3,471 matches
-
în secolul al XIX-lea. În interiorul acestei biserici am putut admira valorosul ansamblu de picturi murale (naive) din 1774, realizat de Alexandru Ponehalschi. Când intri în biserică, atrage atenția în primul rând Cel vechi de zile (Dumnezeu Tatăl) cu un porumbel pe piept (Sf Duh), înconjurat de îngeri. Scene din Vechiul testament si scenele din Viața lui Iisus sunt completate cu iconografia din viața sfinților Dimitrie și Nestor - prezente în majoritatea bisericilor din Maramureș. Pridvorul amintit a fost locul amenajat (inclusiv
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
trăi fără iubire. 266 Poem pentru o altfel de mireasă înmuguriseră în palma mea mările arbori de apă se ridicau spre cer îmi vorbeau apele despre primăvară își imaginau netrăite iubiri nisipurile. tu erai nor, îmbrăcată mireasă aveai diademă de porumbei albi toate cuvintele mele de iubire îți erau buchet de flori înrourate. un soare știrb ne privea cum ne iubeam aerul între noi devenise inimi bătând râdeau izvoarele, revărsându-se în râuri porniseră o horă, apele hohoteau sărind peste maluri
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
sale necesare grelelor încercări. Cel care însă își va purta forțele în încercări zadarnice se va slei curând de puteri și neînțelept fiind nu va ști să iasă la liman. Așadar, trebuie să fim înțelepți ca șerpii, dar blânzi ca porumbeii, spuse magistrul Ruthavan. Cuvintele acestea din urmă le-am auzit cu urechile mele din gura celui pe care l-am căutat și pe care l-am și aflat. Iar după ce voi pleca din acest ostrov mă voi duce în patria
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
Spiritual > IN VIZIUNEA MEA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1258 din 11 iunie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN VIZIUNEA MEA Nu știu cum am ajuns încoronat în fața ta, dar cred că păsările și animalele mă iubesc. Vezi pe creștet porumbelul alb cu aripile-ntinse, iar pe umeri doi fazani ca îngerii însuflețiți; aureolându-mă de acum pe Pământ și mai vezi în făptura mea un leu cu lujere de crin ce înfloresc pe colți? Ei, bine! Această imagine exterioară este admirată
IN VIZIUNEA MEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371077_a_372406]
-
ale muncitorilor, plus șapca proletară și bocancii ieftini. Abilități de pe vremea ilegalității, ce-și dovedeau încă valabilitatea... - Care-i baiul? șopti printre dinți tov Sălăvăstru sugând cu poftă din țigara înverzită de salivă și prefăcându-se că se uită la porumbei. - Termină ăl micu’ a lu’ nevastă-mea facultatea și mă bate la cap să-i găsesc o slujbă ca lumea. Da’ io nu mai am în schemă, cî ți-am dat-o matali cân’ cu fi-ta, aia a lu
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
fel de exegeză. Găsim la el unele interpretări de o rară frumusețe. Despre corabia lui Noe, spune el undeva: Aceasta avea un sens tainic, era prototip al celor viitoare; căci prin corabie era preînchipuită Biserica; prin Noe, Iisus Hristos; prin porumbel, Sfântul Duh, prin frunza de măslin, dragostea lui Dumnezeu pentru oameni (Geschihte der Altkirchlichen Literatur, 1923, p. 355). Cuvântul a fost vocația și dorința sa arzătoare și cea mai pură măreție. Contemporanilor săi le plăcea deja să spună: Și din
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. IOAN ALEXANDRU MIZGAN, SFÂNTUL IOAN GURĂ DE AUR – ARHIEPISCOP LA CONSTANTINOPOL, EDITURA „THEOSIS”, ORADEA, 2016, 116 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2092 [Corola-blog/BlogPost/344792_a_346121]
-
jos pe lângă pe strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă abruptă, până-n dreptul unei clădiri cu adevărat frumoase, pe fațada căreia remarcă înscrisul cu litere aurii: ,,Hotel Traian”. Doi bărbați înalți, eleganți, discutau privind porumbeii care ciuguleau fărmăturile de pâine aruncate de copiii care-i fugăreau, iar și iar. Auzi: - Hotelul ăsta select este o bijuterie a arhitecturii; știi de ce? Fiindcă structura lui de rezistență este realizată din metal de către Effel, inginerul care a făcut
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
si devenit martir al Sfintei Lumini le-am sărutat si eu, sunt acolo în Ierusalim. - Nilocolo Poggibonsi vizitează Biserica Învierii în 1347 și de la el reținem: Candelele sunt stinse iar sarazinii nu îngăduie să intre nici un creștin. Am văzut un porumbel venind, care s-a coborât deasupra Capelei și apoi o Lumină mare a apărut, de unde toți își aprindeau făcliile”. - Ioan VI Cantacuzino, celebra familie nobiliară bizantină, care a dat împărați pe tronul Bizanțului, principi în Peloponez și domnitori în Moldova
LUMINA SFÂNTULUI MORMÂNT (I) de ION UNTARU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345822_a_347151]
-
copilăria sa, cum era (așa cum îmi povestise), spaima de urs atunci când se aventura după murele coapte, mirosul nocturn al crinilor aflați lângă ferestrele deschise, cotrobăitul veverițelor prin podul casei după alune, ereți ce-și înfigeau în timpul zborului ghearele în pieptul porumbeilor, detunăturile asurzitoare, urmate de apele învolburate ce se scurgeau de pe versanți, smulgând punțile și tot ce mai întâlneau în cale. Tot stând îmbrățișați, acolo, în bucătărie, deodată mi-am adus aminte de titlul acestei povestiri, care era, de fapt, titlul
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
la cuiburile de pe coșurile caselor și le reconstruiesc cu vreascuri și cu paie. Se spune despre ele că aduc noroc și belșug celor care locuiesc acolo unde își fac ele cuib. Mai sunt guguștiucii cu pliscul lunguieț, care seamănă cu porumbeii, ce își construiesc prin copaci cuiburile cât mai ferite de celelate păsări și trilul lor "guuuguuușștiuc!" și al altor păsări este o încântare să le asculți. Îmi place primăvara, pentru că albinele ies din stupi și își caută polenul florilor de
ÎMI PLACE PRIMĂVARA, PENTRU CĂ... de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347846_a_349175]
-
mai mare prioritate. Orice vedea atât în natură, cât și în viața normală, o observa doar prin prisma iubirii. Zborul unei păsări era un simbol al dragostei. În viziunea sa, fâlfâind din aripi, pasărea străpungea văzduhul în întâmpinarea perechii. Doi porumbei, care își apropiau ciocurile pe coama unui acoperiș de clădire, erau tot un simbol al dragostei. O frunză desprinsă de pe ram, în zborul ei planat într-o zi însorită de toamnă, era un semn de iubire, când frunzele ruginii se
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
soare, și plânsul norilor, și nestatornicia vântului, și sfiiciunea iepurelui, și înfumurarea păunului, și moliciunea pufului de papagal, și duritatea diamantului, și dulceața mierii, și cruzimea tigrului, și căldura focului, și răceala zăpezii, și vorbirea gaiței, și gânguritul dulce al porumbelului, și perfidia cocorului, și fidelitatea raței sălbatice și amestecând toate acestea, făcu femeia și i-o dărui bărbatului... „Ce divin înțelept, Corina!” - îi șoptise Eminescu, după această diatribă recitată de acel guru din înțelepciunea budistă. Îi zisese Corina, pe numele
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
visul drag al dulcii primăveri, să ascultați o tristă serenadă. să ne visăm în veacul cel uitat, în hora măștilor de carnaval, în timpul unui bal- mascat, plutind ca-n vis din val în val. respiră noaptea sus pe cer prin porumbei bătuți de valuri, se-aud gondolieri cum pier, legând gondolele la maluri. gondola albă trece pe Canale, e ultima gondolă -n Paradis, piața San-Marco stă se prăvale, veniți ca să trăiți ultimul vis. duminică, 27 aprilie 2014 Referință Bibliografică: două poezii
„ RANĂ” ŞI „VENEŢII DE VÂNZARE” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347971_a_349300]
-
respiri SUNT Cel care hrănește două firi SUNT căutatul de firea pământească SUNT Cel aflat în firea dumnezeiască. 31 SUNT Soare și lumină, cerb și ciută SUNT cerul ce pământul își sărută SUNT bucurie, sunt proaspătul izvor Vulturi îndrăgostiți ori porumbei în zbor! Terra: 32 -Unde prea repede, din nou ai dispărut? Ori poate mie doar mi s-a părut Că mă cinstești să văd iar Măreția Ta O! Domnul meu, nu mă mai încerca... 33 Mi-e frig, e ceață
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
zvâcniri și planări acrobatice sau alunecări pe fâșia de lemn, de numai zece centimetri, asemenea unei mici hermeline. Este visul gimnastei balerine, executând la sol o avalanșă de unduiri, cu repeziciunea neperceperii ochiului... încât să închipuie un vals constelat de porumbei albi, într-o gingașă rotire! Este visul miresei heruvimilor plutind între crini albi, ce a preschimbat gimnastica în artă și a influențat istoria ei! Este visul Nadiei Comăneci, neasemuită în candoare, în execuțiile fine, simfonizate, cu elemente de gimnastică, inedite
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]
-
un ultim gest, Cu gingășia și cântecul de adio Al frunzei ce părăsește copacul În gestul ei căzut pe pământ. Săruta -mă cu soare și luna Că mereu să iți fiu în preajma, Sărută-mă visul meu cel pierdut. Eram un porumbel Eram un porumbel și Zburăm prin cerul senin al ochilor tăi, Din depărtare cântecul inimii tale Îmi aducea speranța. Te purtăm pe o aripă Pe una erai tu, pe cealaltă eu, Din când în când în zbaterea aripilor Ne întâlneam
UN ULTIM SĂRUT de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347326_a_348655]
-
Cu gingășia și cântecul de adio Al frunzei ce părăsește copacul În gestul ei căzut pe pământ. Săruta -mă cu soare și luna Că mereu să iți fiu în preajma, Sărută-mă visul meu cel pierdut. Eram un porumbel Eram un porumbel și Zburăm prin cerul senin al ochilor tăi, Din depărtare cântecul inimii tale Îmi aducea speranța. Te purtăm pe o aripă Pe una erai tu, pe cealaltă eu, Din când în când în zbaterea aripilor Ne întâlneam noi, Două universuri
UN ULTIM SĂRUT de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347326_a_348655]
-
fiu frivolă, nici chiar pe plajă, sau mai ales pe plajă, unde sunt sute de ochi curioși și lacomi să te privească. - Bine, să-ți aduc ceva de îmbrăcat și te însoțesc până la tine în cameră. Poate au venit și porumbeii în cuibușor. - Da, au lipsit cam mult. Lasă-i să facă ce vor. Sunt tineri și totuși suficient de maturi ca să știe ce fac, bine sau rău. Emilian aduse o cămașă care îi ajungea Anei aproape până la genunchi. O ținu
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
nu era din Dej, fiind trimis aici de regiunea UTM. Era căsătorit și mai avea și un copil. Soția acestuia a auzit de noua legătură a instructorului și a venit instantaneu la Dej, unde i-a găsit pe cei doi porumbei chiar în cuibușorul unde stătea cu chirie instructorul. A urmat desigur un mic scandal, iar Zmeurica și-a dat seama că fusese păcălită. Instructorul incriminat a fost trimis de unde venise și trecut la munca de jos, adică în satul său
3 ZMEURICA POVESTEA UNEI INSTRUCTOARE UTM de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347435_a_348764]
-
Pe brațele goale. Arome se rotesc în juru-mi Într-un miraculos noptatic dans. Ursa Mare urcă Până în ochiul răcorii Steaua Polară zeița luminii nocturne Vine până în înfrigurarea mea Sunt aici ca un ecou Verigă într-un lanț al poruncilor! Stoluri de porumbei albi, Se scaldă -n veghea mea Apele memoriei lovesc țărmul Descătușărilor. Aici te aștept, în noaptea magică împlinind ritualul... Referință Bibliografică: Dintotdeauna / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1190, Anul IV, 04 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
DINTOTDEAUNA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347452_a_348781]
-
o aburire, doar un spațiu din care au migrat clipe, din care s-au scurs lacrimile, acolo sus-sus la fereastra singurătății, un Auschwitz de rame căzând sau urcând, un gând imens construit din sticle, concave convexe cum stai că un porumbel de granit ciocănind geamul orb reflectând, interior exterior cum stai că o frunză speriată de picăturile de mercur ale furtunii de vară, senzații sentimente. Referință Bibliografica: CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1098, Anul IV
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347463_a_348792]
-
În al Zecelea interval De unde începe Grădină fermecata În care intri Pe a iubirii poartă Aici, semințele înțelepciunii Rodesc lumini... Când am plecat Invesmântată-n inocentă M-ai rugat - de ajung - să las Fereastră deschisă Că tu să-mi poți trimite Porumbelul alb, călător Cu răvaș codificat Legat de picior. De atunci, În fiecare dimineață Mă scald în lumina zorilor Și semne pun, si clopoței La intrarea în casa viselor Să pot auzi Sunetul dragostei stârnit De sosirea porumbelului alb. Referință Bibliografica
LOCUL MAGIC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347469_a_348798]
-
-mi poți trimite Porumbelul alb, călător Cu răvaș codificat Legat de picior. De atunci, În fiecare dimineață Mă scald în lumina zorilor Și semne pun, si clopoței La intrarea în casa viselor Să pot auzi Sunetul dragostei stârnit De sosirea porumbelului alb. Referință Bibliografica: Locul magic / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1101, Anul IV, 05 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LOCUL MAGIC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347469_a_348798]
-
unei solidarități a neamului românesc. Pentru a opri tăvălugul nimicitor, pe care televiziunile mioritice îl prezintă cu o satisfacție nedisimulată. Mai vine și crivățul FMI! Tăvălug, care trece peste o Europă aflată în mare impas. N.B. Sunt zile când ești porumbel și zile când ești monument ! Sergiu GĂBUREAC început de an 2013 București Referință Bibliografică: Sergiu GĂBUREAC - NICI MAYAȘII NU MAI SUNT CE-AU FOST...! / Sergiu Găbureac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 737, Anul III, 06 ianuarie 2013. Drepturi de
NICI MAYAŞII NU MAI SUNT CE-AU FOST...! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348833_a_350162]
-
liber prin oraș pentru că îl voi folosi în treburile care ne privesc doar pe noi iudeii. -Cine știe pe unde umblă acum cei care au furat corpul lui Iisus, arhiereule? Probabil sunt departe de Ierusalim, însă am dat ordin prin porumbei către castrele și patrulele din jur să oprească orice suspect. Ar trebui să punem mâna pe ei rapid fiindcă n-au pe unde să fugă! O mică vexilație așteaptă o poruncă a mea, iar la o veste cât de mică
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]