăzul, iar dintre legume: cartofi, tomate, varză, ceapă și fasole. Prelucrarea lemnului, serviciile și comerțul sunt alte îndeletniciri ale locuitorilor comunei
Comuna Făurești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302021_a_303350]
-
și construcție. La Fălești se afla sediul colhozului „Calea lui Lenin”. În 1975 producția globală a constituit 3,7 mln ruble ; producția realizată 4,3 mln ruble, inclusiv culturi tehnice 1115 mii ruble, creșterea animalelor 1479 mii ruble, viticultura și pomicultura 431 mii ruble, culturi cerealier 823 mii ruble, culturi legumicole 153 mii ruble. Venitul net a constituit 1,0 mln ruble. Gospodăria dispunea de 91 tractoare, 34 combine, 28 autocamioane. În sfera educației funcționau 4 școli medii (inclusiv o școală-internat
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]