1,360 matches
-
nege, nu face nimic pentru eternitate" (cum ar fi exemplele unor Don Juan, Kirilov, Franz Kafka) și libertatea absurdă, care implică pasiunea, revolta, sinuciderea. Ca și în cazul unor filozofi precum Blaise Pascal, Lev Șestov sau Karl Jaspers, eseul nu postulează adevăruri ultime, ci mai curând, într-un lirism exagerat, tinde să definească absurdul ca principiu destructiv al unei lumi în care totuși "trebuie să ni-l imaginăm pe Sisif fericit". Precedat de articolul "Remarcă asupra revoltei", cel de-al doilea
Albert Camus () [Corola-website/Science/297986_a_299315]
-
și la nereligioși. Studiile empirice asupra legăturii între religie și altruism au arătat o prăpastie între discursul idealist (de genul ""iubește-ți dușmanul și roagă-te pentru cel care te persecută"") și practică, confirmând predispoziția înspre altruismul selectiv, așa cum îl postulează "teoria selecției legăturii parentale". Psihologul belgian Vassilis Saraglou a arătat că dacă într-adevăr oamenii mai religioși au tendința de a fi mai altruiști, această tendință nu se constată decât când gestul altruist e destinat unui membru al familiei sau
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
de mesaj, vor putea să antreneze variații ale gradului în care o persoană manifestă fervoare religioasă. O persoană genetic mai sensibilă la spiritualitate va fi prin însuși acest fapt mai influențabilă de către factorii sociali încurajând o astfel de dispoziție. A postula o bază genetcă unui comportament nu îneamnă a afirma că acest comportament nu poate fi controlat de către individ. Cu excepția cazurilor de disfuncții majore, putem să exersăm un oarecare control asupra comportamentului nostru. Suntem programați genetic să fim în stare de
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
mediu, fenomen numit și efect Cerenkov. Strălucirea albastră caracteristică reactoarelor nucleare se datorează radiației Cerenkov. Numele provine de la fizicianul rus Pavel Alexeevici Cerenkov, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958, primul care a caracterizat acest fenomen. În timp ce teoria relativității postulează că viteza luminii "în vid" este o constantă universală ("c"), viteza cu care lumina se propagă într-un material poate să fie semnificativ mai mică decât "c". De exemplu, viteza de propagare a luminii în apă este doar 0,75
Efectul Cerenkov () [Corola-website/Science/311064_a_312393]
-
Julian Seymour Schwinger (12 februarie 1918 , New York, S.U.A.-- 16 iulie 1994, Los Angeles, California) a fost un fizician teoretician american. A formulat teoria renormalizării și a postulat un fenomen legat de perechile electron - pozitron cunoscut ca efectul Schwinger, care constă în generarea de perechi în câmp extern electric foarte intens. Această lucrare a stat la baza foarte multor lucrări teoretice, începănd de la astrofizocă și terminând cu electrodinamica
Julian Schwinger () [Corola-website/Science/311197_a_312526]
-
Această schemă este acum explicată de modelul quarkurilor. Numele dat de Gell-Mann acestei scheme de clasificări este "Eightfold way", atât datorită "octeților" de particule din clasificare, cât și după cele opt căi ale budismului. Gell-Mann și, independent, George Zweig au postulat, în 1964, existența quarkurilor, particule din care sunt alcătuiți hadronii. Numele acestora a fost ales de Gell-Mann și este o referință la romanul "Finnegans Wake" de James Joyce ("Three quarks for Muster Mark!" - cartea 2, episodul 4). Zweig denumise aceste
Murray Gell-Mann () [Corola-website/Science/311201_a_312530]
-
punctul de vedere al aplicațiilor tehnice faptul că sunt definite diferit adesea nu deranjează. În afară de modelul gazului perfect și modelul gazului ideal, în fizică și tehnică se mai folosesc modelele gazului semiperfect și cel al gazului real. Modelul gazului perfect postulează următoarele despre structura și dinamica particulelor gazului perfect: Postulatele de mai sus sunt îndeplinite relativ bine de gazele aflate la presiuni mici. Datele experimentale arată buna concordanță cu realitatea la presiuni sub 5 Pa și temperaturi mult superioare celei critice
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
aceasta a fost numită și "punctul de plecare al aspectelor teoretice ale celei de-a doua revoluții științifice." Pentru munca sa, Albert Michelson a primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1907. Teoriile din fizică de la sfârșitul secolului al XIX-lea postulau că, așa cum undele de apă au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (apa), iar undele sonore au nevoie de un mediu prin care să se deplaseze (aer sau apă), așa și undele luminoase aveau nevoie de un
Experimentul Michelson-Morley () [Corola-website/Science/310155_a_311484]
-
cea a luminii, și în general rezultatul este nu doar o deplasare de-a lungul coordonatelor x; vor fi distorsionate și timpul și spațiul. Dacă spațiul ar fi omogen, atunci transformarea Lorentz este una liniară. De asemenea, deoarece teoria relativității postulează că viteza luminii este aceeași pentru toți observatorii, trebuie să păstreze intervalul de spațiu-timp dintre două evenimente din spațiul Minkowski. Transformările Lorentz descriu doar transformările în care evenimentul de la x=0, t=0 este fix, astfel încât pot fi considerate rotații
Transformările lui Lorentz () [Corola-website/Science/310220_a_311549]
-
în Tatarstan). Noul alfabetal acestor limbi a fost bazat pe cel latin și a fost inspirat de alfabetul turc. O hotărâre asemănătoare a fost luată și pentru RSSA Moldovenească. Această inițiativă avea la bază teoria lingvistului Nicolai Iakovlevici Marr, care postula că limbile moderne au tendința să se unească într-o singură limbă a societății comuniste. Totuși, la sfârșitul deceniului al patrulea, politica în această privință a fost schimbată, guvernul sovietic reînființând anumite instituții ale Imperiului Țarist. În perioada 1939-1940, guvernul
Rusificare () [Corola-website/Science/309066_a_310395]
-
probabilă a curtinelor era între 1,3-4 m. În ansamblu, construcția punea excelent în valoare un sistem de apărare natural, fiind foarte dificil de cucerit. O reconstrucție credibilă este, insă, greu de realizat, cel puțin în condițiile actuale. S-a postulat o formă poligonală aducându-se ca argument stema adoptată la 1746 de comitatul Belső-Szolnok. Aceasta prezintă într-adevăr reprezentarea stilizată a unei cetăți în ruină, cu patru turnuri în plan pătrat, aflată pe un vârf de deal, cu o piatră
Cetatea Ciceu () [Corola-website/Science/309163_a_310492]
-
reprezentând concepte și idei și nu anumite cuvinte), respectiv sistemele de scriere pictografice (în care grafemele sunt mici simboluri de tipul unor desene) nu sunt capabile de a transmite mesaje de complexitatea celor din limbile moderne. În esență, acesti specialiști postulează că nici un sistem de scriere nu poate fi complet pictografic sau ideografic întrucât trebuie să se refere direct la o limbă pentru a avea expresivitatea complexă a respectivei limbi. Unger disputa astfel folosirea așa numitelor Blissymbols în lucrarea să din
Listă de sisteme de scriere () [Corola-website/Science/310784_a_312113]
-
Ipoteza simplă a lui Newton nu este valabilă pentru toate fluidele. Fluidele pentru care ipoteza lui Newton nu este valabilă se numesc "fluide nenewtoniene". Cu studiul comportării fluidelor din punct de vedere al viscozității se ocupă reologia. Isaac Newton a postulat că pentru o curgere uniformă între două plăci plane paralele în mișcare (curgere Couette), tensiunea tangențială τ între două straturi de fluid este proporțională cu gradientul vitezei ∂"u"/∂"y" în direcția perpendiculară pe straturi. Pentru aceasta, a considerat tensiunile tangențiale
Viscozitate () [Corola-website/Science/309777_a_311106]
-
de stare descriu starea unui sistem doar în cazul în care sistemul se află în stare de echilibru termodinamic, adică într-o stare în care, neexercitându-se influențe exterioare, mărimile de stare nu se modifică în timp. În termodinamică se postulează că un sistem termodinamic izolat ajunge în timp în starea de echilibru termodinamic, din care nu poate ieși de la sine. În cazul sistemelor gazoase starea de echilibru termodinamic se caracterizează prin repartiția uniformă a densității, temperaturii și presiunii, în toate
Sistem termodinamic () [Corola-website/Science/309283_a_310612]
-
înainte, în timpul Erei Jomon. Alții sunt de părere că a apărut în perioada Yayoi (300 î.Hr. - 200 d.Hr.) ca un rezultat al migrației populațiilor chineze și coreene care au adus cu ele ritualuri agricole și ceremonii șamanice. Câțiva savanți postulează că șintoismul, așa cum este el înțeles astăzi, nici măcar nu a existat în acea perioadă și că în acel context istoric era vorba mai degrabă de o simplă "venerare de kami". Primele ceremonii religioase se țineau afară în păduri sau lângă
Șintoism () [Corola-website/Science/304843_a_306172]
-
științifice internaționale, al academiilor de Medicină din Paris, Madrid și Buenos Aires, precum și al societăților de medicină din Paris și Viena. În a sa farmacodinamie nespecifică, Daniel Danielopolu a descris experimental efectele bradicardizante, adică colinergice, ale atropinei în doze mici. El postula existența unui intermediar comun, esențial, legat de funcțiile fundamentale ale organismului identificat cu acetilcolina. Daniel Danielopolu a avut o relație amoroasă secretă cu Ana Aslan. Bustul dr. Daniel Danielopolu
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
specialist în fonologie, și Roman Jakobson (1896-1982), ultimul transferat în 1941 în Statele Unite. O altă școală a fost cea din Copenhaga, cu Ludovic Trolle Hjelmslev (1899-1965) și Viggo Brøndal (1887-1942). Hjelmslev este primul structuralist care pune problema unei semantici generale, postulând izomorfismul între planul semnificant și cel semnificat. Școala americană este reprezentată de Edward Sapir, Leonard Bloomfield și Zellig Sabbetai Harris (1909-1992). Structuralismul în lingvistică începe să diminue în importanță o dată cu apariția după anii 1960 a teoriei gramaticei generative sau generativismului
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
chiar dacă evenimentele cerului sunt cauze externe ale evenimentelor lumii sublunare, acestea din urmă, inferioare fiind, nu se ridică la măsura posibilității de a recepta în mod perfect aceste cauze. Tot o teză de inspirație neoplatonică, pe care Albert o însușește, postulând, pe baza ei, destinul ca un nou gen al ființei. El este, în termenii lui Albert, un intermediar între necesar și posibil. Altfel spus, destinul nu este nici cauză impersonală a actelor umane, nu este nici voință: este o realitate
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
voință: este o realitate intermediară între univers și sine. c) există o analogie între suflet și cer conform căreia inteligența celestă și inteligența umană sunt un act comun. Este din nou vorba despre o idee provenită din mediul arab. Averroes postulase unicitatea intelectului posibil pentru toți oamenii și multiplicarea acestuia după acțiunile individuale ale fiecăruia. Formularea lui Albert este rodul unui efort de asimilare critică a acestor idei. El va spun că destinul este individuare a sufletului prin propria experiență, fiind
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
divine prin intermediul unor semne prezente atât în Evanghelii sau Apocalipsa lui Ioan, cât și în tradiția vie, orală, transmisă de la Hristos, absentă din textele canonice datorită caracterului lor inițiatic. Gnosticii se considerau urmași și păstrători ai acestei tradiții orale și postulau că revelația este stratificată, conținând mai multe niveluri de înțelegere, în acord cu puterea intelectivă a fiecărui om. Valentin, de exemplu, considera că oamenii se împart în hylici (materialiștii sortiți pierzaniei), psihici (oameni dominați de activitate sufletească și care se
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
devoțiune. De aceea nu este ușor de stabilit dacă această religie este una ateistă, ci, așa cum propune Heinrich Zimmer, putem vorbi de un "transteism", adică de un sentiment de imposibilitate de afirmare sau negare a existenței lui Dumnezeu. Astfel jainismul postulează rolul misterului în cunoașterea cosmosului infinit. Universul se află sub semnul indeterminabilului, a indescriptibilului ("avaktavaya"), fiecare component al lui poate exista ("syadasti") sau nu ("syatnasti"). Un avantaj al acestui agnosticism jainist este înlăturarea polemicilor legate de existența răului (existență atât
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
se revelează virtuțile zeității. Metaforic vorbind, "Dumnezeul jainist" are caracteristicile inerte și constante ale sufletului pur prezent în fiecare viețuitoare, este Cunoașterea Infinită ("Ananta Jnăna"), Percepția Infinită ("Ananta Darshana"), Conștiința Infinită ("Ananta Căritra") și Bucuria Infinită ("Ananta Sukha"). Credințele jainiste postulează că Universul ("loka") nu a fost niciodată creat și nici nu va înceta vreodată să existe; el este independent, sieși suficient și aprioric și nu cunoaște o forță (divină) superioară lui care să îl guverneze și să-i modifice legile
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
ia controlul asupra terenurilor sale. Doar cronicarii Poloniei Mici au estimat data de naștere undeva între anii 920 - 931, cu toate acestea, cercetătorii moderni nu recunosc Cronica ca pe o sursă de încredere. Pe baza informațiilor, mai mulți istorici au postulat data de naștere între anii 922 - 945, conform activității ducelui din acea perioadă. Există două teorii majore în ceea ce privește originea și semnificația numelui lui Mieszko. Cea mai populară teorie, propusă de Jan Długosz, este faptul că Mieszko este un diminutiv de la
Mieszko I al Poloniei () [Corola-website/Science/313582_a_314911]
-
impune nici o restricție ." Dar, conform teoriei lui Planck, energia emisă de un oscilator este strict proporțională cu frecvența sa. Cu cât frecvența e mai ridicată, cu atât energia este mai mare. Pentru a ajunge la această concluzie teoretică, el a postulat că un corp radiant este constituit dintr-un număr enorm de oscilatoare elementare, unele vibrând la o anumită frecvență iar altele la altă frecvență acoperind toate frecvențele de la zero la infinit. A impus restricția că energia "E" a oricărui oscilator
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
multiplii unei entități numită cuantă de energie. În orice caz, analogia cu comportamentul unei unde este de asemenea indispensabilă în înțelegerea altor fenomene legate de lumină. În 1905, Albert Einstein a folosit constanta lui Planck pentru a explica efectul fotoelectric postulând că energia dintr-un fascicol de lumină se compune din valori discrete pe care el le-a denumit cuante de lumină, iar mai târziu le-a dat denumirea de fotoni. Conform acestei descrieri, un singur foton de o anumită frecvență
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]