3,510 matches
-
General al Galiției, generalul Ellrichshausen, a întocmit în ianuarie 1775 un plan de administrare sub regim militar a teritoriului moldovenesc recent ocupat de imperiali, preluând în bună parte propunerile generalului von Spleny 48. Însă, în condițiile în care anexarea noii posesiuni moldovene de către Casa de Austria nu fusese consimțită de Poarta otomană, iar asupra ei domnea încă incertitudinea acceptării internaționale, coregentul Iosif al II-lea a hotărât ca în Bucovina lucrurile să rămână în statu-quo-ul momentului anexării, acceptând doar ideea Consiliului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
privitoare la organizarea clerului și a învățământului, la verificarea dreptului de proprietate, la dotarea țăranilor cu pământ îndestulător, la fixarea atribuțiilor supușilor față de principe, la introducerea unei impuneri drepte și stabile etc. Pentru instituirea comisiei de verificare și măsurare a posesiunilor erau propuși fratele episcopului Dosoftei Herescul, ce fusese director administrativ în Cernăuți și care trăia de pe urma veniturilor moșiilor sale din ocolul Cernăuți, precum și Mihalachi, ce era folosit în Administrația militară a Bucovinei. Alături de aceștia mai erau propuși: Pizelli, secretarul Consiliului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
urmau să fie întrebuințate în mod excepțional, nu ca funcționari obișnuiți, acestea urmau să nu primească salariu, ci doar o diurnă de un taler pe zi și decontarea cheltuielilor de călătorie 171. Pe lângă cei menționați, datorită faptului că moldovenii aveau posesiuni în Bucovina și era necesară aducerea de informații privitoare la dreptul acestora de proprietate de la principii Moldovei, Caramelli considera necesară folosirea boierului bucovinean Balș, aflat de mai multe luni la Viena, care deja se dovedise folositor prin aducerea unor știri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
noua provincie 79. În domeniul constituțional-administrativ, împăratul Iosif al II-lea, deși constata că această bucată de țară, prin poziția sa de legătură între Transilvania și Galiția, de zonă de acoperire strategică a Maramureșului, precum și de provincie de graniță către posesiunile Imperiului otoman, se recomanda de la sine a fi proprie pentru înființarea unei granițe militare, considera că nu era indicat, în împrejurările de atunci, să se introducă aici un regim militar de graniță, deoarece spiritul național al populației de aici ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
orașelor bucovinene în importante centre de producție și schimb comercial, spre a putea pune în valoare, sub raport economic, importanța poziției geografice a Bucovinei, în traficul comercial internațional dintre Moldova, Transilvania și Polonia 151. Totodată, noua provincie, aflată la granița posesiunilor Imperiului otoman, putea servi excelent expansiunii economice austriece spre gurile Dunării și Marea Neagră, ca o primă etapă, într-un mult dorit comerț cu Levantul 152. În acest sens, chiar de la început s-a urmărit atragerea aici a unui număr cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Galiția. Tot la fel și stările privilegiate erau diferite de cele galițiene. Contrar celor dorite prin patenta din 1787 privitoare la stările din Bucovina, acestea nu au luat parte activă la Dieta Galiției. Mai mult chiar, cei mai mulți nobili moldoveni, cu posesiuni în Bucovina, trăiau la Iași, pe lângă curtea principelui lor, unde primeau funcțiile și demnitățile dorite. Pe de altă parte, comunitatea de limbă și de obiceiuri, ca și legăturile familiale între cei din Bucovina și cei din Moldova, făceau total ineficace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
otomană să-și stabilească domiciliul, în mod liber, după propria lor convingere, într-o parte sau în alta. Articolul, eliminând principiul anterior de "subiect mixt", mai stabilea că indivizii trebuiau să aleagă o singură stăpânire, fiind obligați să-și lichideze posesiunile pe care le aveau sub cealaltă guvernare 254. Stipulațiile articolului opt din tratatul de la Șiștov, îndreptarea intereselor politice ale monarhiei austriece către vestul Europei 255, au determinat o schimbare de atitudine a Curții din Viena față de aceste proprietăți situate în afara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
că ar fi potrivită condițiilor locale ordonanța privitoare la păduri galițiană, de aceea, aceasta i-a fost poruncită petiționarului să o traducă cu modificări și adausuri și să o trimită neîntârziat Administrației provinciale. Compunere. Privind lămurirea moșiilor și a altor posesiuni asemănătore aparținând moaștelor Sf. Ioan cel Nou, mutate din Galiția în Bucovina, la Suceava. Amintire. Privind exclusivitatea comerțului în Bucovina. Amintire. Privind întocmirea unei liste a acelor necesități pe care locuitorii Bucovinei sunt obligați să le aducă ca mărfuri din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Invers, Moș Crăciun este, sub forma sa actuală, o creație modernă ; și mai recentă este credința (care obligă Danemarca să țină un birou poștal special pentru a răspunde la corespondența tuturor copiilor din lume) potrivit căreia el locuiește în Groenlanda, posesiune daneză, și călătorește într-o sanie trasă de reni. Se spune chiar că acest aspect al legendei s-a dezvoltat mai ales în cursul ultimului război, datorită staționării unor forțe americane în Islanda și în Groenlanda. Și totuși, prezența renilor
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
francezi, în schimbul evacuării armatelor ruse din Principate, toate drepturile și privilegiile ce le-au fost acordate după pacea de la Kuciuk-Kainargi, Bugeacul fiind restituit Împărăției Otomane. Rușii propuneau Împăratului Napoleon I posibilitatea încheierii imediate a războiului cu turcii, dacă Rusia obținea „posesiunea” Principatelor Române, Moldova și Țara Românească, astfel încât hotarul dintre Rusia și Poarta Otomană să se fixeze pe Dunăre. În problema despăgubirilor de război, pe care rușii le percepeau de la Imperiul Otoman, se aveau în vedere „cedări teritoriale” către Rusia, dar
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
magazia de cereale, construită din lemn, ce se află pe acest teren. În schimb D-sa să renunțe la prețul exproprierei, în sumă de lei 148000, mulțumindu-se cu suma de 30000 lei, drept preț, pentru restul ce rămâne în posesiunea Ministerului 68. Adresa iscălită de ministrul subsecretar de stat, V. Andrei, și indescifrabil, de consilierul juridic, va fi înregistrată la Prefectură, cu nr. 134, în data de 16 ianuarie 1933. Pe 26 mai, Prefectura Botoșani înaintează alăturat copie certificată depe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de data de 1 ianuarie 1928 și să întreprindă acțiunile necesare pentru a face ca aceste prevederi să aibă efect. Articolul 20 Fiecare membru al Organizației Internaționale a Muncii, care ratifică această convenție, se angajează să o aplice în coloniile, posesiunile și în protectoratele sale, conform dispozițiilor art. 35 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii. Articolul 21 Orice membru care a ratificat această convenție poate să o denunțe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării inițiale în vigoare a
CONVENŢIE nr. 22 din 24 iunie 1926 privind contractul de angajare al navigatorilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126758_a_128087]
-
de data de 1 ianuarie 1928 și să întreprindă acțiunile necesare pentru a face ca aceste prevederi să aibă efect. Articolul 20 Fiecare membru al Organizației Internaționale a Muncii, care ratifică această convenție, se angajează să o aplice în coloniile, posesiunile și în protectoratele sale, conform dispozițiilor art. 35 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii. Articolul 21 Orice membru care a ratificat această convenție poate să o denunțe după expirarea termenului de 10 ani de la data intrării inițiale în vigoare a
ORDONANTA nr. 16 din 27 ianuarie 2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internationala a Muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126754_a_128083]
-
cărți de evidentă funciară, se introduce o altă cerere privitor la acelasi imobil, cea de a doua se va rezolva numai după ce se va fi rezolvat cea dințai Cînd cererile se exclud din pricina că ele emană de la autori diferiți și posesiunea fiecăruia dintre aceștia este dovedită cu certificate, potrivit art. 7 pct. 1, notarul de stat va cîtă părțile și, după ascultarea lor și eventual administrarea probelor la fața locului, va constata care dintre ei are posesiunea mai calificată și va
DECRET nr. 378 din 14 octombrie 1960 pentru modificarea unor dispoziţii, în legătură cu reorganizarea activităţii Notariatului de Stat, din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 2142/1930 pentu funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi canaluri, Decretul Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Decretul Lege nr. 511/1938 pentru punerea în aplicare în Editura Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu cărţi de evidenta funciară a cărţilor funciare distruse, sustrase sau pierdute, Legea nr. 241/1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din vechiul regat în cărţi de publicitate funciară, Codul de procedură civilă şi din alte acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127508_a_128837]
-
de la autori diferiți și posesiunea fiecăruia dintre aceștia este dovedită cu certificate, potrivit art. 7 pct. 1, notarul de stat va cîtă părțile și, după ascultarea lor și eventual administrarea probelor la fața locului, va constata care dintre ei are posesiunea mai calificată și va dispune, prin încheiere, întocmirea cărții de evidentă funciară în favoarea dobânditorului respectiv." 2. Pe data punerii în aplicare a prezentului decret, denumirile de "instanță", "secție de carte funciară", și "circumscripție judecătorească" ori acelea de "judecător", "judecător delegat
DECRET nr. 378 din 14 octombrie 1960 pentru modificarea unor dispoziţii, în legătură cu reorganizarea activităţii Notariatului de Stat, din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 2142/1930 pentu funcţionarea cărţilor funduare centrale pentru căile ferate şi canaluri, Decretul Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Decretul Lege nr. 511/1938 pentru punerea în aplicare în Editura Bucovina a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 163/1946 pentru înlocuirea provizorie cu cărţi de evidenta funciară a cărţilor funciare distruse, sustrase sau pierdute, Legea nr. 241/1947 pentru punerea în aplicare în Transilvania a legii pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cărţilor funciare provizorii din vechiul regat în cărţi de publicitate funciară, Codul de procedură civilă şi din alte acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127508_a_128837]
-
cînd lucrările publice voru privi interese județene sau interese a mai multor comune din un județ, consiliul judetian, iar în lipsa'i, comitetul permanent, va hotărî proprietățile ce vor fi a se cumpera și epoca în care se vor lua în posesiune. Pentru lucrările privitore pe mai multe județe, si la cas de neunire a consiliurilor respective, va decide guvernul, conform art. 61 din legea consilielor județene. Pentru lucrările de interesu general, prefectul va lua o decisiune motivată de comitetul permanent. Urmînd
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
si la casu de lucrări pentru deschiderea sau îndreptarea drumurilor vecinale. La aceste cașuri, consiliulu comunal, pe puterea procesului-verbal aretat la art. 6, va hotărî proprietățile ce vor fi a se cumpera și epoca în care se vor lua în posesiune. Titlul III DESPRE ESPROPRIATIUNEA ȘI URMĂRILE EI ÎN PRIVINȚA PRIVILEGIURILOR ȘI ALTOR DREPTURI REALE Articolul 13 Espropriatiunea pentru causa de utilitate publică se face numai prin hotărîre judecatoresca. Sub nici un cuvent și sub nici un titlu, tribunalele ordinare nu vor putea fi
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
putea fi ascultate, va hotărî espropriatiunea pentru causa de utilitate publică a pamenturilor sau a edificiurilor cuprinsă și decisiunea autorităților aretate la art. 11 și 12. Hotărîrea espropriatiunei lipsesce pe proprietaru de dreptul de proprietate asupra fondului, lasandu'i numai posesiunea pînă la plata indemnității. Dacă admistratiunea n'a urmărit espropriarea și timpul de șese luni, numerate de la decisiunea autorităților aretată la art. 11 și 12, ori care proprietar lovitu prin ea va putea reclamă la tribunal. Procurorul tribunalului va comunica
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
dupe alte împrejurări, juriul va dobândi convicțiunea că s'au făcutu cu scopu de a spori câtimea indemnitatei. Capitolul 4 DESPRE PLATA INDEMNITATEI Articolul 63 Indemnisarile regulate de juriu se vor achita in mana celor în drept, înaintea luarei în posesiune. Dacă aceștia refusa de a le primi, luarea în stapenire va avea locu dupe oferta reală prin depunerea pretiului la casa de deposite și consemnării. Dacă este a se esecuta lucrări de statu sau de district, ofertele reale se pot
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
dile, tribunalul otaresce punerea în stapenire a administrațiunei. Articolul 75 Ambele oțăriri ale tribunalalui, atatu cea relativă la indemnitate cat și cea relativă la punerea în stapenire, nu vor fi supuse nici opositiuni, nici apelului. Articolul 76 Dupe intrarea în posesiune a administrațiunei, se va pași, dupe cererea părților, la ficsarea definitivă a indemnitatei, conformu titlului V din presenta lege. Articolul 77 Dacă câtimea indemnitatei, ce se va oțări, va fi mai mare de cat cea statornicita de tribunal, atunci diferința
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
comuna. Articolul 30 Citațiunea va cuprinde: a) Numele obștei; ... b) Numele generic al proprietății; ... c) Ziua și ora descinderei în comuna; ... d) Invitarea obștei de a se prezenta în localul primăriei situațiunei imobilului cu ori-ce acte, planuri sau titluri de posesiune privitoare la drepturile ei. Citația se va trimite de judele de ocol pe lîngă o adresă a sa, parohului, dirigintelui școalei și notarului comunei situațiunei imobilului. Notarul o va afișa de îndată la ușă primăriei, constatând această prin dresare de
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
va examina titlurile, răfuielile dintre ei, hotărniciile și planurile prezentate de fie-care, vă descinde la imobil, va face măsurătoarea prin ingineri de va fi nevoie, va lua ori-ce informațiuni și va face ori-ce investigațiuni cu privire la obiceiurile locale, la drepturile și posesiunea lor, vă asculta martori, vă cerceta ori-ce acte de ori-ce fel i s'ar prezenta, vă statua chiar cu privire la drepturile celor ce nu s'ar prezenta, si, prin derogare dela dispozițiunile codului și procedurei civile, va stabili drepturile privitoare la
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
fi ivit pagube extraordinare, cari vor fi distrus o parte din păduri, precum incendii sau alte accidente; ... c) Cînd se va fi intentat cetei moșnenilor sau răzeșilor un proces care ar pune în discuțiune dreptul ei de proprietate sau de posesiune, ori cînd se vor fi constatat mari pierderi din averea devălmășiei. ... Anunțurile pentru asemenea adunări se vor face întocmai că pentru adunările anuale. Articolul 41 Vor avea dreptul să ia parte la întrunire toți proprietarii devălmași sau moștenitorii lor, ale
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
vreun drept de proprietate, coproprietate sau ori-ce alt drept real asupra padurei în care delictul sau contravențiunea a fost comisă, afirmațiunea să nu poate fi ținută în seamă decat atunci cînd ea va fi bazată pe titluri sau pe o posesiune dovedită și numai cînd dreptul invocat ar fi de natură a ridica faptului caracterul de delict sau contravențiune. În cazul cînd judecată ar chibzui că afirmațiunile delincventului sau contravenientului prezintă oare care seriozitate, ea va fixă un termen scurt înăuntrul
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
să pună ștampila judecătoriei pe linia de unire. Dacă protestul este făcut prin act separat, mențiunea de dresare a protestului va fi făcută pe titlul depus la protest, afară de cazul când a trebuit să se procedeze la dresarea protestului fără posesiunea titlului. Pct. 281. - Executorul judecătoresc care încheie protestul poate să-l redacteze pe originalul cecului sau pe duplicatul cecului. Protestul poate fi redactat și că un act separat. ---------- Pct. 281 a fost modificat de pct. 39 al art. I din
NORM�� nr. 7 din 6 martie 1994 (*actualizată*) privind comerţul făcut de instituţiile de credit cu cecuri**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125320_a_126649]