3,133 matches
-
câmpului operator. Traumatismul operator este global redus și ca urmare recuperarea postoperatorie și convalescența traumatizatului sunt scurtate, iar costul global al spitalizării scade foarte mult. Alte avantaje se referă la abolirea virtuală a complicațiilor plăgii operatorii, la reducerea complicațiilor clasice postoperatorii (atelectazia pulmonară, bronhopneumonia, tromboza profundă), la reducerea formării de aderențe postoperatorii [22]. Există și o serie de dezavantaje și limite, cum ar fi: manipularea chirurgicală indirectă cu pierderea senzației tactile, hemostaza dificilă, tehnicitate și manualitate deosebite de cele ale chirurgiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
postoperatorie și convalescența traumatizatului sunt scurtate, iar costul global al spitalizării scade foarte mult. Alte avantaje se referă la abolirea virtuală a complicațiilor plăgii operatorii, la reducerea complicațiilor clasice postoperatorii (atelectazia pulmonară, bronhopneumonia, tromboza profundă), la reducerea formării de aderențe postoperatorii [22]. Există și o serie de dezavantaje și limite, cum ar fi: manipularea chirurgicală indirectă cu pierderea senzației tactile, hemostaza dificilă, tehnicitate și manualitate deosebite de cele ale chirurgiei clasice. Toracoscopia este o intervenție de mică chirurgie, în anestezie locală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
pulmonare se utilizează patru porturi. Accidentele și incidentele intraoperatorii Pot fi anestezice (poziționarea greșită a sondei cu dublu lumen) sau chirurgicale, apărute în timpul inserției trocarelor sau manipulării instrumentarului (lezare plămân, vase intercostale, vase mari mediastinale, lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile postoperatorii Sunt mai rare decât cele din toracotomia clasică (1% după Inderbitzi) [15]. Cele mai frecvente complicații sunt: pierderile aeriene persistente, refacerea hemotoraxului, pneumonia, atelectazia, empiemul, hipoestezia, parestezia sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile postoperatorii Sunt mai rare decât cele din toracotomia clasică (1% după Inderbitzi) [15]. Cele mai frecvente complicații sunt: pierderile aeriene persistente, refacerea hemotoraxului, pneumonia, atelectazia, empiemul, hipoestezia, parestezia sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la 0,09% [3]. Drenajul Se face la fel ca în chirurgia deschisă. În principiu, se pun două tuburi în intervențiile prelungite, mai hemoragice, unde s-a practicat rezecție pulmonară, sutură esofagiană etc. și se drenează
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
acuză recurența simptomatologiei sau chiar agravarea acesteia [11]. Se impune reevaluare: radiografie, examen neurologic, viteză de conducere nervoasă, angiografie/angioRM, mielografie RM cervicală. În prezența VCN scăzute recurența simptomatologiei se datorează unui segment osos restant post-rezecție sau unei fibroze excesive postoperatorii cu cicatrici masive perinervoase. Pseudorecurența se poate datora: rezecției coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale fără rezecția și a coastei I anormale; rezecției coastei II cu lăsarea unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
pericard), inițiază eliberarea prin disecție, urmând fața anterioară a ventriculului stâng, ventriculului drept, apexul, fața diafragmatică a ventriculului drept, atriile, vena cavă inferioară și superioară și la sfârșit venele pulmonare. Mortalitatea după pericardectomie este între 6-12% cu o normalizare hemodinamică postoperatorie în 60% din cazuri. Principalele cauze ale mortalității și morbidității postpericardectomie sunt determinate de necunoașterea anterioară a prezenței atrofiei sau a fibrozei miocardice [35]. Principalele complicații ale pericardectomiei sunt reprezentate de efracții miocardice sau a vaselor coronare, sindromul de debit
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
discuții în literatură pe tema disfuncțiilor ventilatorii și cardiovasculare produse de pectus excavatum. Unele studii subliniază că pectus excavatum nu determină alterări cardio-vasculare și pulmonare [4]. Acest fapt intră însă în contradicție cu alte studii ce remarcă o toleranță crescută postoperatorie la efort a acestor copii [21]. Încă de la jumătatea secolului XX, s-au efectuat teste ventilatorii pre- și postoperatorii pentru a studia eficiența sternocondroplastiilor. S-a demonstrat că preoperator capacitatea respiratorie maximă era diminuată cu 50% și a crescut cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
nu determină alterări cardio-vasculare și pulmonare [4]. Acest fapt intră însă în contradicție cu alte studii ce remarcă o toleranță crescută postoperatorie la efort a acestor copii [21]. Încă de la jumătatea secolului XX, s-au efectuat teste ventilatorii pre- și postoperatorii pentru a studia eficiența sternocondroplastiilor. S-a demonstrat că preoperator capacitatea respiratorie maximă era diminuată cu 50% și a crescut cu peste 30% postoperator. De asemenea, postoperator a crescut capacitatea pulmonară totală și a crescut semnificativ ventilația maximă voluntară. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
În plus, ritmul cardiac a fost mai redus, consumul de oxigen stabil și ventilația/minut mai mare decât înainte de operație [2]. Blickman [1] a efectuat studii scintigrafice (de perfuzie și inhalatorie) pre și postoperator. Studiile ventilatorii au arătat o îmbunătățire postoperatorie la aproximativ 50% din pacienți. Anomaliile EKG sunt frecvent constatate în pectus excavatum și par a fi datorate deplasării și comprimării cavităților cardiace. Cel mai frecvent sunt descrise tulburările de conducere (blocuri) și aritmiile, bine evidențiate de studiile Holter pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
introduce toracoscopul, ce permite vizualizarea trecerii lamei metalice prin mediastinul anterior și verificarea poziției acesteia. Tehnica prezintă avantajul rapidității execuției și al respectării criteriului estetic (fig. 4.4), dar deschide ambele cavități pleurale, necesitând drenaj pleural la finalul intervenției. Complicațiile postoperatorii sunt rare și de regulă ușor de rezolvat: pneumotorax, hemotorax, pleurezii persistente, serom toracic [7]. Dacă lama nu este corect fixată, se poate deplasa. Astfel, s-a descris lezarea aortei ascendente, prin rotația postoperatorie a lamei de titan [5]. Inițial
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
drenaj pleural la finalul intervenției. Complicațiile postoperatorii sunt rare și de regulă ușor de rezolvat: pneumotorax, hemotorax, pleurezii persistente, serom toracic [7]. Dacă lama nu este corect fixată, se poate deplasa. Astfel, s-a descris lezarea aortei ascendente, prin rotația postoperatorie a lamei de titan [5]. Inițial, tehnica Nuss a fost recomandată pentru malformații simetrice, la copii. În prezent, indicațiile au fost extinse la cazuri cu malformații asimetrice și la adulți [15], dar aceste intervenții sunt mai laborioase, iar complicațiile sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
Raportul E/E´ (unde E este unda de umplere transmitrală rapidă, iar E´unda diastolică măsurată la nivelul inelului mitral septal) care în funcție de valoarea lui se corelează cu presiunea telesistolică a VS, este folosit ca parametru de bază în urmărirea postoperatorie a pacienților cu CMH. De asemenea, folosirea velocităților longitudinale sistolice și a strain-ului a devenit o metodă de rutină în diferențierea pacienților cu hipertrofie ventriculară.În cazul pacienților cu CMH, acestea au valori mult mai scăzute decât în cazul
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
procedură este uneori necesară valvuloplastia mitralei sau chiar înlocuirea ei cu o proteză, dacă situația anatomică nu permite refacerea valvulelor, în ambele situații intervenția realizându-se cu sprijinul ecocardio¬grafiei trans¬esofagiene. Dintre complicațiile cele mai frecvente se întâlnesc: apariția postoperatorie a blocului de ramură stângă sau blocului complet atrio-ventricular sau chiar perforarea SIV. Un studiu publicat de Van der Lee et al. în 2005 care a comparat procedura chirurgicală de miomectomie asociată cu repararea valvei mitrale versus ablația cu alcool
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
acuză recurența simptomatologiei sau chiar agravarea acesteia [11]. Se impune reevaluare: radiografie, examen neurologic, viteză de conducere nervoasă, angiografie/angioRM, mielografie RM cervicală. În prezența VCN scăzute recurența simptomatologiei se datorează unui segment osos restant post-rezecție sau unei fibroze excesive postoperatorii cu cicatrici masive perinervoase. Pseudorecurența se poate datora: rezecției coastei II în loc de coasta I; rezecției coastei I cu lăsarea pe loc a coastei cervicale; rezecției coastei cervicale fără rezecția și a coastei I anormale; rezecției coastei II cu lăsarea unei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
tipul coledoco/hepatico-duodenostomiei sau hepatico-jejunostomiei, cu rezultate bune la distanță. Pentru colangiocarcinoamele nerezecabile, indiferent de localizare, se recomandă obținerea unui fragment bioptic tumoral (intraoperator, ghidat imagistic sau endoscopic), necesar unui diagnostic histopatologic pentru eventualitatea urmării unui tratament oncologic paliativ. COMPLICAȚII POSTOPERATORII În cazul rezecțiilor tumorilor biliare proximale, complicațiile postoperatorii posibile sunt cele specifice chirurgiei hepato-biliare: fistula biliară (anastomotică sau de pe tranșa de rezecție hepatică), insuficiența hepatică. Tardiv, pacienții pot dezvolta stenoze anastomotice, abcese loco-regionale sau angiocolită recurentă. Recidiva locală și la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
la distanță. Pentru colangiocarcinoamele nerezecabile, indiferent de localizare, se recomandă obținerea unui fragment bioptic tumoral (intraoperator, ghidat imagistic sau endoscopic), necesar unui diagnostic histopatologic pentru eventualitatea urmării unui tratament oncologic paliativ. COMPLICAȚII POSTOPERATORII În cazul rezecțiilor tumorilor biliare proximale, complicațiile postoperatorii posibile sunt cele specifice chirurgiei hepato-biliare: fistula biliară (anastomotică sau de pe tranșa de rezecție hepatică), insuficiența hepatică. Tardiv, pacienții pot dezvolta stenoze anastomotice, abcese loco-regionale sau angiocolită recurentă. Recidiva locală și la distanță fac parte din evoluția naturală a bolii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
loco-regionale sau angiocolită recurentă. Recidiva locală și la distanță fac parte din evoluția naturală a bolii. Deși cu o mortalitate perioperatorie de sub 5% în centrele specializate, DPC, indicată în cazul colangiocarcinoamelor distale, este grevată de o rată crescută a complicațiilor postoperatorii (31- 47%) [53]. Complicațiile specifice după această intervenție de amploare sunt: fistula pancreatică,fistula biliară, fistula digestivă, pancreatita și/sau hemoragia de la nivelul bontului pancreatic restant, staza gastrică. Fistula pancreatică este cea mai de temut complicație după duodenopancreatectomie cefalică, fiind
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Claudiu Turculeţ, Mihai Matei () [Corola-publishinghouse/Science/92164_a_92659]
-
rezecția chirurgicală, este recomandată monitorizarea imagistică de trei ori pe an timp de 2 ani, apoi la 6 luni [7]. Recurența tumorală are aspectul unui nodul sau al unei mase tumorale la marginile de rezecție chirurgicală sau la nivelul cicatricilor postoperatorii. Recurența tumorală trebuie diferențiată de aspectul postoperator normal al ficatului lezat la marginea de rezecție chirurgicală, care apare ca o arie în hipersemnal T2, hipercaptantă precoce, izocaptantă față de ficatul indemn pe achizițiile tardive și care va regresa în primele 6
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
important atunci când este focalizată asupra malignităților intraabdominale. Deoarece mulți dintre pacienții cu neoplasm al veziculei biliare nu necesită intervenții chirurgicale paliative, și pentru că incidența metastazelor oculte este mare, laparoscopia de stadializare își aduce aportul fiind comparată cu laparotomia, incluzând durere postoperatorie mai mică, morbiditate scăzută, zile de spitalizare mai puține, o reluare a activității normale mai rapidă, și o inițiere precoce a altor terapii oncologice. Beneficiile laparoscopiei de stadializare în cancerul veziculei biliare sunt importante, de aceea această procedură ar trebui
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Anca Raluca Popiţa, Nicolae Bolog () [Corola-publishinghouse/Science/92178_a_92673]
-
în tumorile maligne de veziculă biliară, dar este fezabilă la doar 10-30% din pacienți dintre cauza diagnosticului tardiv [1] cu invazie masivă locală (ficat, duoden, stomac, perete abdominal, diafragm, vena portă sau/ și artera hepatică). Factorii predictivi ai recidivei loco-regionale postoperatorii sunt: margini de rezecție pozitive, statusul pN+ sau invazia perineurală [2]. Incidența ganglionilor pozitivi este de 0-2,5% în cazurile pT1a, 15% în pT1b, 62% în pT2 și 81% în pT3-4 [3-5]. Rețeaua limfatică este abundentă, cu prim releu (N1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
a fost extrapolat și în cancerul de veziculă biliară. RCT este utilizată ca tratament asociat chirurgiei (presau postoperator) sau de maniera exclusivă, secvențială cu chimioterapia la cazurile avansate loco-regional sau/ și inoperabile. RADIOTERAPIA ADJUVANTĂ Studii retrospective au demonstrat beneficiul RT postoperatorii prin creșterea controlului local și a supraviețuirii [7,8]. Acest beneficiu a fost sesizat și la pacienții cu margini de rezecții microscopic pozitive [9]. Majoritatea au fost tratați cu RT concomitentă cu chimioterapie (C), dar și cu radioterapie intraoperatorie [10-12
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
10-12]. Datorită numărului redus de pacienți incluși în aceste trialuri, a heterogenității (ca stadiu, standardizare a tehnicii chirurgicale mai ales cu privire la extinderea limfadenectomiei, mixare cu tumori ale căilor biliare) concluzia cu privire la beneficiul RT ca tratament adjuvant este echivocă. Eficacitatea radioterapiei postoperatorii și semnificația prognostică a stadiului bolii și a dozei de iradiere a fost demonstrată la 21 de pacienți operați, încadrați în stadiul III și IV, tratați cu RT + CT. SG la 5 ani a fost de 65% pentru pacienții din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
14]. Balachandran și colab. [15] au analizat eficacitatea RCT adjuvante și au analizat factorii de prognostic la 117 pacienți cu cancer de vezică biliară operați. Colecistectomia simplă a fost efectuată la 80 de pacienți, restul beneficiind de rezecții extinse. RCT postoperatorie a fost efectuată la 73 de pacienți. SG mediană a fost de 16 luni pentru întreg grupul. În analiza multivariată, stadiul tumorii primare și utilizarea tratamentului adjuvant au fost singurii factori de prognostic semnificativi pentru SV mediană: 24 luni versus
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
etape. ACHIZIȚIA DE IMAGINI Secțiuni tomografice contigue de 5 mm la nivelul abdomenului superior permit conturajul cu precizie al tumorii primare sau al patului tumoral, al adenopatiilor și a organelor de risc pe fiecare secțiune în parte. În cazul iradierii postoperatorii, fuziunea de imagini cu CT preoperator facilitează localizarea patului tumoral, a extinderii ei și ariile ganglionare pozitive sau elective care necesită iradiere. DEFINIREA VOLUMULUI ȚINTĂ ȘI ORGANELOR LA RISC La pacienții cu cancer de veziculă biliară, volumul țintă include tumora
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]
-
pe parcursul RT, în particular în cazul scăderii în greutate cu deteriorarea indicelui de performanță. Toxicitatea iradierii este superpozabilă cu cea descrisă la cancerul de pancreas. În concluzie, cancerul de veziculă biliară pT1N0M0 pe piesa de colecistectomie radicală nu necesită RT postoperatorie. Cazurile pT2-T3N0 sau pN+ beneficiază de RCT adjuvantă. În tumorile cu contraindicație chirurgicală și în tumorile avansate loco-regional (cT3, T4 sau N2) tratamentul recomandat este de chimioterapie secvențială și RCT, cu reevaluarea pacienților după fiecare secvență terapeutică. RT paliativă este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Sorin Păun () [Corola-publishinghouse/Science/92180_a_92675]