1,339 matches
-
adică gură, în rusă: "бухтa" - "buhta", idem) care leagă limanul de larg. Ca urmare, prin definiție limanul este situat la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare (de regulă, sau spre Dunăre) și este legat de acestea printr-o portiță sau printr-o circulație de apă uneori subterană, prin grind. Circulația se poate inversa: în cazul revărsării râului afluent, limanul se scurge spre mare (ori Dunăre); în caz de secetă, de revărsare a Dunării sau de furtună marină, limanul primește
Liman () [Corola-website/Science/304525_a_305854]
-
Bulgaria sau limanul Nistrului în Ucraina. În România comunistă cuvântul "liman" a fost considerat învechit de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul său se folosește impropriu cuvântul "lac" (de exemplu "Lacul Razim", mai ales de când "portița" i-a fost artificial închisă) și s-au generalizat expresii precum "Complexul Razelm-Sinoe" (cuvântul "complex" era foarte la modă în perioada comunistă, fiind intens folosit atât pentru formațiuni naturale, cât și în industrie, arhitectură, urbanism, muzeologie ș.a.m.d.).
Liman () [Corola-website/Science/304525_a_305854]
-
a spus, "“în încapsulările Ruby, am vrut să respect cultul Lisp.”"<br> search engines = În codul de mai sus, blocul este descris în interiorul construcției do, end. Metoda map aplică blocul listei de cuvinte furnizate. Multe alte metode în Ruby lasă o portiță deschisă programatorului ca acesta să-și poată scrie propriul bloc de cod care sa clarifice ce anume trebuie să facă acea metodă.<br> <br> Spre deosebire de multe alte limbaje de programare orientate pe obiecte, Ruby facilitează doar moștenirea simplă, dinadins. Dar
Ruby () [Corola-website/Science/303539_a_304868]
-
mobil cu lanțuri, care se trăgea noaptea. Bastionul porții, în formă de potcoava, se întindea până la Cercul Militar de astăzi, dar zidurile cetății și turnul fortificației se aflau pe locul bulevardului Eroilor. În zidul bastionului, lângă turn, se află o portiță pentru pietoni. Spre interiorul orașului se întindea un coridor boltit, lung de 30 de m. Sântul cu apa din fața bastionului era trecut pe un pod mobil de lemn. Pe parcursul coridorului interior, drumul putea fi blocat prin mai multe porți și
Poarta Vămii din Brașov () [Corola-website/Science/303962_a_305291]
-
său ar elimina taxele pentru pensionarii cu venituri mai mici de de dolari pe an, ar elimina reducerile de taxe pentru cei care câștigă peste de dolari pe an, precum și reducerile de taxe pe dividende și pe profit, ar elimina portițele de evitare a plății taxelor de către corporații, ar ridica pragul pentru impunerea taxelor de protecție socială, ar restricționa accesul la paradisurile fiscale de peste hotare, și ar simplifica procedeele de cereri de returnări de taxe prin precompletarea informațiilor salariale și bancare
Barack Obama () [Corola-website/Science/311138_a_312467]
-
18, când prispa aproape că se generalizează în zona Sălajului. Cele două uși la altar nu pot fi atribuite numai secolului 17 deoarece această trăsătură s-a păstrat în mod particular în Sălaj până târziu, chiar până la începutul secolului 19. Portița de lemn pe patru stâlpi de la intrarea în cimitir poate fi datată stilistic din aceeași perioadă cu biserica, ceea ce sugerează încă odată că biserica a fost complet refăcută odată cu amplasarea ei pe acest loc. Episcopul Petru Aron notează în vizita
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
condus de Nicolae Ceaușescu avea cu totul alte preocupări și proiectul a fost respins, trecându-se dimpotrivă la desecarea bălților din lunca Dunării și a mai multor mari zone din Deltă precum arealul Pardina, la îndiguiri masive și la închiderea „portiței” legând complexul Razim-Sinoe de Marea Neagră. Proiectul s-a concretizat abia în anii 1990-1992, după căderea conducerii Ceaușescu. Ales membru de onoare al Academiei Române, la propunerea academicianului Mihai Băcescu la 13 noiembrie 1990, Jacques-Yves Cousteau se întoarce în România cu toată
Jacques-Yves Cousteau () [Corola-website/Science/309133_a_310462]
-
a transcris și citit corect inscripția din 1667 de pe ușa de la intrare. Pe urmele pictorului zugrav au pornit apoi Marius Porumb și Anca Pop-Bratu , care au reanalizat pictura din Sârbi Susani într-un context mai larg. Francisc Nistor a salvat portița incintei cimitirului și a pubicat-o în albumul său de porți maramureșene. Alexandru Baboș a făcut o descriere a construcției, susținută cu relevee detaliate, într-un studiu dedicat bisericilor de lemn cu o singură streașină din Maramureș. Biserica a fost datată
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
de biserici specializați. Biserica este așezată pe un platou de-asupra văii Cosăului. Pe un drum de care, printre garduri împletite de nuiele, se merge până la o poartă de fier care a înlocuit-o pe cea veche de lemn. O portiță de lemn pe doi stâlpi, protejată de un mic acoperiș, a fost parțial salvată în muzeul din Sighet. Sculptura ei este asemănătoare celei de la fereastra bisericii, ceea ce sugerează o datare comună cu biserica de lemn, în 1639. În acest caz
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
de lemn pe doi stâlpi, protejată de un mic acoperiș, a fost parțial salvată în muzeul din Sighet. Sculptura ei este asemănătoare celei de la fereastra bisericii, ceea ce sugerează o datare comună cu biserica de lemn, în 1639. În acest caz portița de la cimitirul din Sârbi Susani este cea mai veche păstrată în Maramureș. Cimitirul este azi extins pe ambele părți ale drumului vechi, ce ducea de la Cavnic la Sighet prin Ocna Șugătag. O hartă cadastrală din 1860 surprinde un cimitir mai
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. În epoca medievală, oamenii au început să înlocuiască munca manuală prin inventarea de mașini care să le simplifice activitatea. Pentru acționarea acestor mașini s-a trecut la folosirea energiei hidraulice
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe pe partea din față. Pardoseala este din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
perete transversal, care putea fi acoperită la nevoie. Fruntarul are terminații cioplite în „cap de cal” cu dublu lob. Capetele bârnelor semicirculare sunt prelungite pe fiecare latură cu aproximativ 0.40 metri. La mijlocul parapetului frontal al celarului se află o portiță. În perioada verii, se obișnuia să se doarmă în cerdac. Temelia construcției este zidită din bolovani masivi de piatră de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu prinsă cu liant de mortar. Acoperișul este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din scândură fixată în cuie, pe schelet de rășinoase cu învelitoare din draniță. Poarta tradițională are o structură din trei grinzi verticale pe care se sprijină un acoperiș în patru table. Prezintă un spațiu de acces pentru căruță și o portiță pentru accesul persoanelor. Casa de locuit din Holohoșca, comuna Sadova, aparține zonei etnografice Câmpulung Moldovenesc și reprezintă un tip de locuință specifică țăranilor din zona înaltă a Bucovinei. Casa reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean este împărțită în cameră și
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și tindă. La rândul ei, tinda este împărțită în două pentru a face loc cămării și foișorului. Foișorul avea rolul de a proteja de intemperii intrarea în locuință. Accesul în foișor este decorat prin cioplire cu motive antropomorfe la stâlpul portiței și motive geometrice la coloneta ce susține o apă a acoperișului foișorului. Camera, de dimensiuni generoase, avea dublu rol: atât cameră de locuit, cât și bucătărie. Prispa casei este realizată din bârne masive de lemn. Gospodăria tradițională din localitatea Bilca
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
semiînchis, cu acoperiș în două ape. Cămara Râșca (numită și „clichi”) este o construcție monocelulară ridicată folosind aceeași tehnică ca și bucătăria. Prezintă elemente decorative precum console în retragere sau motivul „capul de om” sculptat în partea superioară a stâlpilor portiței. Grajd cu cămară de mână este o anexă specifică gospodăriilor crescătorilor de animale din zona Câmpulung Moldovenesc. Sub același acoperiș sunt reunite trei încăperi cu funcții bine determinate: grajdul pentru animale mari, șura de fân și „cămara de mână”. Bârnele
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ce a fost reconstituită în incinta Muzeului Satului Bucovinean datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este alcătuită din cameră și tindă, cu gang de scândură la fațada principală și pe lateralul din partea dreaptă. Ca elemente decorative, stâlpii ce mărginesc portița de acces în gang au cioplit motivul „capul de om”. Cotețul din Șaru Dornei aparține zonei etnografice Dorna și este o anexă gospodărească frecvent întâlnită în gospodăriile tradiționale. Construcția este realizată din lemn de rășinoase, folosindu-se tehnica amnarelor. Are
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
fi anii pentru care ea a fost aplicată. New York Times a scris că unii contabili consideră metodele de deducere fiscală a lui Trump la începutul anilor 1990, „dubioase din punct de vedere legal”. Codul Fiscal american are o multime de portițe prin care cei bogați iși pot pune la adapost averile. Experții fiscali independenți au declarat că „dacă totuși a existat o portiță de scăpare ea nu a fost «folosită» aici, dar a fost extinsă dincolo de orice recunoaștere” și că ea
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
Trump la începutul anilor 1990, „dubioase din punct de vedere legal”. Codul Fiscal american are o multime de portițe prin care cei bogați iși pot pune la adapost averile. Experții fiscali independenți au declarat că „dacă totuși a existat o portiță de scăpare ea nu a fost «folosită» aici, dar a fost extinsă dincolo de orice recunoaștere” și că ea a atras o „scamatorie”, presupunând în continuare că pierderile raportate de Trump în 1995 au fost probabil legate de falimentele cazinourilor lui
Donald Trump () [Corola-website/Science/308771_a_310100]
-
de 6 m și o grosime de 1-1,10 m. Ele sunt prevăzute cu metereze și creneluri. Zidul vestic este sprijinit la exterior de un contrafort amplasat aproximativ la jumătatea laturii. În zidul de pe latura sudică a fost construită o portiță secretă mică din lemn masiv. Aceasta se afla lângă chiliile mănăstirești. Pe latura estică se află trei turnuri pătrate (două la colțuri și unul în mijloc) legate între ele printr-un drum de strajă. Turnul de pe mijlocul laturii estice servește
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
realizarea filmului "Haplea" l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar niște diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziției internaționale de la Paris din anul următor. Portița deschisă de către Haplea spre arta cinematografică, l-a determinat pe Iorda să încerce să realizeze și alte genuri de film artistic. În anul 1928, realizează în decurs de trei săptămâni, filmul de scurtmetraj "Așa e viața", la care este regizor
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
Bucșan este un puternic om de afaceri care se pregătește de Afacerea Protar - o lovitură pe piața cerealelor (a ovăzului). Datorită greșelilor de tipar, articolul lui Andronic stârnește suspiciunile lui Bucșan care se crede șantajat. Directorul ziarului întrezărește aici o portiță de scăpare de unele datorii și încearcă și el să-l șantajeze pe Bucșan. Încurcăturile se țin lanț, în cele din urmă este creată de Bucșan societatea anonimă Protar ("Asociația pentru încurajarea studiilor de istorie antică" după cum o numește Magda
Ultima oră (piesă de teatru) () [Corola-website/Science/300014_a_301343]
-
de artă la Comitetul de Cultură al jud.Prahova. 1987-Membru al juriului interjudețean-sectia teatre profesioniste de revista și de estradă-în cadrul Festivalului Național „Cântarea României”-secțiunea muzică pop 1961-1990-280 concerte și spectacole de muzică populară dirijate în emisiunile TV(„La portița dorului”,”Un cîntec pentru fiecare”,”Cîntați cu noi”etc...) 1961-2005,-180minute imprimate,cuOrchestra”FlacăraPrahovei”,OrchestraRadioBucurești, Orchestră ansamblului „Prahova”,cu soliștii Aurel Bănica,IleanaSărăroiu PetreSăbădeanu,Ileana Constantinescu,GeorgetaAnghel,TitaBărbulescu LuciaFilimon,DanMoisescu,IcaBlidaru,Ioanașerban,MariaNecula, AnaToma,LuciaHabără,NicolaeVicol,VictorVrânceanu,MariaCrăciun, Tita Maria
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
versiunilor cover (erau acceptate numai piese instrumentale străine - situația s-a îmbunătățit spre 1980), interzicerea cântatului în limba engleză, elaborarea unui repertoriu care să pună în lumină aspectele pozitive ale traiului în România momentului și cultura română. Această din urmă „portiță” a orientat interesul unor muzicieni către folclorul românesc și universul arhaic al acestui spațiu geografic (căutând să îl promoveze într-o formă necosmetizată, în puternicul său context de spiritualitate): Olympic '64 (în realitate, prima formație care a explorat aceste zone
Muzică rock românească () [Corola-website/Science/313108_a_314437]
-
a mări efectul estetic. Înălțimea porții mari este de cel puțin patru metri, pentru ca și căruța încărcată cu fân să poată trece sub ea. Înălțimea porții mici este de aproximativ doi metri și are o structură separată: grindă frontală, contrafișe, portiță în poartă. Porțile mai vechi au fost ornamentate cu motive geometrice, stilizate, mai târziu cu motive vegetale, mai ales cu motive florale. Motive des întâlnite sunt luna și soarele. Grinda frontală este de obicei decorată cu inscripții, de regulă anul
Poartă secuiască () [Corola-website/Science/314555_a_315884]