1,960 matches
-
Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Octav Șuluțiu ș.a.), Mihail Sebastian nu mai posedă drept de semnătură după 1939. Cele cîteva luni pe care le-a trăit după 23 august 1944 au reprezentat ultima, meteorica etapă a existenței sale. Readus la suprafață postum, în anii '50, a avut parte de o "recuperare" sub emblema anexionistă a regimului comunist, care-l obliga să fie în primul rînd dacă nu și în exclusivitate o "victimă" a "regimului burghezo-moșieresc" și, complementar, un martor al acuzării acestuia
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
referă D.B. în ultima parte a scrisorii este intitulat " Gândirea axiomatică în matematica modernă" și a fost publicat în "Revista Fundațiilor Regale" nr. 11, 1944, p. 364-381, și nu în 1947, cum se indică în mod greșit în volumul publicat postum S. Stoilow, "Matematica și viața" (Editura Academiei, București, 1972), unde acest articol este reprodus. Barbilian și Stoilow erau amândoi bucureșteni, dar locuințele lor se aflau la o oarecare distanță. Scrisorile pe care și le trimiteau unul altuia nu foloseau serviciile
Ion Barbu într-un document revelator by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/17075_a_18400]
-
elemente retorice și accepția foarte personalizată și subiectivă. Acest din urmă aspect introduce problema relativismului, orice definiție a frumosului e astfel posibilă. Stendhal vorbește de „ideea mea despre frumosul literar”. Aceeași idee o găsim la Baudelaire într-unul din textele postume Artificii: „Am descoperit definiția Frumosului - a Frumosului meu. Este ceva arzător și trist, ceva oarecum vag, ceva ce lasă loc presupunerilor...” Subiectivitatea frumosului este înțeleasă pe latura percepției ca o reacțiune de „gust”, literatura produce emoția, sentimentul, plăcerea frumosului. Există
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
uman al instituției școlii, crearea sinelui național a dobândit prioritate în fața modelării sinelui creștin. Anul 1870 poate fi luat ca simbolizând momentul decisiv de cotitură spre etno-naționalismul herderian cu accente de exclusivism. În acest an îi apare, la Iași, volumul postum al lui Simion Bărnuțiu, Pedagogi'a, un adevărat tratat de specialitate, prin care profesorul ardelean refugiat în Moldova intenționa să întemeieze cadrul și să traseze direcțiile învățământului național. Principiul fundamental care trebuie să călăuzească procesul educativ este amorul pentru patrie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acești intelectuali rezidă în lupta lor culturală în numele ideii naționale. Istoriografia comunistă destramă acest panteon național, instalând în locul său panteonul proletar. Figurile incluse în acesta sunt încarnări umane ale idealului socialist urmărit de mișcarea muncitorească. Personajele dominante ale panteonului proletar postum sunt Nicolae Petrovici Zubcu Codreanu (1850-1879), fondator al luptei revoluționare; Ion C. Frimu, martir al cauzei sindicaliste, mort ca urmare a "maltratărilor suferite și a tifosului exantematic pe care-l contractase" la închisoarea Văcărești (Roller, 1952, p. 474); Ștefan Gheorghiu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Teófilo, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], IV, Siglo XVIII: Kant, idealismo y espiritualismo [Secolul al XVIII-lea: Kant, idealismul și spiritualismul], Madrid, Ed. Católica, 1975. Valéry, Paul, Introducción a la poética [Introducere în poetica], Buenos Aires, Ed. Argos, 1944. Vianu, Tudor, Postume, București, Editura pentru literatură, 1966. Vianu, Tudor, Los problemas de la metáfora [Problemele metaforei], Buenos Aires, Eudeba, 1967. Vico, Giambattista, Ciencia nueva [Știință nouă], I, Barcelona, Ediciones Orbiș, 1985. Vitier, Cintio, Poética, La Habana, [f. ed.], 1961. Voronoff, Serge, Du crétin au
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
cît., pp. 101 și urm. 60 "For over thirty years he hâd discussed the nature of Genius în his lectures on Logic and Anthropology..." R. A. C. Macmillan, op. cît., p. 179. 61 Tezele unei filozofii a operei, în Tudor Vianu, Postume, București, Editura pentru literatură universală, 1966, p. 180. 62 Octavio Paz, El arco y la lira [Arcul și lira], México, Fondo de Cultură Económica, 1986, p. 2. 63 Paul Valéry, Introducción a la poética [Introducere în poetica], Buenos Aires, Ed. Argos
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Dumnezeu, l-au numit pe acestă Geniu, ceea ce înseamnă marele procreator.] Juan Huarte de San Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946, p. 61. 99 Istoria ideii de geniu; în Ț. Vianu, Postume, p. 9. 100 Apología de Sócrates, p. 230. 101 Fedón; în Platón, op. cît., I, p. 359. 102 CJ, § 46, p. 360. 103 [în sens estetic], că [principiul care anima sufletul] Kritik der Urteilskraft, § 49, p. 167. 104 Réflexions sur
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
nur, als Nebenvorstellungen der Einbildungskraft, die damit verknüpften Folgen und die Verwandtschaft desselben mit anderen ausdrücken Attribute (ästhetische) eines Gegenstandes, dessen Begriff als Vernunftidee nicht adäquat dargestellt werden kann." Kritik der Urteilskraft, p. 169. 180 Simbolul artistic, în Tudor Vianu, Postume, pp. 123 și urm. 181 Ibid., p. 144. 182 "En la poesía no hay por consiguiente un designado fijo, señalable con un término propio, șino que en cadă caso lo designado se obtiene a partir de la composición o síntesis de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lume, ceea ce ar putea fi asimilat frumosului spiritual. Contribuții importante privind rolul spiritualității În definirea omului aduce marele savant român Grigore T. Popa care, Într-o suită de eseuri cuprinse În „Viață și societate” publicată În 1946 și În volumul postum „Reforma spiritului” 2002, va demonstra cu argumente științifice că progresul umanității ține de dezvoltarea neocortexului cerebral, adică a creierului reflexiv, a cărui activitate intelectuală și rațională ar sta la baza culturii și civilizației umane, dar și a dezastrelor pe care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reconsiderare a basmelor tradiționale în context contemporan (ceva asemănător avea să facă în proză, de partea cealaltă a oceanului, Angela Carter în culegerea The Bloody Chamber, publicată câțiva ani mai târziu). Urmează trei volume cu titluri sumbre, din care ultimul postum: The Book of Folly (1972), The Death Notebooks (1974), și The Awful Rowing Toward God (1975). Vâslitul groaznic spre moarte se terminase în octombrie 1974, când Sexton pășise pe urmele Sylviei Plath. Indiferent de răspunsul la un tip de poezie
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sa din viață: revista Forbes l-a plasat pe locul 11 în topul oamenilor celebri care aduc bani și din lumea de apoi, rod al unei activități prodigioase în lumea ... de dinainte. Și-a făcut reputația și averea, antumă și postumă, ca prolific scenarist, producător de film și televiziune, printre realizările pe care și-a pus amprenta de scenarist și producător figurând o felie considerabilă din cultura de masă cinematografică și televizuală americană, aducătoare de profit pentru ceea ce Școala de la Frankfurt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
2004), „Manufacturing FDI in New EU Member States - Foreign Penetration and Location Shifts between 1998 and 2002”, WIIW Research Reports, 311. Hymer, S.H. (1960), The International Operations of National Firms: A Study of Foreign Direct Investment, teză de doctorat (publicată postum - The MIT Press, Cambridge, 1976). Jenkins, R. (1987), Transnational Corporations and Uneven Development, Methuen, Londra - New York. Johanson, J., Vahlne, J.-E. (1990), „The mechanism of internationalization”, International Marketing Review, 7, pp. 11-24. Kalotay, K. (2004), „The European flying geese. New
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
un model de filosof postmodernist (numai că Patapievici, între timp, a început să se lepede de postmodernism!), crede că rațiunea de a fi a tineretului este să deconstruiască specificul național și conceptul de patrie. Autoarea parodiază dadaist titlul unei cărți postume a lui Emil Cioran, zicând propriului op Tzara mea. 203 Tamara Carauș etalează un număr important de lecturi postmoderniste și arată suficientă inteligență spre a surprinde, cu oarecare nedumerire, câteva dintre paradoxurile postmodernismului autohton. "Tzara" (nu Tristan!) este deopotrivă România
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu o "apărare-compromițătoare", dacă mă pot exprima astfel, lăsându-se impresia unui filosof anacronic prin "naționalismul" său, prin pariul tradiției și printr-o închipuită "antieuropenitate". Nu mai vorbesc de învinuirea de "pactizare" cu comunismul, rezultată, după unii, și din cartea postumă Rugați-vă pentru fratele Alexandru. Despre asemenea receptare aberantă (vezi, de exemplu, reacția Monicăi Lovinescu) am scris imediat după apariția cărții, în 1990. Se pare că abia în ultimii ani păltinișenii Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu au început să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
două echivalențe în literatura română (dacă o excludem pe cea a dedublării sale erotice, intuită, tot în paradigmă nietzscheană, de N. Breban în romanul Don Juan): Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pământeni de Marin Preda și insolita carte postumă a lui Noica intitulată Rugați-vă pentru fratele Alexandru. Așa cum rău au fost înțelese aceste cărți în cultura română, așa va fi fost deviat sensul hermeneuticii oedipiene a lui Tomas. Petrini și Tomas sunt niște "diletanți" (cum diletantă e în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fratele Alexandru. Vrem nu vrem, aceleași contexte istorice au produs reacții similare dinspre spiritele geniale. După cum anticomuniștii praghezi n-au înțeles nimic din articolul lui Tomas și l-au ciuntit, deformându-i grav sensul, la fel mediocrii interpreți ai cărții postume a lui Noica n-au priceput nimic la lectură, fiind stupefiați de mesajul testamentar al filosofului. Securitatea kaghebistă din Praga a avut parte de mană cerească: iată, au zis, intelighenția cheamă fățiș să li se scoată ochii comuniștilor! Reacția la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Editura Univers, București, 1987, p. 10. 187 Richard Rorty, op. cit., p. 162. 188 Ibidem, p. 192. 189 Ibidem, p. 212. 190 Ibidem, p. 213. 191 Ibidem, p. 222. 192 Ibidem, p. 270. 193 Ibidem, p. 276. 194 Ludwig Wittgenstein, Însemnări postume. 1914-1951, Editura Humanitas, București, 1995, pp. 60-61. 195 Adrian Dinu Rachieru, Elitism și postmodernism, Editura Garuda-art, Chișinău, 2000, p. 268. 196 Daniel Corbu, op. cit., pp. 65-66. 197 Adrian Dinu Rachieru, op. cit., p. 24. 198 Ibidem, p. 38. 199 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al cărții este consacrat romanelor David Copperfield (tradus de Ioan Comșa), Martin Chuzzlewit (transpus de Mihnea Gheorghiu), Misterul lui Edwin Drood (tălmăcit de Neculai Popescu), Poveste despre două orașe (versiune de Antoaneta Ralian), Marile speranțe (tradus de I. Călin), Documentele postume ale clubului Pickwick (transpus de Ion Pas și Neculai Popescu), Casa umbrelor (traducere de Costache Popa). Din monografia despre Charles Dickens se desprinde atât imaginea timpului în care a trăit acesta, cât și profilul unui autor complex, sintetizând orientări contradictorii
VERES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290492_a_291821]
-
moartea. Dar nici puterea, nici mărirea lui nu durează. Când se crede invincibil și, în consecință, se întrece pe sine în aroganță, norocul îl părăsește, doctorul ajungând din nou calic. Nu numai teatrul lui V. va reveni în actualitatea literară postum, ci și memorialistica, din care fragmente răzlețe apăruseră în „Sburătorul”, „Curentul familiei”, „Rampa” și ultimul mult mai încoace, în 1979 (în „Manuscriptum”). Șerban Cioculescu își amintește a-l fi auzit citind un capitol în cenaclul lui Lovinescu: „Voinic, în puterea
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Nopți, Ceasornicului meu și Unei doamne. Se acordă ospitalitate și unor poeți de notorietate sau având o anume circulație în vreme, ca Ion Minulescu (Litanii pentru miezul nopții), N. Davidescu, A. Mândru, Al. T. Stamatiad, V. Demetrius; se tipăresc versuri postume de Iuliu Cezar Săvescu. În ceea ce privește proza, cel mai de seamă colaborator a fost Gala Galaction, care își publică aici nuvelele Viteazul Jap, Andrei Hoțul, De la noi, la Cladova, În Pădurea Cotoșmanei, Gloria Constantini, Dionis Grecoteiul, Lângă apa Vodislavei, Copca Rădvanului
VIAŢA SOCIALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290537_a_291866]
-
Bârlea - atât prin varietatea tipologică a pieselor, precum Brad înalt și Stan de piatră, Trei feciori, Trei pene, Pe dealul cu stânjinii și Doi frați, cât și prin descrierea obiceiului colindatului. Altă culegere, realizată între 1872 și 1911, dar publicată postum (1976) de Romulus Todoran și Ion Taloș sub titlul Flori de câmp, pune pregnant în valoare intensa activitate a lui V., apreciat de editori ca fiind „printre cei mai de seamă culegători de folclor din Transilvania, după Ion Pop-Reteganul și
VICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290545_a_291874]
-
Samain (transpuneri de Gabriel Sutzu, pseudonim sub care se ascund D. Anghel și Ion Minulescu), Jean Moréas, Émile Verhaeren ș.a. Minulescu îi face un portret romancierului francez Jean Lorrain (Moartea lui Jean Lorrain), sub semnătura Ion Nirvan. Revista publică Gânduri postume de V. Conta, articole de C. Rădulescu-Motru, fragmente din studiul Introducere în psihologia poporului român al lui Dumitru Drăghicescu. De menționat și consemnările de la rubricile de note, bibliografie și revista presei culturale. V. l. și a. a fost una dintre cele
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
și Tiberiu Crudu, într-un supliment din 1920 fiind publicat „romanul de moravuri” Amintirile unui copil de trupă al lui Al. Vasilescu-Lascar. În primul număr se reproduc o scrisoare a lui B. Delavrancea (datată „25.XI.1917”) și o poezie postumă de Th. M. Stoenescu. Ulterior intră în sumar alte postume ale lui Th. M. Stoenescu și două rondeluri de Al. Macedonski, un articol consacrat tricentenarului nașterii lui Molière. Se preia din „Neamul românesc” articolul Ce reprezentăm? de N. Iorga, iar
VICTORIA TUTUROR ROMANILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290549_a_291878]
-
apărute le consideră „deformări ale realității ce au devenit odioase”, deoarece „impresionismul a produs cele mai imposibile mostre literare”, odată cu „arta contaminată”: cubism, dadaism, futurism. Publică poezie Gerry Spina, C. R. Ghiulea, E. Marghita, Enric Furtună ș.a. și se reproduc versuri postume de A. Steuerman-Rodion. Proză semnează Maur S. Săveanu, Petru Gâdei, Adrian Pascu. Se remarcă rubricile „Siluete literare” și „Medalioane”, unde sub sigla revistei sunt prezentați Octav Botez, Mihai Codreanu și Mihail Sadoveanu. Cu Momente din viața scriitorilor (Dante, Vigny, Huysmans
VITRINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]