2,303 matches
-
22 11 1 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: întreprinzătorii 2003 1 4 11 48 21 1999 1 9 16 43 14 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: directorii 2003 1 2 5 42 39 1999 1 2 8 40 34 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: oamenii politici 2003 0 1 3 27 59 1999 0 2 2 27 56 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: personal 2003 9 38 30 17 2 1999 16 45 27 10 2 Indicatori Ani F. nemulțumit Nemulțumit Nici mulțumit, nici nemulțumit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
43 14 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: directorii 2003 1 2 5 42 39 1999 1 2 8 40 34 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: oamenii politici 2003 0 1 3 27 59 1999 0 2 2 27 56 Favorizarea de către schimbările postcomuniste: personal 2003 9 38 30 17 2 1999 16 45 27 10 2 Indicatori Ani F. nemulțumit Nemulțumit Nici mulțumit, nici nemulțumit Mulțumit F. mulțumit Mulțumirea în viața de zi cu zi 2003 8 30 32 27 2 1999 9
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
era totală întrucât navetistul industrial continua să lucreze și în structurile economice specifice ruralului, în special în agricultură. Astăzi, numărul navetiștilor, mai cu seamă al celor din rural spre urban, a scăzut dramatic, ca o consecință directă a restructurărilor socio-economice postcomuniste, în special a dezidustrializării pe care o suportă economia românească în ultimii 15 ani. Conform datelor recensământului din 2002, în prezent, în România rurală există, 885 361 de persoane ocupate, având locul de muncă în altă localitate decât cea în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
volumul să fie dedicat mai degrabă postcomunismului, urmând o logică comună multor lucrări din zona tranzitologiei. Cunoașterea valorilor asociate muncii rămâne pretextul în jurul căruia este structurată lucrarea. Discursul despre etica muncii în România este construit prin determinanții existenți în societatea postcomunistă, descrisă la rându-i în contrast cu comunismul și cu societățile vestice contemporane. Ea se definește ca parte integrantă a relațiilor interumane și, mai general, a modului de organizare a societății. Corupția, economia informală, încrederea, relațiile, schimbul social, moștenirea dublei morale (cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și semnificații ale fenomenului analizat, cât și În ceea ce privește analizele proprii cu privire la amploarea și caracteristicile fenomenului studiat la nivel european și, În mod special, la nivelul României. La circa două decenii de la Începuturile activității de fuziuni și achiziții la nivelul României postcomuniste, cartea de față aduce o necesară analiză retrospectivă și prospectivă a fenomenului studiat, o viziune complexă și pertinentă, de valoare certă. Prof. univ. dr. Alina BĂDULESCU Conducător de doctorat În domeniul Economie Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Economice Cuvânt
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
fondurilor de pensii alături de universul frenetic al derivativelor, mișcările de avalanșă ale „turmei electronice” și multe alte fenomene de proporții globale trasează tabloul unei piețe ridicol de timide și ineficiente, care a capitulat în fața iraționalului. Cazul particular, întâlnit în tranziția postcomunistă al „curățării pieței”, adică achiziționarea în procesul de privatizare a unor întreprinderi pentru ca apoi să fie închise, lăsând ca piața să fie ocupată de produsele firmelor cumpărătoare, arată și el cât de mare este hăul dintre pretențiile teoriei și realitatea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
coada de cometă a civilizației industriale, a mecanicismului, materialismului și universului ceasornic. În acest interval s-au exersat cu grație postvalorile primei sinteze randamentale: economia a devenit postindustrială, cultura - postmodernă, societatea - postnațională. Mai mult, s-au declanșat procese de emergență postcomunistă și postcapitalistă. Imprecizia acestor concepte nu este complet inocentă. Ne găsim în situația percepției unui atentat la comoditățile generate de reperele habituale instalate, începând cu prima revoluție industrială, în dimensiunile materiale, și cu revoluțiile naționale, în dimensiunile spirituale ale existenței
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
o relativizare mult prea mare a sensului ieșirii dintr-un experiment eșuat precum comunismul. Caracterul difuz al acestei împerecheri conceptuale nu mai este deloc inocent, mai ales când transferă confuzia asupra intrării în diferența specifică a evoluției de după finalizarea tranziției postcomuniste. Nebuloasa epistemologică trădează, în acest caz, îndârjiri pentru păstrarea confortului emoțional al ideologiilor, acțiune justificabilă în reperele toleranței, efectivizată ca normă comportamentală de corectitudinea politică. Difuzia în acest caz vine din complicitate ideologică, cu atât mai năucitoare cu cât are
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care le voi formula pe parcurs, în calitatea mea de ghid pentru cititor. Ghid în noua lume a dezvoltării comunitare. Desigur, este vorba despre o noutate relativă, raportată la context. Dezvoltarea comunitară este nouă nu în România, ci în România postcomunistă. În sensul ei de tehnică de mobilizare socială pentru rezolvarea problemelor comunitare, a fost prezentă în România primei jumătăți a secolului XX, asociată cu modele de rol, precum Spiru Haret, Constantin Angelescu (Livezeanu, 1998, pp. 45-54), Dimitrie Gusti sau cei
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de rolul pe care l-au jucat „comitetele școlare” în construcția de școli după 1920 sau campaniile „sănătate, muncă, minte, suflet” desfășurate de echipele Fundației Culturale Regale „Principele Carol” între 1934 și 1940, sub conducerea lui Dimitrie Gusti. Perioada tranziției postcomuniste nu are decât parțial o performanță similară în materie de dezvoltare comunitară. Voi reveni asupra acestei ipoteze. Participant, observator, moderator Cele șase principii anterior menționate sunt cele care au stat la baza volumului. Am optat pentru centrarea pe o practică
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Proiectul acestor ultime două ONG-uri legat de instituirea agentului de dezvoltare locală în legislația autohtonă este semnificativ pentru interesul în promovarea unor actori specializați pentru acțiuni de dezvoltare comunitară (Consorțiul pentru Dezvoltare Rurală, 2005). Necesitatea facilitatorului comunitar în România postcomunistă este dincolo de orice dubii. Entuziasmul pentru adoptarea noului rol social este firească. În acest context, ni se pare utilă și evidențierea capcanelor pe care le aduce cu sine noul actor comunitar. Evidențierea lor, în linia anunțatului proiect de practică reflexivă
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
rețele de informatori dezvoltate de către poliția politică. Violența, secretizarea și controlul au fost pârghiile utilizate de Securitate În conservarea regimului comunist, prin exercitarea poliției politice. Cele trei elemente ale terorii de stat reprezintă totodată o moștenire pe care actualul regim postcomunist din România a folosit-o În scopul conservării unor componente cât mai semnificative ale vechiului sistem. Ne referim aici doar la cel mai inuman dintre ele: exercitarea terorii de stat prin mijloace violente, mai ales pentru că el a lăsat traumele
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Informații, cât și Unitatea de Informații din Ministerul de Interne), În componența cărora au intrat numeroși ofițeri din Securitate, au participat activ la infiltrarea și reprimarea manifestațiilor 19. Chiar dacă violența nu mai face parte din practicile curente ale regimului politic postcomunist din România, cazurile semnalate din când În când de presă sau de organizații de apărare a drepturilor omului arată conservarea unui număr mare de foști milițieni, procurori și ofițeri din Securitate În structurile de stat, care nu se pot desprinde
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
susține un discurs public eufonic și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de rezistență anticomunistă din România. 1944-1962, Kullusys
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Romulus (ed.), Cei care au spus NU. Oponenți și disidenți În anii ’70 și ’80, Fundația Academia Civică, București, 2005. Octavian Comantc "Octavian Coman" Greutatea disidenței asumate. Cazul Doina Corneatc "Greutatea disidenței asumate. Cazul Doina Cornea" Dezbaterile din presa românească postcomunistă, aflată În proporție covârșitoare sub controlul propagandistic al Frontului Salvării Naționale (În special În 1990), noul organ de conducere instalat la putere după căderea regimului Ceaușescu, au ridicat la rang de merit național noțiunea de disidență tăcută. Paginile unora dintre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
procesul schimbării culturale organizaționale relevata de către specialiștii din psihologia organizațională este consistentă astfel cu afirmațiile autorului român ce provine din psihologia socială. Un fenomen inerent schimbării sociale este rezistență la schimbare. Neculau(1996Ă consideră că aceasta se manifestă în România postcomunistă prin „comportament defensiv, apariția conflictelor interne, identificarea țapilor ispășitori, masificare și destructurare socială, supunere necondiționată față de puterea centrală, exces de populism”. Potrivit autorului principala categorie socială ce prezintă o rezistență crescută la schimbare este cea caracterizată prin: „formație și cultură
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
resimt un stres cronic dată fiind discrepanta dintre ce simt și ce sunt obligați să simtă și să exteriorizeze. Personal, consider că analiza solicitărilor psihice ale noilor profesii (din sefera relațiilor publice, relațiilor cu clienții, adevertisingului etc.Ă din România postcomunistă prin prisma teoriilor culturale ale emoțiilor ar putea sugera unele modalități de prevenire a alienării în cazul muncii emoționale. Notă 1 În această lucrare, folosesc termenul de „emoție” în sensul consacrat în literatura de specialitate anglo-americană, unde de cele mai multe ori
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
în detrimentul altora este cel al organizațiilor sindicale și al birocrației guvernamentale. Posibilitatea ca anumite grupuri de interese să se formeze și să-și exercite influența asupra societății are un rol fundamental în modul de dezvoltare a societății respective. În societățile postcomuniste aflate în tranziție, grupurile formate în contextul vechiului regim, care au contribuit în mod esențial la prăbușirea sa, au avut coeziunea și puterea necesare pentru a se menține în prim-plan1 și a beneficia de pe urma situației nou-create2. Existența unor astfel de
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Polonia, care se situase pe primul loc la jumătatea perioadei (vezi, în acest sens, Comisia Europeană, 2007, p. 7). În acest context, folosirea proiectelorde twinning drept instrument de analiză pentru felul în care a fost influențată administrația românească în perioada postcomunistă devine cu atât mai legitimă. În perioada menționată, România a desfășurat un număr de 207 de proiecte de twinning, urmată de Polonia cu 197, Bulgaria cu 148, Republica Cehă cu 108 și Lituania cu 85. Deși clasamentul indică pe primele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
teoretic și declarativ, reforma din sistem se inspira din noul management public. Politic, decizia de introducere a Legii asigurărilor sociale de sănătate a fost luată de o guvernare de dreapta, venită la putere în 1996, după șase ani de stagnare postcomunistă. Chiar și opoziția a susținut legea în parlament - nemulțumirile publicului și ale personalului medical erau atât de mari, încât schimbarea de sistem era văzută ca singura rezolvare a crizei. Teoretic, noile mecanisme de finanțare urmăreau creșterea resurselor (prin sporirea contribuțiilor
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
alte ipostaze ale formulei acelora, considerabil mai simplă și mai puțin interesată de profunzimi, de motivațiile obscure ale identităților confuze 1... Luna verde o explorare a lumii postmoderne care se va fi constituit sub ochii noștri, de-a lungul deceniilor postcomuniste. Iar Ana vine la rînd cu o poveste care citează, rescrie, absoarbe Legenda Meșterului Manole. Protagonistul, regizor de meserie, deci alter ego al autorului, vrea să facă în anii de dinainte de 1989 un film inspirat din baladă. Din absurde rezonuri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aceeași distribuție de altădată: Mircea Albulescu și Dorina Lazăr. Refuzul de a face filmul după Legendă... îl revoltă pe regizorul-personaj. Prilej de satiră a regimului: visătorul bravează, atacă și plătește prețul arestului, al anchetei, al pierderii lucidității. Retras în anii postcomuniști departe de zarva orașelor, pe mal de fluviu, devenit un soi de "nebun al satului", va imagina totuși filmul alături de o tînără care-și ascunde propria dramă: violată în urmă cu cîțiva ani, apoi prostituată în Italia, revenită acasă, la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ALEXANDRU ZUB CHEMAREA ISTORIEI UN AN DE RĂSPÂNTIE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ CARTE APĂRUTĂ ÎN PARTENERIAT CU DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ IAȘI Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ZUB, ALEXANDRU Chemarea istoriei : un an de răspântie în România postcomunistă / Alexandru Zub. ed. a 2a Iași : Junimea, 2015 index ISBN 978973-37-1842-0 821
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ALEXANDRU ZUB CHEMAREA ISTORIEI UN AN DE RĂSPÂNTIE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ CARTE APĂRUTĂ ÎN PARTENERIAT CU DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ IAȘI Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ZUB, ALEXANDRU Chemarea istoriei : un an de răspântie în România postcomunistă / Alexandru Zub. ed. a 2a Iași : Junimea, 2015 index ISBN 978973-37-1842-0 821.135.1-92 Redactori: Cornelia Apetroaie, Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Coperta colecției: Vasilian Doboș Editura JUNIMEA, Strada Păcurari nr. 4 (Fundațiunea Universitară Regele Ferdinand BCU Mihai Eminescu) cod
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
-ul nostru, la adresa www.editurajunimea.ro, (unde puteți comanda oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) ALEXANDRU ZUB (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA ALEXANDRU ZUB CHEMAREA ISTORIEI UN AN DE RĂSPÂNTIE ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ Ediția a II-a Editura Junimea Iași 2015 "It is a strange and sad story that remains to be told." (Hannah Arendt) CUVÂNT ÎNAINTE O carte ca aceasta, subscrisă într-un moment de schimbări decisive în lume, abia dacă mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]