4,003 matches
-
ci, pentru că apăruți de nicăieri, mii de fluturi gingași, îmbrăcați în cele mai frumoase haine de sărbătoare, aveau să ducă cămașa Primăverii, pregătind-o pentru serbare, ce natura toată o va da în cinstea ei. Păsările călătoare, s-au mai potolit; zarva a încetat, dar nu de tot căci, ici colo se mai zăreau câte o pupăză și un pițigoi, sau o turturică și un lăstun, certându-se pe câte un pai, bun pentru dres cuibul agățat pe o ramură de
VESTITORII PRIMĂVERII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360148_a_361477]
-
Îmi făceam mâinile o cruce închipuită și cu ea îmi duceam semnul ei când înspre sânul stâng, cînd înspre sânul drept, doar doar vei înțelege measjul. Tu rămâneai doar un fier înroșit pe care eu îl simțeam fără a-mi potoli setea de tine. - Știi ceva, du-mă inapoi pe pietrele mele, sunt la fel de reci cum sunt simțirile tale, dar sunt ale mele, mă pot așeza și ridica când poftesc și nu mă rog de ele să mă iubească. Nici eu
FEREASTRA UNEI NOPŢI DE VARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359773_a_361102]
-
operă de artă nu naște zbor, nu și-a atins menirea. Fiecare vulpe își are lațul ei. Candela arde cât are ulei. Unii aleargă toată viața pentru a strânge iar alții. Mișcarea e viața, stagnarea e moarte. Orice fiara își potolește pofta, numai omul lacom, nu! Omul s-a născut în primul rând cu obligații. Noi ne-am obișnuit să punem pe primul plan drepturile iar despre obligații, o lăsăm mai moale. De la un suflet sănătos omul dobândește un trup sănătos
EXERCITII DE MEDITATIE (5) de ION UNTARU în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359862_a_361191]
-
oxigenului, care numără în alcătuirea sa doar două elemente. În forma aceasta, adică H2O, apa se numește pură sau distilată. Ce e pe lîngă, e în plus! Mai mult de atît, e chiar vătămător ... Naufragiatul nu poate deci să-și potolească setea cu o apă atît de impură, ca apa de mare ... Sărurile anorganice din apele minerale sunt tot atît de intraductibile de către organism, ca cele din apa de mare. Organismul nu le recunoaște. Nu le folosește. Mineralele anorganice din compoziția
APA. PARTEA A II-A de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359947_a_361276]
-
face cu ea,” spuse hotărât Andrei. Monica își reveni din acel șoc în care o aruncară cuvintele ostile ale lui Andrei, și începu din nou să-l certe pe acesta cu voce tare. După un timp, când ea se mai potoli, Marian încercă din nou pe cale rațională să-l determine pe Andrei să nu o alunge pe sora lui, însă totul fu în zadar. După un timp Monica și Marian ieșiră indignați din casă și porniră la vale pe stradă foarte
ÎN LUMINA UNEI DIMINEȚI DE APRILIE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359963_a_361292]
-
le-a tulburat liniștea câinilor. Din vale se zărea o mogâldeață de om apropiindu-se. Cine să fie la ora asta? Cum câinii porniseră spre noua apariție în peisajul nocturn al serii de iunie, Miron strigă la ei să le potolească avântul. - Huo, mă, na la mine, javrelor. Haiduc, treci înapoi. Care ești acolo, mă, că te rup câinii? - Eu sunt, Miroane, Nicolae. - La ora asta, măi omule! - Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
cânta Mutându-și degetele dintr-o istorie în alta. Eu îi ascultam istoria spusă de valuri Și-l vedeam pe Mircea cu spada-i de lumină Apărându-și glia scăldată de noul Iordat, Unde vitejii se botezau sorbindu-i apa Potolind setea de libertate și vină avea dușmanul râvnind la brazda unde rodea sapa. Eu iubesc această bucurie cu picioarele în valuri Durata clipei e-un neam atât de mare Încât Poezia e în largul ei Când împreună contemplăm femei. Al.
PE MALUL TĂCUTULUI OLT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359579_a_360908]
-
venite de departe. Supărat pe mulțimea de oameni care acum veneau din toate părțile și se adunau prin toate piețele în strigate de ură și disperare, generalul aruncă cu căciulă în mulțime, apoi, furios, văzând că gloata tot nu se potolește, isi smulse toate stelele și decorațiile de pe piept, se dezbrăca repede de haină militară și aruncă cu ea în mulțime. După un timp, cănd mulțimea s-a mai potolit, generalul rămas în cămașă și cu capul descoperit se urcă repede
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
căciulă în mulțime, apoi, furios, văzând că gloata tot nu se potolește, isi smulse toate stelele și decorațiile de pe piept, se dezbrăca repede de haină militară și aruncă cu ea în mulțime. După un timp, cănd mulțimea s-a mai potolit, generalul rămas în cămașă și cu capul descoperit se urcă repede pe un zid și, scrutând cu privirea cerul și mulțimea, începu un discurs în felul următor: - “ Undeva, între cer și paman, între vii și morți e o ceață de
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
că încetul cu încetul te asimilează. Începi să îți spui toate rugăciunile și toate înjurăturile pe care le știi, sfânt și profan, și te lași dus de valul ăsta sălbatic care te-a smuls din loc; care apoi și-a potolit vijelia și doar linge țărmul îndelung ca un animal rănit care își vindecă rana. Să te înfășori în ea, să începi să miroși și tu a ploaie și a iasomie și a cine știe ce alte drăcii mai are pe ea pielea
DELIRIUM de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359673_a_361002]
-
morții, La urmele unui genocid cumplit Dar nu știu dacă și înțeleg dimensiunea acelui dezastru nemaiîntîlnit în istorie Din cînd în cînd, apar replici Ivite din neîmplinite răzbunări, În Europa sau în alte țări ura contra noastră nu s-a potolit Și poate-n veci nu se va potoli Noi, care am supraviețuit genocidului, Sîntem priviți cu suspiciune, Unii acuzînd un truc Cîtă nesimțire, cîtă rușine, Cîtă neomenie a rămas în cărbunii nestinși ai urii! De unde se vede că magnitudinea Holocaustului
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
știu dacă și înțeleg dimensiunea acelui dezastru nemaiîntîlnit în istorie Din cînd în cînd, apar replici Ivite din neîmplinite răzbunări, În Europa sau în alte țări ura contra noastră nu s-a potolit Și poate-n veci nu se va potoli Noi, care am supraviețuit genocidului, Sîntem priviți cu suspiciune, Unii acuzînd un truc Cîtă nesimțire, cîtă rușine, Cîtă neomenie a rămas în cărbunii nestinși ai urii! De unde se vede că magnitudinea Holocaustului Încă n-a fost corect percepută Auschwitz n-
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
și ca Loudovic al XIV-lea de răsăritul soarelui; noi, cei care sîntem scufundați într-un borcan plin cu aer, peste care stă, ca un capac, cerul cu stele și norii și păsările ce îl brăzdează cu zborul lor, ne potolim setea cu lichidul celeilalte lumi, în care n-am putea respira, dar nici n-am putea trăi fără ea, dar lumea subacvatică se simte ocrotită de aerul nostru, pentru că altfel, fără această presiune formidabilă a atmosferei, pămîntul întreg s-ar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
BĂTRÂNA: Dragă Niculaie, tot om merge, mai stai și tu o țâră jos, ce Dumnezeu! BĂTRÂNUL: După cum văd, urciorul vostru s-a spart. Dar nu-i nimic, dacă vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă potoliți uscăciunea din cerul gurii, precum și arșița din suflet. Ca mâine o să zac și eu sub glie și atunci apa care v-o dau astăzi îmi va potoli arșița din sufletul meu. Scoate plosca și îi desface dopul, dar constată uimit
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
vă este sete, am eu ploscă și vă dau și vouă să vă potoliți uscăciunea din cerul gurii, precum și arșița din suflet. Ca mâine o să zac și eu sub glie și atunci apa care v-o dau astăzi îmi va potoli arșița din sufletul meu. Scoate plosca și îi desface dopul, dar constată uimit:) Iaca, este goală ( o întoarce) Nu mai este nici un strop de apă. LIA: Dă-mi mie, taică, plosca, dar dacă vrei totuși să faci un pustiu de
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
victima în funcție de situație ei. Poate au nevoie să îșI găsească o altă locuință. Poate înceapă să poarte actele asupra lor, să aibă un schimb de haine la ele, să știe unde sunt adăposturile. Lucrurile diferă”, a văzut Yvonne Ortiz. „Să potolim agresorul din noi” Am întrebat psihologii ce mesaj le-ar transmite femeilor care trăiesc acasă în violență? „Cred că este important ca victimele să își dea voie să simtă ce simt și să creadă că se poate trăi și într-
„M-a lovit cu ușa de la sobă în cap. M-am gândit că, dacă vede sângele, poate să dea și mai rău și mi-am pus gluga”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338663_a_339992]
-
dea voie să simtă ce simt și să creadă că se poate trăi și într-o variantă diferită. Ce s-ar întâmpla dacă toată energia pe care ele o consumă pentru a rezista, pentru a-l convinge, pentru a-l potoli pe agresor ar pune-o în a se schimba, în a se vindeca pe ele și rănile lor? Dar pentru asta trebuie să îți dai voie să fie bine. Un al doilea lucru pe care l-aș spune este că
„M-a lovit cu ușa de la sobă în cap. M-am gândit că, dacă vede sângele, poate să dea și mai rău și mi-am pus gluga”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338663_a_339992]
-
de alegerile noastre, de alegerile celor implicați, există un lucru comun, simplu pe care îl putem face fără teama că putem greși și care ar putea aduce, pe termen lung, schimbarea. Instrucțiunile pentru acesta încap în doar cinci cuvinte. „Să potolim agresorul din noi”. Acest proiect, selectat în urma unui concurs, a fost realizat în cadrul Burselor Superscrieri/Avon pe tema “violență domestică”. Programul de burse - un parteneriat între Fundația Friends For Friends (FFFF.ro) și Avon România - a oferit pentru al treilea
„M-a lovit cu ușa de la sobă în cap. M-am gândit că, dacă vede sângele, poate să dea și mai rău și mi-am pus gluga”. Până când moartea ne va despărți () [Corola-blog/BlogPost/338663_a_339992]
-
Îmi lasă sufletul, ca să se răcorească, Ființa, care tremură... rămâne absorbită În lumea de topazuri și cristale, nefirească. Când eu cu apa din nisip, voi fi, Și pietrele se vor ascunde -n mare, Pe tine, arșiță de foc, te-oi potoli, Și soarele se va opri-n-adânc de zare... ARIPI DE ZEU Aripi de zeu, ca două file ninse, Se zbuciumă-n văzduhul de cristal, Cu ale mele aripi nepretinse, Creez umanul, din uman... Volubile idei în zborul lor mă incită, Un
VERSURI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340249_a_341578]
-
primarul Chișinăului? - Încet, încet, fără mare tărăboi, i-a cam... - Unde o fi fost la ei isterizații iubitori de patrupede ? - Au făcut puțină zarvă și la ei, dar nimeni nu i-a băgat în seamă. După o vreme, s-au potolit. - La țară... ai fost? - Am fost. La rudele Mihaelei. Mi-au plăcut mâncărurile lor. Sunt în mare parte diferite de-ale noastre. Foarte gustoase. - Au influențe slave. - Prea multă influență slavă au... Încă se mai vorbește mult rusește. Acum, dar
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. FRAGMENT de NINA GONŢA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340288_a_341617]
-
să te văd Mâine am să te văd, iubite, după atâtea zile-amare, După albele nopți reci și-nghețata-mi așteptare. Nu-mi vine a crede, parcă. Ochii am să ți-i privesc, Săruta-voi a ta gură, setea să îmi potolesc. Mâna trecea-voi prin părul tău cel des, Din miile de stele, pe tine te-am ales. Să-mi fii tovarăș, pentru restul vieții, Și sprijin blând în anii bătrâneții. Nimic nu regret, poate doar că n-am două vieți
MÂINE AM SĂ TE VĂD de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340422_a_341751]
-
doinele jelite pe seară, la izvor... Lumina ce-mi pătrunde în suflet printre scânduri, Căzute-n partea stângă, când mă topesc de dor... Atingerile tale nu mai sunt doar atingeri, Ci adieri de aripi suave ca un Rai, Ce-mi potolesc văpaia din macii-n care sângeri În poezii dulceața cireșelor de Mai... Tăcerile din tine au amorțit tăcerea... Acvile au furat-o din cântecul răpus, S-o ducă sus, pe piscuri, de unde mângâierea Ți-o voi simți în taină și
UIMIREA CĂ EXIȘTI de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340473_a_341802]
-
liric își caută calea spre Dumnezeu: „Învrednicește-mă, Doamne”, „Să te aflu pe tine, să știu”, „Să-ți caut, să-ți aflu iubirea”, „să rezist”, „să pot”, „să citesc”... După zbaterile ce amintesc de zbuciumul psalmistului arghezian, o smerenie îi potolește dorințele: „Aștept cuminte. Facă-se voia Lui!” (Resemnare). Problematica existențială atinge tema majoră a timpului, niciodată suficient pentru o viață de om: „Te rog să-mi dai un strop de timp, cu/ împrumut.” (Rugă către Tine). Sub același imperiu al
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
păcate și îmbrac haină de smerenie mă pun în genunchi și coate până noaptea la utrenie, și mă rog pân dimineața, mă rog și la arhierei și-n izvor o să-mi spăl fața de păcate și femei, setea apoi îmi potolesc mai la vale cu un pas din izvor apostolesc de la Dumnezeu rămas, unde stă de veghe un sfânt ce Pantelimon îl cheamă aproape de-al tău mormânt vindecându-se orice rană, atunci setea mi-am învins sorbind lacrimi din izvor
LA MORMÂNTUL LUI ARSENIE PAPACIOC de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340482_a_341811]
-
cap unei păsări, cu un băț a reușit să prindă chiar și un pește și uite așa se naște dorința ca omul să înceapă lupta cu ,, viul,, Ba ,atunci când nu putea culege nimic s-a gândit să încerce a -și potoli poftele cu cei loviți de pietre, sau prinși de bețele aruncate spre întâmplări de alt semăn de al său. Din clipa aceea omul devine consumator de ,,viu,, Începe să devore nu doar propia geneză ci și creanga universală care îl
INVENȚII LINGVISTICE, TEHNICA UCIDERII- RĂZBOIUL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340500_a_341829]