93,928 matches
-
unor oameni, indiferent de religie sau etnie, cert este că regele, fie el chiar “de paie”, a ABDICAT. dacă ar fi avut câtuși de puțină demnitate și respect pentru propria persoană, ca să nu mai vorbim de ceea ce reprezenta el pentru popor, nu ar fi trebuit să cedeze presiunilor făcute asupra să și să își accepte soarta cu seninătate. dar, pentru el, mai importante erau cursele de mașini, plimbările cu avionul și alte mondenitaturi de acest fel. drept dovadă că atitudinea servila
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
din cele mai mizere. respect părerea lui dragoș, după cum le respect pe toate cele care nu sunt în în concordanță cu părerile mele. ceea ce m-a mirat, însă, este, fără doar și poate, demagogia privind “suferință” regelui mihai vazandu-si poporul aservit rușilor.... hai, mă dragoș, chiar atat de naiv să fii? suferință mon cul!, cum spun francezii. și în cazul lui mihai, ca și în cazurile băsescu, nastase, geoana, sechelariu, ponta și a altora de aceeasi țeapă, interesul material contează
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
radio occidentale, Regele Mihai I spunea către români: “Creșterea asupririi și accentuarea mizeriei pe care le-ați îndurat în acest an nu mai sunt necunoscute opiniei publice din lumea liberă, care le înfierează și admira demnitatea cu care vrednicul Meu popor înfrunta încercările neomenești la care e supus”, iar apoi, în 1984, Suveranul spunea: “Anul care s-a scurs Ne-a răscolit și amintirea zecilor de mii de vieti sacrificate pentru construirea canalului de la Dunăre la Marea Neagră, a tragediei crâncene care
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
tragediei crâncene care va rămâne înscrisă pe veci în memoria neamului” 3. În septembrie 1988, Majestatea Să face publică împotrivirea Să la demolarea bisericilor, a monumentelor istorice și a satelor, declarând: “Dictatorul României, asemenea lui Pol Pot, distruge un intreg popor, distrugandu-i viața spirituală, morală și fizica, deposedandu-l până și de cadrul lui firesc, după cum l-a deposedat și de roadele muncii sale... Cetățeni ai României, vă rog să fiți uniți, să vă intr-ajutorati unii pe alții, pentru că
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
calai, nici delatori... Uniți, veți putea răspunde într-un singur glas prin “Asta nu se poate!” deciziilor nesăbuite și distrugătoare. Celor care trăiesc în afara României, aceasta tara devenită un lagăr de concentrare, le strig: “Ajutor, nu lăsați să piară un popor nevinovat!” 4. 1988: Regele Mihai intervine pe langă Comisia Drepturilor Omului din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru a opri distrugerea satelor din România. 5. 2 august 1989: Regele Mihai se adresează prin intermediul televiziunii ungare poporului român. Suveranul acuză regimul Ceaușescu de
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Ajutor, nu lăsați să piară un popor nevinovat!” 4. 1988: Regele Mihai intervine pe langă Comisia Drepturilor Omului din cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru a opri distrugerea satelor din România. 5. 2 august 1989: Regele Mihai se adresează prin intermediul televiziunii ungare poporului român. Suveranul acuză regimul Ceaușescu de distrugerea satelor românești. 6. 21 decembrie 1989: Regele Mihai lansează un apel poporului român în fața jurnaliștilor reuniți la Ferney Voltaire (la granița elvetiano-franceza, la 10 kilometri de Versoix) în seara zilei de 21 decembrie
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Organizației Națiunilor Unite pentru a opri distrugerea satelor din România. 5. 2 august 1989: Regele Mihai se adresează prin intermediul televiziunii ungare poporului român. Suveranul acuză regimul Ceaușescu de distrugerea satelor românești. 6. 21 decembrie 1989: Regele Mihai lansează un apel poporului român în fața jurnaliștilor reuniți la Ferney Voltaire (la granița elvetiano-franceza, la 10 kilometri de Versoix) în seara zilei de 21 decembrie orele 20. “Cer armatei române să răstoarne imediat regimul impostorului Ceaușescu și al familiei sale, precum și să elimine Securitatea
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
întotdeauna că noi eram în doliu pentru România și că vom trăi astfel până când țara va fi liberă. Deci nu puteam merge să ne distrăm cum o fac mulți alții, pentru că există în noi acest profund atașament pentru țară și poporul român care suferă. (...) Compatrioții Mei nu sunt nici înapoiați, nici înclinați în mod natural spre dictatură... Ei au fost guvernați de un regim care a folosit teroarea mai intens decât oriunde în Europa de Răsărit .” 11 aprilie 1990: guvernul român
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
simt trădata și simt că am făcut cea mai mare greșeală în viață! această peroana (pentru că nu îl poți numi Om...) ne-a făcut de râs peste tot: este cea mai proastă alegere pe care ar fi putut-o face poporul acesta încercat în mii de ani... nu sunt monarhista însă mândria de că sunt româncă și că am avut și noi o istorie cu care să ne mândrim mă face să mă simt umilită și lovită ascultând o astfel de
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
trece de limita marcată strident cu liniuța roșie. Domnul Băsescu își permite să-și dea cu părere despre ce vrea dânsul. E bun și-n fotbal, sfătuitor bun și la șpriț, dansator, jucător și ce vreți voi. Domnule Băsescu, noi, poporul român, ne-am săturat de mofturile-ti cu iz de lecții de istorie. Am reusit ca-n ăștia câțiva ani de domnie să ne dăm seama cam cât te duce capusorul și la ce, dar cu siguranță am aflat că
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
distrugerea elitelor. De ce i-a zis lui Brătianu: “Dacă-l lăsăm pe Antonescu să încheie armistițiul ne va ține iar sub papuc”? Știți ce i-a răspuns Molotov lui Pătrășcanu când a amintit de condițiile acceptate lui Antonescu: “Antonescu treprezenta poporul, voi nu reprezentați pe nimeni”. Asta a fost toată viața lui Mihai, un NIMENI, o MARIONETĂ. Despre “grevă regală” citiți discuția lui Vîșinski cu Tătărăscu. “Regele acum se gaseste într-o situație dificilă și este necesar, după cum arată Tătărăscu, să
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
Bucurenci insolvent), ProTV (Mai mult fălit), Antena3 (Sărăcit de Băsescu), OTV (Incredibil! Își bate joc de furnizori!!!), CanCan (A aruncat cu iPhone-ul în pușculița!), Ciao (Bucurenci, nu-ți mai plătesc iubitele facturile?), România mare (Derbedeul de Bucurenci suge sângele poporului, așa cum fac toți maimuțoii). Răspund: Cu cine ați vorbit mai exact și despre ce comandă e vorba? Nimic. Sun din nou. Nu răspunde. Sun de pe alt număr. Tăcere. Deja fierb. Cine e individul și cum își permite? Mâine merg la
Telegraf by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82673_a_83998]
-
decembrie șmecherii depun coroane de flori, înconjurați de SPP-iști și de Armată, la monumentele pe care le-au ridicat în amintirea fraierilor. Mi se pare obscen că o armată care, de peste 60 de ani, n-a luptat decât împotriva poporului său, are tupeul să tragă salve de tun în ziua când ar trebui să se retragă în cazărmi și să tacă. Pe 22 decembrie merg de mai mulți ani cu sora mea și cu câțiva prieteni la Universitate și aprind
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
de felul în care se vede de departe. O iubesc așa, pătată cum e, așa cu chiloții murdări, cum îi spun poeții ei cei tineri, si au dreptate, toata durerea lor, durerea mea, se vede în metaforele stridente ale unui popor strident. Și cînd sîntem nerușinați sîntem stridenți, si cînd sîntem departe, la fel de stridenți raminem. Eu voiam să vin la București la Revoluție și să mor pentru țara mea, așa patetic cum sună acum, mi-era dor de eroism adevărat, de
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
modă veche sunt considerați de imbecili ori desueți, ori snobi. Stăteam față în față la o măsuță rotundă de marmură, eu, ireversibil și pe vecie îndrăgostit, ea, încă incapabilă să-și înțeleagă furtuna sentimentelor, răvășită de năvălirea mea ca un popor pașnic invadat cu brutalitate de barbari necunoscuți. Atunci i-am spus povestea celor două pantere, un episod din istorisirile altei Șeherezade, ceva mai pline și mai bătrâne, dar mânate de aceeași dorință de a prelungi clipa, nu într-o fugă
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
o va face, va fi anatemizat. Plină de inițiativă, ca totdeauna, Regina propune ca Te Deum-ul să se slujească în biserică, iar ceremonia încoronării să se continuie afară, în fața bisericii, "sub pretextul că de acolo poate fi văzută de tot poporul". Ferdinand a adăugat că el își poate pune singur coroana pe cap. Intră acum în joc ambițiile politice în privința protocolului. Transilvănenii, Partidul Național (Iuliu Maniu), precum și țărăniștii lui Ion Mihalache, aflați în opoziție, anunță că nu vor participa la încoronare
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
falsificator de cea mai joasă speță, ajungând să comenteze vol. Flori de mucigai, Sorin Toma descoperă acolo o "poezie a deznădejdii și a morții", autorul participând la un genocid (?!), întrucât Arghezi "vede seceta prin prisma mentalității și aspirațiilor claselor dușmane poporului". în consecință, continuă criticul: Nu putem caracteriza poezia lui Arghezi despre secetă decât drept un steag mortuar înălțat deasupra satelor noastre, iar pe purtătorul lui, drept un poet care milita pentru înfrângerea poporului nostru prin frică." Mai rămânea ca Sorin
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
prin prisma mentalității și aspirațiilor claselor dușmane poporului". în consecință, continuă criticul: Nu putem caracteriza poezia lui Arghezi despre secetă decât drept un steag mortuar înălțat deasupra satelor noastre, iar pe purtătorul lui, drept un poet care milita pentru înfrângerea poporului nostru prin frică." Mai rămânea ca Sorin Toma să sesizeze tribunalul și organele de anchetă! Poetul Florilor de mucigai se dovedește nu numai un odios criminal (participant la genocid!), dar și un pornograf. Poezii ca Rada, Tinca sunt, după criticul
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
în volumașul Critica criticii. Autorul, frate bun întru proletcultism și acțiune demolatoare cu Sorin Toma, demonstrează fuga profesorului de materialismul dialectic și istoric și "căderea în idealismul retrograd", folosind "metoda metafizică". Adept al "estetismului maiorescian", fostul director al ziarelor Tribuna poporului, Lumea, Națiunea, toate servind noul regim, ar fi avut o concepție filosofică și estetică "dăunătoare". Cu atâtea păcate ideologice, el nu mai era demn să fie profesor la Facultatea de Litere din București, de unde și este concediat la 1 ian
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
nunții își face loc și o manea al cărei compozitor, Jean de la Craiova, își manifestă interesul, preocuparea și optimismul față de condiția medicală a președintelui țării. Stima noastră și mândria, / Bine c-a trecut hernia, / Te așteaptă România, Te așteaptă-ntreg poporul / Ca să ne conduci vaporul. Nuntașii aplaudă cu însuflețire, semn că președintele e popular la toate nivelurile, de la Marriott în Ferentari și din Giulești în Dorobanți.
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
oraș din centrul europei istoria e un colț într-o fotografie în fiecare aurolac jerpelit e ceva din mine în fiecare cîine flămînd și hăituit e ceva din mine în bărbații beți și plini de vomă în bravii bărbați ai poporului nostru mirosind cu toții a urină putreziciune și teamă sînt eu și numele meu e românia. avuția mea: cîteva sute de cărți un lighean roșu de plastic un fier de călcat uzat un aparat de radio un serviciu de ceai de
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
stilul, viziunea, amploarea și fulguranța asociațiilor, ideile sînt ale lui, ușor de recunoscut. Puse în relație cu cele ale literaturii franceze, spaniole și italiene, începuturile literaturii române sînt văzute ca o expresie a Ťlatinității răsăritene, ce se rezumă astăzi în poporul românť. Se schițează un traseu al formelor, temelor și motivelor, de la francezele chansons de geste, trecute în Italia și de acolo în poezia populară sîrbă, ajunsă aceasta la curțile domnești din Valahia și Moldova. Aceeași metodă (astăzi s-ar spune
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
din Valahia și Moldova. Aceeași metodă (astăzi s-ar spune Ťretoricăť ori Ťstrategieť, de marketing, se-nțelege), a amplasării fenomenului românesc în perimetrul latinității, este folosită și pentru proză, încă de la primul enunț al capitolului - ŤLa români, ca și la popoarele de origine latină din Occident, proza este mult mai recentă decît poeziať (subl.mea, M.I.). In doar douăzeci de pagini, această prefață strînge esențialul despre devenirea istorică a literaturii române de la origini pînă în primele două decenii ale secolului XX
Acum 85 de ani - Antologie de literatură română în Franța by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/10996_a_12321]
-
aplaudatul. În ce scop? De ce și pe cine să aplaude, după ce părinții, bunicii și străbunicii lui au tot aplaudat vreme de aproape un secol, de la Apenini până la Urali și de aici mai departe până la Marea Galbenă și până în Kamciatka. Multe popoare au cântecéle și jocuri prin care proaspătul om e incitat să învețe acest exercițiu al admirației, al bucuriei, al entuziasmului. Sau, cum de atâtea ori a fost cazul, al fățărniciei, al umilinței și al supunerii. Și, de multe ori, înainte de
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
bine concepute oferă cititorului informațiile necesare înțelegerii textelor antologiei. Traducerea, respectând spiritul originalului, este realizată într-o frumoasă limbă românească. De-ar fi să-i facem o imputare autorului, am remarca absența poeziei latine din antologie. Sigur, romanii dintre toate popoarele antice au fost cei mai refractari față de mistică. Si totuși, cel puțin Bucolica a IV-a a lui Vergilius, în care Sfântul Augustin vedea o profeție a nașterii Mântuitorului, merita să figureze. Apariția antologiei Poeme mistice ale Antichității este un
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]